5,751 matches
-
zbăteau să supraviețuiască prin aceste șiretlicuri, pe când occidentalii căutau doar succesul de public de multe ori. Scriitorul comunist era dornic să străbată cât mai în profunzime și să stabilească o legătură trainică cu cititorul, cu care îndura umăr la umăr teroarea cruntă a tăcerii. Literatura este opusul tăcerii. Vestul era liber să articuleze. Estul a trebuit să reinventeze vorbirea, să reinventeze literatura. În multe romane scrise în afara cortinei de fier, un turist vestic se găsește, din curiozitate, credință ori din întâmplare
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ei spre luminile din drumul principal. Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în "pauze" ale lui Pinter: fug de violență. Atmosfera pieselor lui Pinter este una de amenințare iar efectul este sentimentul spectatorului că nedreptatea, teroarea existențială nu mai pot continua. Poezia tovarășa lui Pinter din adolescență îl urmărește și azi. Unul dintre poeme (Dumnezeu, 1993) dezvăluie lupta dramaturgului împotriva refugiului sensibilității colective în credință. S-a spus îndelung că Pinter e profund de stânga, ceea ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de proză, pe hârtie mare. La a treia variantă, la proză, dactilografiez totul la mașina de scris ori word-processor. Un poem nu ajunge acolo decât în final (cam la a zecea variantă). Nu trebuie să îngăduim, în această epocă de teroare tehnologică, să fim împinși să scriem cu uneltele pe care vor să ni le vândă cei ce se ocupă cu comercializarea noii thenologii. Nici nu știi ce m-am bucurat când am aflat nu demult că mai sunt colaboratori la
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ieșire. Câți n-au devenit, asemeni nouă, actori fără voie, potrivit unui plan dinainte hotărât de distrugere a societății, în uriașul spectacol politic pe care s-a întemeiat, în conformitate cu teoria urii instituționalizate numită luptă de clasă și a practicării unei terori permanente, planul comunismului ajuns la putere! Toate astea ni s-au întâmplat nouă în anii ’50. Ne am jucat rolul în piesa plină de surprize care se juca, începând cu Conferința de la Yalta, în Europa de Est. Rolul nostru principal, cel al
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Dosarul omului conținea informațiile personale, autobiografia la zi, precum și declarațiile și informațiile secrete parvenite la Direcția de Cadre. Descopeream, încetul cu încetul, faptul că o birocrație monstruoasă ne supraveghea în permanență. Fiecare om trebuia să se obișnuiască a trăi sub teroarea dosarului care-l urmărea peste tot. Cât despre mine, am cunoscut sistemul prin alt capăt al firului. Având un soț încadrat într-un post salariat (garanție necesară supraviețuirii unei familii), am putut să rămân în afara câmpului muncii. Găsisem o sursă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
altora. La aceasta, se adăuga și un alt sentiment ce se strecurase în sufletul nostru: sentimentul, sau mai curând conștiința de a fi trecut prin 45 închisoare și de a fi reușit să ieșim. Or, trăiam în plină epocă de teroare stalinistă, instituită de regimul comunist român pentru a lichida vechea ordine socială. Împrejurul nostru, nu se auzea vorbindu-se decât de arestări, de dispariții și de condamnări. Fiecare dintre noi cunoștea pe cineva care știa ceva... Orice persoană de mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că mii de deținuți munceau la canalul Dunăre-Marea Neagră și în alte lagăre. Numărul de persoane închise între anii 1948 și 1962 este estimat astăzi la mai mult de o jumătate de milion. În acea vreme, nu se putea cifra teroarea. Oamenii dispăreau în locuri de detenție al căror nume era auzit pentru prima dată. Dar nu exista o vedere de ansamblu, nici repere pentru a decoda prezentul. Istoria avea să facă lumină asupra terorii instituite de comunism în țările unde
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
acea vreme, nu se putea cifra teroarea. Oamenii dispăreau în locuri de detenție al căror nume era auzit pentru prima dată. Dar nu exista o vedere de ansamblu, nici repere pentru a decoda prezentul. Istoria avea să facă lumină asupra terorii instituite de comunism în țările unde acesta a ajuns la putere. Cu mult mai târziu, aici, în Franța, ne-au fost dezvăluite amploarea gulagului românesc și dimensiunile pe care le-a avut în acele vremuri. Pentru moment, trebuia să ne
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sistemul pe care-l cunoscuseră din interior se trezeau taxați de anticomuniști viscerali). Comunismul însemna agenții sovietici și politrucii aduși de la Moscova în furgoanele armatei sovietice, care instalaseră la putere un partid inexistent până ieri și instauraseră un regim de teroare; era frica pe care o inspira o putere fără chip propriu, era necunoscutul ce plutea deasupra noastră... Un întreg mister înconjura sferele noii puteri, de unde ieșeau ucazuri numite reforme, exproprieri, naționalizări, colectivizări. După plecarea Regelui Mihai, oamenii politici ai vechiului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
târziu. În anii ’50, regimul aplica metode brutale pentru a-și întări autoritatea, neîncercând să-i atragă pe cei nedoriți și folosind pușcăriile pentru a lichida diferitele categorii de dușmani ai poporului. Sub Ceaușescu, Securitatea avea să infiltreze societatea, distilând teroarea într-o formă mult mai subtilă, conform mărturiilor ultimelor valuri de exilați români, dinainte de 1989. A fi cedat o clipă ispitei de a mă angaja la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea, ispită în care intra și o parte inconștientă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care publicul francez nu o cunoaște și pe care umbra lui Ceaușescu a deformat-o. Cu zece ani înainte, în 1958, pe vremea când mai locuiam încă în țară, ziarele scriseseră că generalul de Gaulle preluase puterea „prin forță și teroare“. În mai 1968, linia politică a Partidului Comunist Român schimbându-se, regimul s-a prefăcut că uită faptul că, sub Stalin, interzisese scrierile lui Charles de Gaulle, pe aceeași listă cu cele ale lui Adolf Hitler și Leon Troțki. În
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
penitenciarelor, în discuțiile cu avocatul pentru un simulacru de divorț, recomandat în acest gen de situație, pentru a-mi putea păstra munca? Cum am reacționat de-a lungul episoadelor acestei aventuri existențiale, unde se amestecau, în mod inextricabil, derizoriul și teroarea? Ceea ce mă intrigă astăzi, ce mi se pare uluitor este să mă văd așa cum eram în diversele momente în care frica mă făcea să acționez, să descopăr supunerea mea, umilința mea în fața agenților Securității. Am fost oare într-adevăr eu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
diverși prieteni erau condamnați pentru același delict: Constantin Noica și Nicu Steinhardt, printre alții, implicați în ultimul proces intentat intelectualilor din epoca Gheorghiu Dej. Făceau parte din același val de arestări ale anilor ’58-’59, care erau destinate să semene teroarea, după plecarea trupelor rusești. Au primit cu toții aceiași opt ani, fiind acuzați de agitație și cosmopolitism. Oare regimul considerase că arestarea lui Vlad fusese de ajuns? Mult mai târziu, după 1989, un jurnalist și scriitor specializat în reconstituirea proceselor mi-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
început, nu știam nimic despre ideologia urii instituționalizate, despre epoca bănuielilor, a suspiciunii și a violenței, care se instala. Ceea ce ne-a căzut pe cap a fost datul tuturor celor care au trăit dezarmați această epocă de răsturnări și de teroare, în Europa de Est. Mai târziu, aveam să înțeleg că țările noastre erau pedepsite, căci soarta lor - cea de a fi lăsate în sfera de influență a lui Stalin - a fost o pedeapsă sângeroasă și nedreaptă a Istoriei în vârtejul căreia fuseseră
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
trupele sovietice; propagandiști formați la școlile sovietice au știut să organizeze o mare punere în scenă populară, pentru a crea legenda rolului jucat de partid. Minciună, primirea entuziastă a armatei ruse de către poporul român; în realitate, trupele rusești au semănat teroarea din clipa în care au ajuns pe teritoriul românesc, comițând mârșăvii de tot felul, violuri și crime; dar e de mirare? Minciună, ajutorul frățesc al URSS, care a fost, în realitate, un jaf organizat al României: rezervele de aur, petrolul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
meseria asta! În plus, era aproape un puști. Încă de la început, m-a întrebat: „Știi unde te afli?“ I-am răspuns că n-am nici cea mai mică idee. „Ești la Securitate!“ mi-a zis, știind că acest cuvânt inspiră teroare. — Ia spune: ce-ai făcut? Eu, calm: — N-am făcut nimic. Nu-i o eroare la mijloc? — Asta-i bună! Vasăzică, nu-ți aduci aminte ce-ai făcut? Ia gândește-te! Și a început să zbiere, vrând să mă oblige
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Diamantescu și de multe altele... Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului de „informare“, cred că e nevoie de câteva explicații: Așa cum am spus, închisoarea era pe jumătate goală, în momentul în care Partidul a planificat lansarea unui val de teroare. Operație ce fusese îndelung studiată în timpul Revoluției maghiare. Aflaserăm noi câte ceva, pe vremea când eram liber. În vremea răscoalei de la Budapesta, în octombrie 1956, persoane importante din România fuseseră invitate la Moscova: Bodnăraș, care era ministrul Apărării, și ofițeri de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ceea ce se auzea la telefon. De îndată ce-i spuneam unui prieten să vină pe la noi, se puteau pune pe ascultat. Deci, după un studiu aprofundat al situației și stabilirea unui plan amănunțit, spre sfârșitul lunii iulie 1958, au declanșat o adevărată teroare, pentru a înspăimânta populația și pentru a stabiliza un regim care, de fapt, nu se baza pe nimeni și pe nimic. Știau prea bine că regimul nu e bazat decât pe teroare, că nu-s decât o mână de indivizi
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sfârșitul lunii iulie 1958, au declanșat o adevărată teroare, pentru a înspăimânta populația și pentru a stabiliza un regim care, de fapt, nu se baza pe nimeni și pe nimic. Știau prea bine că regimul nu e bazat decât pe teroare, că nu-s decât o mână de indivizi și că, în cazul României, datorau totul dictaturii sovietice care-i instalase la putere. Teroarea trebuia să înlocuiască trupele sovietice... Eram încă liber în momentul apariției noului Cod penal, care cuprindea pedepse
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se baza pe nimeni și pe nimic. Știau prea bine că regimul nu e bazat decât pe teroare, că nu-s decât o mână de indivizi și că, în cazul României, datorau totul dictaturii sovietice care-i instalase la putere. Teroarea trebuia să înlocuiască trupele sovietice... Eram încă liber în momentul apariției noului Cod penal, care cuprindea pedepse cumplite pentru așa-zisele crime politice. S-au introdus noi articole, cum ar fi cel care prevedea zece ani de pușcărie pentru faptul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
căldură. Era de mai multă vreme decât mine în pușcărie și cunoștea toate dedesubturile anchetelor. Era locotenent-colonelul de artilerie Orezeanu, nepot al generalului Orezeanu, care fusese director al Căilor Ferate Române. Acest ofițer al statuluimajor fusese și el arestat odată cu valul de teroare, încă din 14 iulie. Îmi amintesc de această dată, fiind sărbătoarea națională a Franței. Cum eu fusesem arestat după jumătatea lui august, avea o vechime de peste o lună față de mine. Orezeanu m-a întrebat: — Știți unde sunteți? Am zis: — Da
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a petrecut în secția de lângă intrare, unde am dat peste fratele lui Richie Hillard care, ca și Richie, fusese profesor la Academia Comercială. Amândoi profesori de drept. Era un om plăcut, care fusese arestat după mine, în timpul aceluiași val de teroare din România, între anii 1958 și 1960. Mi-a adus vești de afară și mi-a spus că lumea îl criticase mult pe Costi Brâncoveanu care depusese mărturie, în stare de libertate, împotriva mea. În aceeași celulă se afla și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
uși și una bibliotecă, toate lustruite negru. Însemnările Sandei și ale lui Vlad Stolojan au drept cadru cronologic perioada cuprinsă între anii 1948 și 1962. Pentru locuitorii țărilor din Est, această epocă reprezintă „obsedantul deceniu“, cel al dictaturii și al terorii instaurate de Stalin, de satrapii, de succesorii săi și de complicii lor, al Gulagului omniprezent și al „luptei de clasă“, al mizeriei, al cenzurii și al arestărilor masive. Este epoca condamnării „cosmopolitismului burghez“ și a ridicării în slăvi a „internaționalismului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
prin surprindere, fiindu-le foarte frică să nu aibă aceeași soartă ca staliniștii unguri; și atunci când studenții din București, Cluj și Timișoara și-au manifestat solidaritatea cu țara vecină revoltată, regimul a reacționat cu sălbăticie printr-un nou val de teroare, care a lovit mai ales în intelectuali și în foștii deținuți politici de după război care începuseră să fie eliberați prin 1955-1956. Vlad Stolojan, soțul Sandei, a fost arestat și condamnat pentru a doua oară în 1958, la 8 ani de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se născuse. Încă din 987, din precauție, Hugo îl asociază la putere pe fiul său, care mai apoi îi succede fără dificultate în 996: acest Robert al II-lea, care va fi numit "cel Pios", este regele anului o mie. Terori și promisiuni ale anului o mie Terorile anului o mie. Terorile anului o mie s-au născut sub pana scriitorilor din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, gata mereu să denunțe obscurantismul Evului Mediu; ele au furnizat istoriei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]