7,762 matches
-
atâția ani, deși constituiam un caz excepțional: eram un mutant, dispuneam de mijloace de cunoaștere încă inaccesibile omului. Întrebarea mi-am pus-o și eu, de câteva ori, prin anii 1938-39. Dar am înțeles repede că nu riscam să mă trădez - și, deci, să fiu identificat - pentru simplul motiv că, față de ceilalți, mă comportam ca un intelectual oarecare. Cum spuneam, mi-a fost teamă, prin 1938-39, că am să mă trădez, stând de vorbă cu profesorii și colegii mei de la Universitate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
1938-39. Dar am înțeles repede că nu riscam să mă trădez - și, deci, să fiu identificat - pentru simplul motiv că, față de ceilalți, mă comportam ca un intelectual oarecare. Cum spuneam, mi-a fost teamă, prin 1938-39, că am să mă trădez, stând de vorbă cu profesorii și colegii mei de la Universitate: știam mai mult ca oricare din ei și înțelegeam lucruri pe care ei nici nu bănuiau că există. Dar, spre surprinderea și marea mea ușurare, am descoperit că, în prezența
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
asta înțeleg, vorbi Maria. - Dar nu asta constituia, propriu-zis, subiectul nuvelei, o întrerupse Antim. Adevărata dramă a început după aceea, după ce tânărul i-a povestit logodnicei descoperirea pe care o făcuse: că el, faimosul artist, neîntrecutul saltimbanc și jongleur, își trădase adevărata lui vocație, care era, într-un anumit sens, religioasă și ajunsese, ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci, flatat și fericit că poate amuza oameni de tot felul, de la castelani și castelane la argați și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
absurdă, și povestea asta m-a silit să devin muzicant..." Casals îl ascultase zâmbind tot timpul și, spre mirarea lui, nu părea surprins. În fond, asta se întîmplă cu noi toți, cu toți artiștii, îi spusese. Pe de o parte, trădăm, trădăm un ideal, căci orice ideal, în cele din urmă, este inaccesibil. Dar pe de altă parte..." Fata se oprise brusc și ridicase, speriată, privirile spre tavan. - Iertați-mă, Maestre, dar nu mai pot... Mi-e frică! Mi se pare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și povestea asta m-a silit să devin muzicant..." Casals îl ascultase zâmbind tot timpul și, spre mirarea lui, nu părea surprins. În fond, asta se întîmplă cu noi toți, cu toți artiștii, îi spusese. Pe de o parte, trădăm, trădăm un ideal, căci orice ideal, în cele din urmă, este inaccesibil. Dar pe de altă parte..." Fata se oprise brusc și ridicase, speriată, privirile spre tavan. - Iertați-mă, Maestre, dar nu mai pot... Mi-e frică! Mi se pare că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ulmu, 150 pag., 55.000 lei • Puterile voastre secrete și stăpînirea destinului, Philippe Morando, 216 pag., 155.000 lei Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI • Arta de a seduce, Tatiana Lebedeva, 192 pag., 98.000 lei • Arta de a trăda, Casamayor, 160 pag., 98.000 lei • Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu, 312 pag., 55.000 lei • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Al. Călinescu, 200 pag., 55.000 lei • Cele două surse ale moralei și religiei, Henri Bergson, 336 pag
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
să apară! Când devii dependent nu mai ești tu. Devii un sclav! Trăiești prin droguri, pentru droguri. Din ziua în care am încercat prima data, nu mi-a mai păsat de nimic. Am călcat în picioare demnitatea, respectul, credința, am trădat încrederea, am înșelat prietenia. Deși nu vrei să crezi sau să recunoști, dependent de droguri ajungi sigur, doar dacă încerci. Chiar daca îti spui că ești în stare să te abții, că totul este sub control, totul nu-i decât o
Întuneric sau culoare?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by MARIN FLORIN, MORARU CRISTINA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2039]
-
sau pe al supușilor, guvernați aproape o jumătate de secol cu corectitudine. Pe acest nou rege Lear, cum îl numesc unele gazete, care peste noapte s-a trezit într-o țară străină și ostilă, într-o familie învrăjbită, părăsit și trădat de cei răsfățați cu încrederea lui ani de zile, ba chiar invitat fără menajamente să-și părăsească tronul și pământul adoptiv... De ce să atace însă tocmai subiectul în care s-au spus cele mai solemne cuvinte și s-au ținut
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cuvântul în ceea ce privește soarta țării ?... Pentru că, doar puțin împinse dincolo de o anume limită, calitățile devin defecte, și o lume în care am deveni - obligatoriu și în toate privințele - egali ar fi o carceră fără aer... Dar am impresia că ți-am trădat de mult ideea... — Nu, se grăbește tânărul, îmi amintisem însă cât de liniștit a plecat regele la Sinaia și cum guvernul a început și el să facă preparativele pentru vacanță... Doar ne aflam cu toții aici, chiar în salonul acesta. Atunci când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de nelocuit vara ? Oh, dacă aș avea un suflet apropiat ca să mă plâng ! Cel puțin de situația ce devine insuportabilă pe zi ce trece, veșnice văicăreli și capricii când se rămâne în tête-à-tête, apoi intervenții grosolane în public, replici care trădează proasta dispoziție și lipsa de curtenie... Să nu mai ții seama de spectatori și să te repezi cu orice ocazie să-ți jignești ființa apropiată ! Iar când se ivește momentul ca să te arăți bărbat, să te dovedești egoist și nevolnic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
guler tare, gheara puiului de vulpe care i se zbate sălbăticit la piept, care își înfige tot mai adânc în carnea lui ghearele însângerate. însă pe el, la fel ca pe micul spartan, niciun tremur al glasului n-are să-l trădeze ! Va vorbi, înfășurându-se tot mai tare în dantelăria pe care i-o împletește rivalului (acesta este mediocrul tânăr Ialomițeanu, să nu se mai mintă singur), încercând să se apropie. Atât de aproape s ajungă, încât să-i poată pipăi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
făcute de administrația locului de detenție, se asista deseori la reorganizări negative ale valorilor personale, diminuându-se receptivitatea la procesul de reeducare desfășurat în penitenciar, motivat și de faptul că normele după care deținuții își conduc activitățile și relațiile interumane trădează uneori un sistem propriu de valorizare, o raportare la bine și la râu prin prisma intereselor personale, un nivel scăzut de moralitate. În intenția legiuitorului, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului și are
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
seama că de fapt nu e grăsuț. Suferă de o veselie contagioasă, e din Craiova, e Depeche Mode. Bogdan e din Brașov, are ochii albaștri și are un tic ciudat: Înainte de a vorbi, Își strînge buzele Într-un gest care trădează reținere, pesimism, neîncredere. Mai e un tip din Ardeal, foarte prietenos cînd aude că am bunici, mătuși și unchi, veri acolo și cunosc zona din care vine el. Locul de fumat se află la intersecția cîtorva alei care trec printre
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sigur că Înțelegi, Înțelegi foarte bine. Dacă doamna poate să stea cu nepoțica, s-a gîndit să-și aducă și ea copilul, băiețelul. Trec cîteva clipe pînă cînd schimbarea de accente Își produce efectul, cuvintele tale Îi schimbă zîmbetul, acum trădează diverse grade de stînjeneală și Îi freamătă pe chip. Băiețelul fiind un ins fără ocupație, militar În termen, curînd... A Înțeles foarte bine ce vrei să spui, fă bine și Încetează. Nu se aștepta să-i fii recunoscător, dar ai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
om cu studii din lumea civilă. Arată ca un om cumsecade. Probabil că, dacă și-ar da puțin silința, ar putea să arate ca doica ta din copilărie. Așa cum stă așezat, nu pare Înalt, e Îngrijit, are părul pieptănat și trădează o pedanterie necaracteristică locului. Mă Întreabă dacă e bine În armată, dacă am avut probleme cu „veteranii“, accentuează ironic cuvîntul, dacă sînt mulțumit de condiții, dacă Îmi lipsește viața de dinainte, dacă am vreo plîngere indiferent de ce natură, dacă le-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu toate piesele expuse. Și tu privești de sus de la balcon șirurile de capete din sală și te Întrebi cam ce o fi În ele... ai vrea să știi, să le auzi mințile, expresiile grave care se ghicesc jos nu trădează prea multe. Nu li se Împiedică interesul pentru toată această dezvoltare maiestuoasă În detaliile anatomice, cum ar fi bustul generos al lui tanti Marina, soprana? La premiera din seara asta a fost invitat și prim-secretarul de județ, cu suita
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
comandantului. Și că e unul din veteranii ăia de care ar fi bine să te ferești, pentru că e un nemernic. Părea că nu glumește. Mă rog, cam asta le-am relatat, dar versiunea necinematografică - fără detalii de atmosferă sau care trădează starea psihologică, fără culoare, doar faptele; cum aș putea să le spun că coloana sonoră a fost asigurată de cîntecelul de copii pe care Îl cînta Gărăgău cînd jucam ping-pong: Un broscoi la patinaj/ A căzut la un viraj/ Și-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În vîrstă), explicîndu-ne Într-un limbaj pedant și tutelar de ce e bine pentru țară să iasă Ion Iliescu. E Încurajat de un cor de voci răgușite (voci tipice de maiștri militari pensionați și alt personal administrativ din armată - asprimea lor trădînd mai degrabă abuzuri decît lipsuri): Păi de-aia vă e vouă, că fură. Nu mai e nevoie... Și dacă o fac, o fac pentru bine țării, strigă unul dintre ei și din vocea lui răzbate, În mod ciudat, un fel
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu veniți să locuiți la ea. — Și eu ți-am spus la fel, i se adresă Scarlett-Taylor lui Tom. — Mă rog, bine, am s-o sun pe Aiex, dar nu acuma, Gabriel, te rog... Scurta remarcă a lui Scarlett-Taylor îi trădase originea irlandeză. Brian, cu obișnuitul său tact, îl informă: — Ești irlandez. — Da. Ce frumos! se extazie Gabriel. Insula de smarald. Am petrecut și noi o dată o vacanță atât de plăcută la Killarney! — A plouat tot timpul cu găleata, preciză Brian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
simtă lipsa. (Probabil că aceasta e esența faptului de a fi englez.) Și totuși, ori de câte ori încerca Emma, în mintea lui, să se considere englez, îi era cu neputință; era absolut neenglez. Când lumea îi spunea (pentru că, de cum deschidea gura, îl trăda accentul): „Ești irlandez“, iar el răspundea: „Anglo-irlandez“, și auzea comentariul: „A, deci nu ești irlandez curat“, Emma Scarlett-Taylor zâmbea vag și nu mai adăuga nimic. Tatăl lui privise anglicanismul ca pe o religie a iluminismului, în orice caz un protest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dorea să se apropie de ea pe plan sentimental, era mult prea mândru ca să-și dea dintr-odată cărțile pe față. De fapt, o asemenea scrisoare era exact genul în care i-ar fi scris el, sugerându-i o întâlnire, netrădându-se prin nimic. Dorea să se uite la ea, să discute poate cu ostentativă indiferență, să cântărească sentimentele ei. La Băi, se tot uitase în jur, căutând parcă pe cineva. De ce se întorsese la Ennistone? Nu era cu putință să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ochii lui Rozanov? În ochii lui Rozanov, în care subzista realitatea lui. Știa că-l sâcâise în repetate rânduri și că o dată fusese foarte grosolan cu el. Dar Rozanov să fi observat oare? El însuși nu putea admite că-l trădase pe John Robert, că-l dezamăgise, că-i zădărnicise cine știe ce frumoase așteptări. Dar nu existaseră nici un fel de așteptări, George știa prea bine. „Într-o bună zi, își spunea el, am să comit o crimă reală, din moment ce sunt torturat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
teamă și bucurie pe care le resimțise în aventura cumpărării pălăriei. Știa că trebuie să se comporte cât se poate mai bine, că nu avea voie să facă vreun pas greșit. Și, mai presus de orice, nu trebuia să se trădeze. Când John Robert îi scria, Pearl se îmbujora pe sub culoarea ei tuciurie. Și când sosea la ele, Pearl roșea ca para focului, era emoționată, dar invizibilă și perfect eficientă. Îi îndrăgea instrucțiunile. Asta era tot ce-i putea el da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Robert scrisese precis și clar „Thomas McCaffrey“, la care adăugase, ridicol, „Stimatului Domn“. Scarlett-Taylor întră în încăpere. Tom îi intinse scrisoarea: — Ce părere ai despre asta? Emma citi scrisoarea, se încruntă, și i-o restitui lui Tom. — L-ai și trădat. Ce vrei să spui? — Ți-a cerut să consideri chestiunea ca strict confidențială. Și mi-ai arătat-o mie. Mă rog... da... dar... Din fericire pentru tine, eu o să păstrez o discreție absolută asupra scăpării tale. El mi-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tipul de la gazetă, pentru că-i dăduse un interviu în legătură cu piesa... Tom se întrebă dacă ar trebui să se ducă să-l vadă pe Hector, dar însăși ideea explicației cu el îl îngrozea. Iar ideea că Emma îl mințise și-l trădase îl îmbolnăvea. Principalul trădător era, de bună seamă, el însuși. N-ar fi trebuit să accepte, în ruptul capului, planul nebunesc al lui John Robert. Îl acceptase, nu de dragul nostimadei, ci pentru că se simțise profund măgulit. Și din momentul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]