4,773 matches
-
atitudinea pe care statele bogate o au față de ele. Altfel spus, teoria dependenței încearcă să explice diferențele de dezvoltare a statelor prin prisma relațiilor inechitabile dintre ele. În definirea componentei marxiste a discuției despre dependență este clară contribuția perspectivei leniniste. Teoreticieni precum Andre Gunder Frank au subliniat dimensiunea istorică a exploatării de către centru a periferiilor. Sistemul capitalist a format și întărit această diviziune internațională a muncii ai cărei beneficiari sunt statele bogate, dar care este defavorabilă țărilor sărace. Perpetuarea acestei situații
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
etc., va conserva această dominație hegemonie, în termenii lui Gramsci. Gramsci folosește sintagma bloc istoric pentru a desemna binomul dinamic format din bază și suprastructură, elemente ce au darul de a se întări reciproc într-o orânduire socială. Spre deosebire de majoritatea teoreticienilor marxiști, Gramsci consideră că cele două elemente au înțeles doar dacă sunt analizate împreună. Schimbarea bazei este posibilă prin schimbarea suprastructurii: Gramsci consideră că, pentru ca răsturnarea sistemului capitalist să fie posibilă, clasa muncitoare trebuie să-și creeze propria intelectualitate, capabilă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
impună o contrahegemonie, pentru ca ulterior să constituie un nou bloc istoric. Ideile gramsciene au exercitat o puternică influență asupra economiei politice internaționale. În domeniul Relațiilor Internaționale, ele sunt vizibile mai ales datorită operei lui Robert Cox, care a preluat concepția teoreticianului italian cu privire la modul în care relațiile sociale determină un anumit mod de a privi și interpreta lumea. Prin urmare, nu există obiectivitate în științele sociale, cunoașterea din aceste domenii fiind foarte strâns legată de circumstanțele în care a fost dobândită
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R.J. Vincent și Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a Relațiilor Internaționale Școala engleză a Relațiilor Internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
cu sentimentalul Gane, spaniolul Vârgolici cu obscurul german Bodnărescu, horațianul OllănescuAscanio cu liricul ofițer Șerbănescu, tăcutul Tasu cu vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
timp. De circa două decenii încoace, se pare că „lupta” dintre istoria ca artă și cea ca știință guvernată de legi a fost „câștigată” de prima. F.R. Ankersmit, unul dintre cei mai influenți filozofi ai istoriei contemporane și unul dintre teoreticienii filozofiei narativiste a istoriei, afirmă că narațiunile istorice sunt „interpretări ale trecutului” și nimic altceva. De aceea, pentru a lua ca exemplu cauzele și cauzalitatea, atât de dragi paradigmei marxiste a legilor obiective ale dezvoltării sociale și a trecerii de la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorie și filosofie, aflate sub un control mult mai strict, inclusiv la nivelul manualelor școlare, care, pe lângă merite, accentuează trăsături negative ale criticului, chiar prin 1975: „T. Maiorescu a rămas o figură de seamă în istoria culturii românești. [...] Mentor și teoretician al importantei grupări literare Junimea. Intrarea lui Maiorescu în politică [...] a accentuat latura negativă a activității sale”. în același an Z. Ornea a publicat o impresionantă monografie consacrată nu doar junimismului, cum a făcut în 1966, ci și „Junimii”. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de istoricii britanici Wendy Bracewell și Alex Drace-Francis, este o clasificare critică a tentativelor de a defini sud-estul european. Fără îndoială, una dintre aprecierile cele mai echilibrate care s-au încercat pentru o problemă a cărei complexitate desfide încă pe teoreticieni. în sfârșit, mai apar în volum și cercetări românești pe material din România pentru a dovedi că metodele sau temele pot fi adaptate cu succes. Rezultatele sunt, firește, inegale. Florentina Nițu urmărește, din punctul de vedere al istoriei prețurilor, documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o interpretare cvasiprotocronistă (în filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului în România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, în favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori înțeleg că este vorba despre o întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
explicație ignoră în mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sunt construite în acest interval. Cu toate acestea, motivul nu e nici pe departe calitatea crescută a locuirii populației bucureștene. Majoritatea specialiștilor, teoreticienilor, politicienilor etc. care scriu despre arhitectură și urbanism în perioada specificată vorbesc despre lipsa acută de locuințe onorabile pentru majoritatea locuitorilor capitalei. Printre alții, urbanistul Cincinat Sfințescu, istoricul Nicolae Iorga, politicianul Constantin Argetoianu, ex-primari ca Vintilă Brătianu sau Dem.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cât și din punctul de vedere al teoriei politice. A însemnat practic o rupere totală de trecut și orientarea spre un prezent dominat de concepte noi ca libertate, reprezentativitate, sistem de partide etc. Pentru o bună parte dintre practicienii sau teoreticienii politici români, momentul de referință al acestei perioade l-a constituit perioada interbelică văzută, prin prisma comparației cu comunismul, ca o epocă de aur a democrației românești. Cartea lui Cristian Preda, România postcomunistă și România interbelică, se dorește a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care a cercetat "epistemele" ca mari forme ale ordinii cunoașterii -, neo-psihanalistul Jacques Lacan -pentru care inconștientul este structurat ca un limbaj
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și apoi să evidențiem caracterul activ, într-o manieră îndumnezeitoare, al lui Dumnezeu în evenimentul comunicării cu El. Nu cunoaștem o analiză a comunicării cu Dumnezeu din perspectiva termenului theosis (îndumnezeire) - o perspectivă, după cum vom vedea mai departe, esențială. Între teoreticienii comunicării există numeroase controverse și nu există o definiție unică a termenului „comunicare”. Din această cauză, ne aflăm în situația în care nu avem o definiție unică din perspectiva căreia (adică un set de concepte bine determinate cu ajutorul cărora) să
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mai mare măsură în cadrul școlii. Așadar, este sarcina școlii să „aducă” natura în clase și în alte spații de învățământ. Deși puțin aceptată de către psihologi, teoria lui Gardner a primit un puternic răspuns pozitiv din partea educatorilor, fiind îmbrățișată de mulți teoreticieni dar, mai ales, folosită pe larg de către cei care predau efectiv la clasă. Un mare număr de școli din America și din lume și-au proiectat structura curriculumului prin prisma acestei teorii (Project Zero, The Good Work Project, Project SUMIT
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
cred că ar avea rost, în ce mă privește, multe lucruri s-au spus deja. Îmi place foarte mult ideea lui Celibidache: despre muzică nu vorbești, muzica se trăiește, nu se discută. Pe de altă parte, el a fost un teoretician... A.V. Așadar, ca un final al conversației noastre aceasta n-ar fi trebuit să aibă loc? A.B. N-am vorbit despre muzică, am vorbit mai mult despre noi. Camera de luat vederi și sunete s-a mai deschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
manele. Trebuie să mărturisesc ceva: am avut la colegiul " Noua Europă de la București" un bursier din Franța, de origine română dar cetățean francez, muzicolog, care a venit în România anume ca să cerceteze manelele. El venea asupra acestui fenomen cu instrumentarul teoreticianului, al etnologului care găsea că e foarte interesant ce se întâmplă aici. Ceea ce trebuie să admit este că datorită lui am putut înțelege unele lucruri. De pildă, că orchestrația unor manele implică un tip de virtuozitate, un tip de tehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru debut, pe lângă cele șase categorii de distincții, atribuite și anul trecut. Juriul care va decide cine sunt câștigătorii acestei ediții este format din: criticul și istoricul literar Ștefan Borbély, criticul și eseistul Paul Cernat, scriitorul Caius Dobrescu, criticul și teoreticianul literar Mircea Martin și criticii literari Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
rămâne o chestiune politică la care nu se mai gândește nimeni și care nu mai cauzează probleme. A devenit o imagine familiară, povești spuse la nesfârșit pe scurt, o situație de facto. Nici cei care guvernează, nici partidele politice, nici teoreticienii, nici europenii înșiși nu mai ridică în prezent, ca o problemă deprimantă și intolerabilă, faptul că în Europa există două regimuri. Două cadre temporale istorice. Două forme politice care sunt nu numai incompatibile, dar unul din ele este cât se
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
2002, p. 83. 107 Ibid., p. 84. 108 Elisabeth Barker, op. cit., pp. 31-33. 109 Ibidem. 110Nigel Rees, Cassell Companion to Quotations, Sterling, 2000, 76: 4. 111 Ibidem. 112 James Burnham (1905-1907) a fost un cunoscut activist (la început comunist) și teoretician politic american care i-a influențat pe George Orwell și Bertrand Russell. El prezicea că se vor forma 3 super-puteri, S.U.A., Germania și Japonia, care vor lupta pentru putere. Nu a luat în calcul Uniunea Sovietică. Susținea că viitorul va
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cultural, modul de a fi al omului occidental stă la baza construcției acestui sistem social. Așa cum vom vedea, religia iudaică și mai apoi cea creștină dețin un rol esențial în apariția capitalismului. Atunci când vorbesc despre capitalism economiștii, dar și alți teoreticieni ai științelor sociale au păreri foarte diferite. Dacă am proceda la o sinteză a acestora atunci am constata că aceste puncte de vedere sau încercări de definire se plasează în jurul ideii de a considera capitalismul un sistem economic, un ansamblu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
posibilitățile lor de aplicare în practică. Este vorba aici despre căutare și adaptare. 2.2. Karl Marx și Max Weber sau cele două fețe ale capitalismului 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx Marx și Weber sunt cei doi mari teoreticieni ai capitalismului. Sunt filosofi ai științelor sociale care, prin opera lor, au încercat și în bună măsură au reușit să ofere o viziune proprie articulată, particulară, asupra capitalismului. Este vorba despre două viziuni diferite, datorate unor unghiuri de dezbatere cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fie aprobate. "Ceea ce a lipsit societăților necivilizate n-a fost probabil personalitatea superioară (...), ci mai degrabă prilejul oferit unei asemenea personalități de a-și manifesta superioritatea și dorința celorlalți membri ai societății de a merge pe urmele semenilor lor"175. Teoreticienii socialiști au denumit-o după Marx, legea plus-valorii176. Aceasta este logica de existență a acestei construcții sociale, în acord cu logica de existență a lumii fizice și biologice în care trăim. Prin construcția sa socială, expansivă și din ce în ce mai complicată, omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și producției îl constituie o tendință de ameliorare continuă a standardului mediu de viață, de îmbogățire crescândă a celor mulți. Capitalismul de-proletarizează omul obișnuit și îl ridică la rangul de burghez 200. Mises confirmă o temere mai veche a teoreticienilor socialiști, exprimată în operele lor,conform căreia socialismul nu va reuși niciodată în America pentru că acolo clasa muncitoare este îmbuibată și contaminată de obiceiul strângerii banilor. Capitalismul a democratizat nu numai participarea politică la treburile cetăților ci, chiar mai înainte de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apună odată cu scăderea potențialului militar. Deși l-am imitat pe Mommsen, spunându-i ,,capitalism"124 acestui mod de organizare socială, nu este vorba și nici nu poate fi vorba despre un ,,capitalism" în sensul pe care Marx, dar și alți teoreticieni l-au oferit mai târziu acestui cuvânt. Economia Romei Antice nu era o economie de piață, dimpotrivă putem spune că era o economie autarhică bazată în cea mai mare măsură pe schimburile, mai mult sau mai puțin echivalente, cu teritoriile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
specifice economiilor în care exista moneda metalică nu aveau amploarea crizelor specifice economiilor în care există moneda de hârtie; caracterul restrâns al acestor crize provine din spațiul geografic restrâns dar și din circulația monetară restrânsă; ca și în cazul capitalismului, teoreticienii și practicienii economiei au încercat în permanență să pună de acord circulația monetară cu economia reală și invers; metalele monetare migrau pe spații economice și geografice mari, astfel încât cei care emiteau monedă se confruntau în permanență cu dispariția acesteia; ,,plecarea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]