5,710 matches
-
Integraliste de la Cluj, întemeiat și coordonat de Mircea Borcilă, centru care îi mai cuprinde, printre alții, pe Dumitru-Cornel Vîlcu, Lucian Lazăr, Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dina Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele mai importante ale Emmei Tămâianu amintim: Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001; Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în colaborare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă una dintre primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă una dintre primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări proprii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări proprii, preluarea și dezvoltarea creatoare a unor idei coșeriene, subtile analize pe text etc. 132 V. Fundamentele..., pp. 49-55. 133 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 50-51. 134 Menționam astfel, cu titlu ilustrativ, investigațiile lui Geckeler, care stabilește următoarele ierarhii, conform grilei tipologice propuse de Skalička: (A) pentru franceză: 1) tipul dominant - izolant; 2) flexional; 3) aglutinant; 4) polisintetic; 5) introflexional. (B) pentru spaniolă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip, ar fi adesea posibil să se identifice tipul "de bază" sau strategia "primară" vs. strategia "secundară" (vezi, în acest sens, si Croft, 1990, p. 34) este de asemenea relevanță discuția critică din Coșeriu 1987 (Typologie ... ). 135 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 51-52. 136 Cf. Eugenio Coseriu, Sprachtypologie und Typologie von sprachlichen Verfahren, în vol. Manfred Faust et alii (editori), Allgemeine Sprachwissenschaft, Sprachtypologie und Textlinguistik, Festschrift für Peter Hartmann, Gunter Narr Verlag, Tübingen, 1983, pp. 269-279; "Le latin vulgaire et
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vulgaire et le type linguistique român", în Latin vulgaire - latin tardif. Actes du Ier Colloque internațional sur le latin vulgaire et tardif (Pécs, 2-5 sept. 1985), Tübingen, Niemeyer, pp. 53-64. 137 Emma Tămâianu, "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în Limba română, Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. 138 Publicat mai întîi în Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas, vol. I, Madrid, 1968, pp. 269-281 și reluat în vol. El hombre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
155 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., pp. 53-54. 156 Ibidem, p. 54. 157 Ibidem, p. 55. 158 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 59. 159 Cf. și Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., p. 53. 160 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 60. 161 Ibidem, pp. 61-62. 162 Dan Munteanu Colán, Breve historia de la lingüística románica, Arco/Libros, Madrid, 2005, pp. 140-141. 163 Ibidem, p. 141. 164
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apariția lor excluzînd ocurenta complementului lexicalizat); limbi în care cliticele pronominale dublează poziția de subcategorizare, situație existența în română, cunoscută sub denumirea de "dublare clitică" (v.: îl văd pe Ion; îi dau lui Ion)." (DSL 2001: 109-110). 173 Cf. art. "Tipologie lingvistică", în DSL, p. 543. 1 V., printre altele, Noam Chomsky, Some Concepts and Consequences of the Theory of Government and Binding, MIT Press, Cambridge, 1982; trad. fr.: La Nouvelle Syntaxe. Concepts et conséquences de la théorie du gouvernement et du
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vjf.cnrs.fr/lacito/actances/pdf/Lazard 04.pdf 176 Gilbert Lazard, L'actance, PUF, Paris, 1994. 177 Angela Bidu-Vrănceanu et alii, "Dicționar de stiinte ale limbii", în DSL, Editura Nemira, București, 2001, p. 202. 178 V. Adina Dragomirescu, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. 179 Robert Malcolm Ward Dixon, Ergativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. 180 Exemplu preluat din Jacques Allières, Manuel pratique de basque, Picard, Paris, 1979. 181 Franck Neveu, Dictionnaire des sciences du langage
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Chicago, 19811, 19892. V. și Georg Bossong, Bernard Comrie European Research Projet Typology of Langues în Europe, Mouton de Gruyter, 1998 (vezi Proiectul EUROTYP, care viza descrierea tipologica a limbilor europene). 189 Pentru numeroase alte clasificări ale universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba spaniolă de Dorel Fînaru, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nici una din limbile indigene nu se utilizează că limba oficială) și parțial exoglosice (în care statutul de limbă oficială este atribuit unei limbi imigrante și unei limbi indigene). Prin definiție, statele parțial exoglosice sînt în același timp parțial endoglosice". (O tipologie sociolingvistica a limbilor, în rev. "Limba română", Chișinău, XIV, nr. 12, 2004, p. 54). 204 Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Multilingvism și limbi minoritare în România, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti", București, 2009, p. 7. 205 V. îndeosebi studiul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fi relaționate în următoarele secțiuni ale lucrării, pe de o parte, cu planul comunicării didactice/educaționale și, pe de altă parte, cu exemplificarea tehnicilor discursive și teatrale valorificabile în contexte subsumate acestui tip de comunicare. (a) Încadrarea comunicării interpersonale în tipologia generală a comunicării Raportată la celelalte elemente reperabile în tipologia, complexă, a comunicării, comunicarea interpersonală se diferențiază prin raportare la un prim criteriu (numărul participanților și tipul de relație dintre aceștia) de comunicarea intrapersonală, de cea la nivelul grupului, de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
parte, cu planul comunicării didactice/educaționale și, pe de altă parte, cu exemplificarea tehnicilor discursive și teatrale valorificabile în contexte subsumate acestui tip de comunicare. (a) Încadrarea comunicării interpersonale în tipologia generală a comunicării Raportată la celelalte elemente reperabile în tipologia, complexă, a comunicării, comunicarea interpersonală se diferențiază prin raportare la un prim criteriu (numărul participanților și tipul de relație dintre aceștia) de comunicarea intrapersonală, de cea la nivelul grupului, de comunicarea de masă (Enăchescu, 2008, p. 46 ș.u.; Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discuției, despre cele întâmplate pe parcursul zilei, despre planurile pentru săptămâna în curs etc.; sau în comunicarea didactică captarea atenției, anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor operaționale, secvențe urmate de dirijarea învățării, implicând transmiterea graduală de noi informații: titlu, exemple, definiție, tipologii etc.); (c) repere clare, necontroversate (de exemplu, în comunicarea interpersonală, stările contradictorii ale locutorului și formulările aferente acestora îl dezarmează, cel mai frecvent, pe interlocutor, în încercarea sa de a decoda mesajele receptate; de asemenea, în comunicarea didactică, prezentarea controverselor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
păpușa este rezultatul întâlnirii a trei factori: păpușa sculptură, actorul animator și spectatorul" (Ciobotaru, 2006a, pp. 64-65), de unde și multitudinea valențelor ei în planul spectacolului de teatru și al procesului semnificării; * personaj entitate construită de dramaturg (ca sinteză a unei tipologii de persoane), recreată de regizor (prin prisma viziunii sale artistice) și de actor (prin interpretarea dată și prin caracteristicile de ordin individual), recunoscută/recreată de către spectator 79 prin fenomenul receptării și interpretării spectacolului de teatru (ipostază în care spectatorul, ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și eu ceva?; Îmi permiteți să intervin? etc.; * pentru a face cunoscută dorința de predare a rolului de locutor interlocutorului: Nu credeți?; Tu cum consideri?; Voi ce credeți?; Nu-i așa? etc. * * * Forma și conținutul întrebării pot fi asociate cu tipologia întrebărilor 5, în cadrul căreia se diferențiază, de exemplu (cf. Simister, 2011, pp. 82-87; Erickson, 2009, pp. 154-160; Salomé, 2009, pp. 111-112; Watzke-Otte, 2009, pp. 43-45; Albulescu, 2008, pp. 43-46; Cooper, 2008, pp. 98-101, 113, 124; Pease & Garner, 2007, pp. 25-26
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mirela Popescu, Crestomație de istorie universală Seria Litere Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. I Ana Dorobăț, Mircea Fotea, Limba română de bază, vol. II Corneliu Dimitriu, Gramatica limbii române, vol. 1, Morfologia Seria Jurnalism Marian Petcu, Tipologia presei românești Seria Restituiri Ioan Petrovici, Curs de logică Seria Psihopedagogie Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, Agresivitatea în școală Format 1/16 (61 ( 86) Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
din ele acceptate ca absolut normale și aduse treptat în stadii aproape instituționalizate. La acestea din urmă autorul se oprește destul de mult, din motive cât se poate de serioase, căci, așa cum singur ne spune, "mama proștilor este mereu gravidă". O tipologie a prostiei colective, în lumea de astăzi, devine astfel posibilă și, probabil, utilă, în măsura în care mai putem crede într-o terapeutică socială a ei. Însă toate acestea, cum am încercat să spun mai sus, reprezintă pentru autorul cărții simptome ale unei
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
20 Comparația se realizează însă prin izolarea fenomenelor, prin scoaterea lor din contextul care le-a produs. Iar această operație produce distorsiuni, făcînd explicațiile mai sărace. Pentru evitarea neajunsurilor, rămîne soluția sporirii numărului de cazuri în analiză. Comparațiile creează clasificări, tipologii și modele de înțelegere, iar acestea permit generalizări. "Nu există știință dacă nu există generalizare", proclama o maximă aristoteliană. Chiar dacă realitatea nu încape în totalitate în clasificările și tipologiile utilizate (cu atît mai puțin în teoriile folosite), acestea din urmă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rămîne soluția sporirii numărului de cazuri în analiză. Comparațiile creează clasificări, tipologii și modele de înțelegere, iar acestea permit generalizări. "Nu există știință dacă nu există generalizare", proclama o maximă aristoteliană. Chiar dacă realitatea nu încape în totalitate în clasificările și tipologiile utilizate (cu atît mai puțin în teoriile folosite), acestea din urmă permit explicarea similarităților și diferențelor dintre fenomenele organizaționale. Departe de a le minimaliza importanța, metodele cantitative trec pe plan secund în analiza culturii închisorilor. Ele presupun creditarea naivă a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-ul. Sînt și cazuri în care liberata îi asigură "văduvei" la liberare casă, mașină și o conviețuire pașnică" spune Anca Ionescu, 65 de ani, condamnată la 2 ani de închisoare pentru delapidare 126. Ierarhiile din interiorul pușcăriilor sînt structurate în funcție de tipologia populației încarcerate. După eliberarea deținuților politici din 1964, penitenciarele au fost umplute în proporție de două treimi de hoți și proxeneți. Predominanța lor a făcut să se impună viziunea lor despre viață, valorile lor, ierarhiile și normele lor de conviețuire
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deșartă flacoanele de parfum ieftin în apropierea unor vizite, efectul este de un dezgust total. Doar printre femei se constată o creștere a ponderilor valorii estetice, fapt vizibil și cu ochiul liber celulele lor fiind mai curate și mai îngrijite. Tipologia valorilor personale și interpersonale Psihologul L.A. Gordon a construit două teste ce se completează reciproc, cu obiective distincte, dar care prezintă același sistem constructiv, conținutul întrebărilor și a scalelor rezultate fiind însă distinct: SIV (Study of Interpersonal Values) și SPV
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sclavi... Lipsa unui viitor îi închide pe toți ca într-o carapace, din care speră deșartă speranță să iasă întregi într-o bună zi."139 Studiul valorilor finale și instrumentale Milton Rokeach a distins între două mari orientări în tipologia valorilor: cele care reprezintă obiective filozofice majore, care dau individului rațiunea de a fi, cărora le sînt atașate semnificații precum: fericirea, libertatea, plăcerea pacea pe care le-a numit valori finale sau terminale; cele care servesc la justificarea ideilor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]