5,450 matches
-
Îmbracă cu haine croite pe măsura lui (..., Îl Întindeau pe o scândurică ce Închipuie coșciugul; Îl impodobeau cu busuioc, izmă și se alcătuia apoi cortegiul funerar.” Caloianul este purtat În afara satului, este bocit și jelit și Îngropat Într-un loc tainic, pentru a nu fi descoperit. Fetele strângeau apoi alimente și făceau ceea ce se cheamă „pomana mică”, la care se prăznuia. A treia zi dimineață porneau spre mormântul Caloianului, era dezgropat și-l boceau: „Caloiene Iene/ du-te-n cer și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sursă Neamul Omenesc, Individul, Umanitatea (care se vor separa în ideologiile provenite din Umanism). Însă acest Mit și această religie vor rămîne ascunse vederii credincioșilor lor, fiind camuflate de lustrul laic al ideilor pe care le-au transfigurat în chip tainic. Devenit Religie a Omului, Umanismul se separă de Creștinism, care, ca Religie pentru om, nu se poate întemeia pe om. În același timp, se delimitează de concepția greacă despre om. Ideea greacă despre om este atît de laică, de profană
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
căpătîi (Progresul) și religia sa secundă (mîntuirea pămîntească). Umanismul este de asemenea tipic european deoarece a lucrat fără încetare prin contradicție internă, între principiul său manifest, rațional și laic, care îl determină să critice miturile și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe cel ce îi este asemeni... Și totuși, dacă ar fi să accept existența unui complot împotriva lui Eminescu, l-aș trece fără ezitare printre complotiști pe Caragiale care, am convingerea, i-a grăbit moartea lovindu-l în cele mai tainice fibre ale sufletului și rezervîndu-și rolul de prim apărător, în posteritate, a operei atitudine de cinic și canalie, așa cum chiar Eminescu îl caracteriza. Desigur, Slavici se înșeală declarînd că cei doi au fost "prieteni în cel mai bun înțeles al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de nobil bizantin și de sibarit apusean", surprinzînd drama, dar și comedia acestei conștiințe dedublate al cărei purtător, ca și Macedonski, "intră prea declarativ în rolul de ales (ca) unul din ultimii reprezentanți ai seminției semețe crai exilat printr-o tainică urzeală a destinului într-o epocă de care trebuia să se apere, înălțînd în jurul său ziduri masive de dispreț"; astfel, vocația teatrală a lui Mateiu atinge tragicul paroxismului și histrionul se manifestă în absolut, chiar masca devenind personaj: "Măștile nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a regăsit în tovărășia atîtor spirite aristocratice din literatura veacului trecut, înseamnă că preferințele lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ortodox și asta pentru că, deși vechi, creștinismul ortodox este în permanență nou și viu. De aceea, dorința de "aducere la zi" îmi pare o știrbire, o sugrumare și mătuire a strălucirii oferită creștinismului de limbajul său arhaic, de cultul său tainic reprezentând o legătură vie cu tradiția. Măsura în care mesajul religios reușește să fie recuperat și experimentat în pleiada media este o problemă ce ține de experiența și darul fiecărui comunicator religios în parte. Ca problematică de studiu însă, este
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
diminuare a imaginarului religios, la o scădere a adevăratei culturi religioase va fi, cu siguranță, din cauza comercializării inclusiv a faptului religios. Și de obicei spectaculosul, "miracolul" ca fapt senzațional nu au nimic de-a face cu valoarea religioasă, cu aspectul tainic, lăuntric al omului, singurul ce poate schimba, prin lumea interioară, lumea exterioară, supusă tot mai acut desacralizării prin comercializare, iar ultima jumătate de secol a dovedit că totul este de vânzare, astfel că la nivel european industria mass-media s-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cu podir (veșmânt lung) și peste mijloc încins cu brâu de aur; iar la cap și la păr era alb ca lâna cea albă, ca zăpada și ochii Lui erau ca para focului (Apocalipsa,1, 12-14)". Desigur, sunt istorisiri ale tainicelor rugăciuni și chipuri pe care Dumnezeu le-a lăsat să se vadă. Însă dincolo de acestea, întruparea lui Dumnezeu și intrarea Lui în istorie îi îndreptățesc pe iconografi, pictori, sculptori, regizori să aducă înaintea privitorului o cât mai fidelă reproducere a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
inundate de o lumină feerică, aidoma celei de basm; strălucea până și perdeaua de neguri încremenită în zare, spre miazănoapte.” p.73), iar sunetele proiectate pe fundalul unei liniști apăsătoare creează iluzii auditive: „Vântul, care făcea să tremure șuvoiul prelung, tainicul joc al ecourilor, sunetul schimbător al pietrelor lovite înfiripau laolaltă un glas omenesc care vorbea neîncetat: erai mereu cât pe-aici să le prinzi înțelesul, dar care îți scăpa de fiecare dată.” (p. 77) Chinuindu-se să înțeleagă unde își
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
un substantiv în Ac.: A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
răutatea și ea strălucește. Femeia mamă Zilele trecute stăteam de vorbă cu o doamnă și prin alte lucruri am întrebat-o: „Ce este mama pentru dumneavoastră?”. Ea mi-a răspuns că „Mama pentru mine este «inima sufletului meu»”. O legătură tainică pe care nici moartea nu o poate rupe. Mama pentru copil este lumină care nu moare niciodată. Copilul este o lume necunoscută, dar și nădejdea viitorului pe care el o poartă în ființa sa. Când se naște un copil, mama
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
rod bogat viața noastră. Degetele ei fermecate ne mângâie obrazul când suntem triști. Zâmbetul ei ne șterge lacrimile. Mama ne aude de aproape și de departe. Cu sufletul ei de mamă ne urmărește pașii, ne presimte durerea, se află în tainic dialog cu inima noastră. Aleargă la noi când inima-i spune că suntem îndurerați. De ne este frig, ea ne aduce căldură, de ne este teamă, ne încurajează și ne întărește prin cuvinte dătătoare de nădejde. Când suntem în necazuri
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
au. Le place mai mult viața liberă, modernă. Sfârșitul se poate prevedea. De aceea trebuie să ne întoarcem spre adevărata viață creștină. Această datorie trebuie să se realizeze nu numai dintr-un dictat oficial, ci mai mult dintr-o chemare tainică a conștiinței noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
tainică a conștiinței noastre, care ne încredințează că orice faptă a vieții noastre are un ecou în veșnicie. Cu alte cuvinte, mântuirea trebuie să înceapă în timpul vieții pământești cu sfințenia fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Și acest tainic început de sfințenie se poate face de orice mamă adevărată prin înțelepciune, iubire, devotament și chiar jertfă. O mamă, prin nașterea, creșterea și educația aleasă ce o dă copiilor săi, trebuie să aprindă în inimile lor focul idealului pentru scopuri
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
îi venea să se arunce pe cal și să meargă și să fugă mereu pănă ce va scăpa de el; însă Dumnezeu e pretutindenea, fiindcă pretutindenea, în tot locul și în toate timpurile soarta omului atârnă de întâmplări ale căror tainică legătură el cu mintea lui mărginită nu poate să o coprindă. În ea i se revelează conștiința unei autorități constituite de o realitate superioară de care trebuie să țină seama. Nu poate face orice, pentru că simte opreliștea din partea unui for
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al cărui rol e astfel recunoscut și totodată limitat. Sentimentul acesta, nou, pe care îl trăiește eroina germinează din centrul personal, din profunzimea sufletească. Principiile selective care decid în privința lui sunt în același timp preferințele cele mai intime și mai tainice care alcătuiesc caracterul individual. Este ceva mai grav și mai semnificativ decât a te entuziasma de liniile unei fețe și de coloritul unui obraz; înseamnă a te pronunța pentru un anumit tip de umanitate anunțat simbolic în detaliile feței, ale
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
barbă lungă și albă din Corbei care apare în visele doamnei Firescu torturată de ideea că doarme într-o casă căreia nu i se făcuse sfeștanie. Baba din Peștele pe brazdă sau cea din Mielușelul, Pe povârniș, Vecinii II, Rodul tainic nu are nimic din cumințenia și dreapta socotință a "bătrânilor". Tot așa și corespondentul ei masculin: moșul sau moșneagul. Viclenia e singura achiziție a unei vieți îndelungate pe care ei găsesc cu cale să o folosească spre beneficiul personal împotriva
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi revine meritul de a duce mai departe preceptele Moralei. Această însușire nu este nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, ci dreapta socotință care este o virtute complexă și greu de exprimat în cuvinte. În ea intră precis, tainic drămuite, și bunul-simț și înțelepciunea și cumințenia și voința adăugate celor de mai sus. Niciuna dintre virtuți nu e absolută, doar iscusita cumpănire țintește absolutul. Romanul Corbei conține un mic paragraf despre această calitate de excelență a spiritului. Slavici alege
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
erau În comună 183 de evrei, iar În anul 1941 erau 162, soarta lor este cunoscută din istorie. Nici pe cei din Gălăuțaș nu i-a iertat. Doar câțiva au supraviețuit, ajutați de români care i-au ascuns În locuri tainice, numai de ei știute. Aceștia, după război, au aluat drumul spre Tărâmul Făgăduinței. Să nu uităm că În a doua jumătate a secolului al XIXlea migrează un val numeros de evrei din Rusia și Galiția, o parte din ei stabilindu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fost Întotdeauna dornici de a comunica. De acolo nu ajungeau În fiecare duminică la biserică, mai ales bătrânii. Biserica era pentru aceștia În sufletul lor. Între gospodăria lor, modestă de cele mai multe ori, și Întreaga lor ființă se Înfiripa o legătură tainică ce devenea tot mai puternică. Casa, pământul, animalele, pentru toate au trudit. Istoviți de muncă, doar duminica abia de apucau să se mai odihnească. Când scăpau câte o sudalmă, și acestea, trebuie să recunoaștem, nu erau rare, se certau În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că adolescenților nu li se poate atribui absența unor trăiri când ființa lor vibrează de curente străine de un impuls sexual. Iubirea lor e adesea năvalnică și trufașă dar sunt uneori și trucuri care nu pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale firii. Acestea țin Însă de adolescență. Intervenția părinților și a rudelor de multe ori e dură, brutală chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acum. Oamenii aveau frică de Dumnezeu și le era teamă de blesteme. Tinerii din sat se cunoșteau de când erau copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mobilă ar fi avut materie primă pentru o sută de ani, timp În care alte păduri ar fi luat locul celor tăiate rațional. Dar n-a fost să fie! Să nu disperăm Însă! Vreau să cred că În fibra genetică tainică a oamenilor din aceste locuri mai este energie care să le poată regenera sufletul. Așa cum am coborât din munți după ce vatra ne-a fost pustiită de barbari, ne vom Întoarce iarăși mai puternici și cu mai multă experiență. O altă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și o reevaluare a valorilor: (...) artă de filigranist a sesizării și înțelegerii în general (...) prin optica bolnavului în căutare de noțiuni și valori mai sănătoase, și invers, din optica belșugului și siguranței de sine a unei vieți bogate, la munca tainică a instinctului de decadență acesta a fost cel mai îndelungat din exercițiile mele, adevărata mea experiență, și dacă în genere undeva aici am devenit eu maestru. Acum am în mână și am mâna ce se cere pentru răsturnarea perspectivelor: primul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]