4,816 matches
-
început, o formă distinctivă a reprezentării interesului a ajuns să fie evidentă în structura instituțională a Comunității Europene. Obiectivul a fost acela de a forma o combinare de tehnocrați benevoli și grupuri economice de interes centrați pe a construi coaliții transnaționale în vederea susținerii politicilor europene 309. Faptul că CECO a funcționat fără autoritate politică directă a condus la dezvoltarea acestor coaliții. Datorită viziunii tehnocratice, au existat multe opinii conform cărora nu există nici un fel de previziune privind adunarea parlamentară în planul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
fi recunoscut nevoia unei Adunări Comune chiar înainte de a începe negocierile pentru CECO. Așa cum arată și Memoriile lui Monnet, intenția acestuia a fost de a asigura un fundament complex pentru Înalta Autoritate. Adunarea Comună trebuie să fi fost prima Adunare transnațională din Europa, fără puteri legislative și legitimitate democratică derivată din alegeri directe. Adunarea comună: o cale spre un model federal? Rolul Adunării este menționat în articolul 20-25 al Tratatului de la Paris. Aceste articolele se referă la structura Adunării, raportată la
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
model care să concluzioneze faptul că datorită unor caracteristici comune identificate, se impune un "model parlamentar". În acest context, Parlamentul European se evidențiază printr-o serie de caracteristici specifice: * reprezintă construcția parlamentară care a generat un nou model de democrație transnațională, model care completează diplomația internațională; * face parte dintr-un mecanism instituțional unic din punct de vedere al echilibrului instituțional și al modului de partajare a competențelor; * a cunoscut o evoluție spectaculoasă din punctul de vedere al atribuțiilor conferite, chiar dacă au
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
11 septembrie 2001 sunt exemplare pentru forța și implicațiile unor asemenea amenințări. Abordarea globalistă în domeniul securității a atras atenția asupra multiplicării actorilor nu numai statele amenință sau se simt amenințate, ci la aceste procese participă și indivizi, grupuri subsau transnaționale, rețele ale crimei organizate sau teroriste etc. În această concepere largă a ceea ce înseamnă securitate, analiza este făcută pe mai multe niveluri decât cele clasice, o atenție specială acordându-se interacțiunilor dintre feluritele sectoare supuse amenințărilor sau actorilor implicați. Concluzii
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii '70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat dezagregarea statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul în înțelegerea relațiilor internaționale drept politică globală. La fel se întâmplă, într-
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de contestare sistematică mai ales începând din anii '70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat dezagregarea statului și tratarea ca actori autonomi a agențiilor birocratice guvernamentale, dar mai ales privilegierea actorilor nestatali, în special a celor transnaționali. Noii actori transnaționali au fost învestiți, adesea, cu un considerabil potențial de schimbare în politica internațională. Din această perspectivă, optimismul studiilor liberal-pluraliste asupra interdependenței își găsește astăzi corespondentul în înțelegerea relațiilor internaționale drept politică globală. La fel se întâmplă, într-o oarecare măsură
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
organizații ca actori, ci mai degrabă ca structuri politice ce servesc drept arene de interacțiune pentru state (guverne). În sens larg însă, aceste organizații produc efecte pe scena internațională și, în plus, dezvoltă modele de dialog și cooperare cu actorii transnaționali exemplul cel mai notabil este rețeaua creată în ultimii ani de către Organizația Națiunilor Unite. O mențiune specială trebuie rezervată procesului de integrare regională europeană. Și în acest caz, o cântărire sumară a literaturii ar scoate în evidență extraordinara încărcătură normativă
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
diversele programe de cercetare își definesc, fiecare, o sferă a actorilor, contestând această calitate altor entități. Așadar alături de statul-națiune, în lumea contemporană își mai fac simțită influența și alți actori: organizațiile internaționale (inter) guvernamentale (OIG) și neguvernamentale (OING) și corporațiile transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor nelegitimi, precum mișcările teroriste transnaționale
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
transnaționale sunt primele entități care ies în evidență, pe baza definiției prezentate anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor nelegitimi, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
anterior. Această tipologie conturează peisajul politicii globale instituționalizate, însă ea nu acoperă întregul spectru al raporturilor internaționale contemporane. Perspectiva trebuie completată prin analiza actorilor nelegitimi, precum mișcările teroriste transnaționale (a căror relevanță este evidentă, în lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse părți ale globului, au un caracter transnațional. Tabloul actorilor devine și mai
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
lumea contemporană) și alte grupuri transnaționale ale crimei organizate. Adoptarea dihotomiei legitim-nelegitim este însă riscantă, pentru că nu ne permite să încadrăm teoretic actori precum mișcările de gherilă sau milițiile, ale căror activități, în diverse părți ale globului, au un caracter transnațional. Tabloul actorilor devine și mai complex dacă abandonăm separarea radicală a politicii internaționale de cea internă. Urmând mai vechea strategie de cercetare liberal-pluralistă, statul poate fi privit drept o rețea de agenții (ministere, departamente) care pot intra, fiecare, în rețele
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Tabloul actorilor devine și mai complex dacă abandonăm separarea radicală a politicii internaționale de cea internă. Urmând mai vechea strategie de cercetare liberal-pluralistă, statul poate fi privit drept o rețea de agenții (ministere, departamente) care pot intra, fiecare, în rețele transnaționale; același lucru se poate spune despre municipalități sau alte organe regionale și locale. În sectorul neguvernamental, organizațiile dintr-o anumită țară pot stabili relații cu organizațiile internaționale sau chiar cu guverne ale altor state, fără ca guvernul statului de origine să
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
mai sus, reduce mult din semnificația pe care modelele mai pronunțat statocentrice (cum ar fi cele de sorginte realistă) o conferă graniței dintre politica internă și cea internațională. Întrucât în paginile următoare vor fi folosite conceptele actori nestatali și actori transnaționali, este importantă precizarea că, dacă excludem OIG din categoria actorilor nestatali (ceea ce este justificat, dat fiind că ele sunt structuri cu participare exclusiv etatică), între cele două categorii există o omologie aproape perfectă. Astfel, pentru William Wallace și DaphnØ Josselin
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
din societatea civilă, din economia de piață sau din impulsuri politice care exclud controlul și conducerea etatice. Acești actori operează ca rețele sau participă în rețele care depășesc granițele a două sau mai multe state deci se angajează în relații transnaționale ce leagă sistemele politice, economiile, societățile. În fine, actorii nestatali acționează în așa fel încât să producă mai mult sau mai puțin deliberat consecințe într-unul sau mai multe state sau în organizațiile internaționale. Într-un mediu internațional populat de
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
integrată a devenit o locație a autorității de care statele trebuie să țină cont, sub amenințarea sancțiunilor specifice. Pe de altă parte, în anumite domenii de impact pentru opinia publică internațională, cum ar fi mediul înconjurător, rețelele tematice (issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, devenind exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot ignora aceste condiționări, atât în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. Concurența între actorii nestatali în particular, cei transnaționali și statele-națiuni nu
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
tematice (issue networks) transnaționale au dobândit influență și prestigiu, devenind exponente ale unei societăți civile mondiale. Statele nu pot ignora aceste condiționări, atât în ceea ce privește politica internă, cât și comportamentul lor pe arena internațională. Concurența între actorii nestatali în particular, cei transnaționali și statele-națiuni nu trebuie privită în termeni exclusiv conflictuali. Această perspectivă este caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor '70, Joseph Nye și Robert Keohane
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
caracteristică mai degrabă teoriilor statocentrice, care, analizând cazurile de conflict, conchid, invariabil, că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor '70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de politica transnațională, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
că influența actorilor nestatali este limitată. Încă de la începutul anilor '70, Joseph Nye și Robert Keohane sugerau că întrebările de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de politica transnațională, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale. Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de tipul Cine câștigă duelurile dintre state și actorii transnaționali? sunt insuficiente. Într-o analiză care să țină cont de politica transnațională, ca dimensiune a relațiilor internaționale contemporane, este mult mai relevantă studierea negocierilor, coalițiilor și alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale. Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale și organizațiile internaționale neguvernamentale este, de fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că densitatea relațiilor transnaționale din ultimele decenii a
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
alianțelor formate între actorii transnaționali, precum și între aceștia și segmente ale guvernelor și organizațiilor internaționale interguvernamentale. Tipuri de organizații internaționale Aparent neproblematică, separarea între organizațiile internaționale guvernamentale și organizațiile internaționale neguvernamentale este, de fapt, destul de dificilă. Aceasta pentru că densitatea relațiilor transnaționale din ultimele decenii a creat multiple modele de interacțiune între agenții etatice și entități neguvernamentale, unele dintre ele concretizându se în forme hibride. În lucrările de Relații Internaționale, dar și în domeniile conexe, sintagma organizații internaționale se folosește adesea ca
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
ponderea marilor puteri învingătoare în cel de-al doilea război mondial este marcată prin statutul lor de membre permanente, cu drept de veto, ale Consiliului de Securitate. O tendință manifestă, în ultimele decenii, este aceea de a crea adunări parlamentare transnaționale, care să introducă o componentă democratică în funcționarea OIG. Există multiple criterii pe baza cărora se pot enunța tipologii ale OIG, însă ele trebuie tratate întotdeauna cu precauție. Astfel, criteriul sferei geografice conduce la distincția dintre OIG globale cum ar
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
germane, cu o intensă activitate peste hotare. Tot în categoria OING mai vechi intră numeroase structuri sindicale și asociații profesionale internaționale, dar și Comitetul Internațional Olimpic sau alte federații sportive internaționale. Preexistă erei globalizării și unele OING prin intermediul cărora companiile transnaționale desfășoară activități caritabile sau în alte scopuri de interes general, însă fenomenul a sporit în intensitate pe măsură ce în mare parte, tot sub efectul acțiunii sectorului neguvernamental companiile și au asumat o responsabilitate socială sporită. Sintagma organizație internațională neguvernamentală este problematică
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
condus la separarea teoretică utilă între OING și OING hibride, există autori care susțin delimitări similare și în cazul în care într-un OING sunt angrenate partide politice (de exemplu, Internaționalele doctrinare) sau actori ai pieței (de pildă, o companie transnațională prezentă într-un stat sau într-o regiune a globului se poate angrena într-un OING care să promoveze obiective de mediu sau de sănătate publică). Pe de altă parte, se poate izola cazul special al unor OING ai căror
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
al Afacerilor pentru o Dezvoltare Durabilă. Astfel de organizații sunt uneori incluse în categoria grupurilor de interes corporatiste (GIC) sau a OING orientate către afaceri (business) (BINGO). În al treilea rând, ultimele decenii au evidențiat apariția unor forme de agregare transnațională mai puțin instituționalizate, precum comunitățile epistemice sau rețelele de susținere (advocacy), care pot lua sau nu formă organizațională. Rețelele sunt forme de agregare și de organizare mai flexibile, caracterizate prin patternuri de comunicare voluntare, reciproce și orizontale (Keck, Sikkink, 1998
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
politicii internaționale este în viziunea unor autori considerabil. Cele mai prezente în arena publică actuală sunt mișcările antiglobalizare, însă există numeroase alte mișcări care promovează, de regulă, valori și obiective ce țin de schimbarea ordinii mondiale. Atât în cazul rețelelor transnaționale, cât și în cel al mișcărilor sociale globale, se pune problema dacă ele au un grad suficient de omogenitate încât să poată fi tratate drept actori ai vieții internaționale. Contestarea calității lor de actori este o chestiune strict analitică și
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]