5,108 matches
-
Euro 1984, Euro 1996, Euro 2008 și Euro 2016. Republica Moldova nu s-a calificat niciodată la campionatul european, cea mai bună clasare pe care a obținut-o în grupele de calificare ale Euro 2004 fiind locul 4. Deținătoarea actuală a trofeului este Portugalia, care în finala de la Euro 2016 a învins Franța cu 1:0. Următorul Campionat European va avea loc în 2020 pe 13 stadioane din tot atâtea țări. din 1984 nu se mai joacă finala mică
Campionatul European de Fotbal () [Corola-website/Science/297440_a_298769]
-
de către un grup muncitor de la Atelierele Grivița sub numele de "Asociația culturală și sportivă C.F.R.". Rapid a câștigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României — 1967, 1999 și 2003 — și în 1942 un campionat de război a cărui trofeu purta denumirea de ""Cupa Basarabia"") și de 13 ori Cupa României. În 2016, Rapid a fost declarat în instanță în faliment; deși nu era definitivă, decizia a avut ca urmare faptul că echipa nu a mai putut înregistra contracte noi
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
omul de afaceri Árpád Pászkány și după numai câteva sezoane, în 2004, a promovat în Divizia A. În 2008, sub conducerea antrenorului Ioan Andone, a obținut eventul, câștigând pentru prima dată campionatul și Cupa României. În 2009 și-a păstrat trofeul Cupei României, însă în campionat a încheiat doar pe locul patru. În 2010 a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în 2012 a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. Nu sunt cunoscute cu
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
și Cupa României. În 2009 și-a păstrat trofeul Cupei României, însă în campionat a încheiat doar pe locul patru. În 2010 a câștigat pentru a doua oară titlul de campioană a României, iar în 2012 a obținut al treilea trofeu de campioană din palmares. Nu sunt cunoscute cu certitudine anumite date despre înființarea echipei care astăzi poartă numele de , Kolozsvári Vasutas Sport Club, echipa feroviarilor clujeni, precursoarea CFR-ului de astăzi, a luat ființă în noiembrie 1907, la 2 ani
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
semicentenarului clubului. Deși surclasată în campionat, CFR-ul ajunge în divizia secundă, beneficiind de o redimensionare a numărului de echipe din B. Promovarea e dublată pentru CFR-iști, în 1960, de bucuria câștigării Cupei Congresului al VIII-lea al PCR, trofeu pe care și-l adjudecă după ce trec de marile rivale locale Rapid și Știința Cluj. În același an, fotbalul clujean este martorul unuia dintre cele mai nefericite momente ale istoriei sale: divizionarele B CFR și Rapid sunt împinse de înalți
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
specialiștii așteptau confirmarea din partea lor, CFR-iștii dezamăgesc din nou. Termină campionatul pe locul 14 din 18 echipe, dar scapă, ce-i drept, de retrogradare fără emoțiile din primele trei ediții de după revenirea în Divizia A. Echipa se consolează cu trofeul de golgheter obținut de Mihai Adam. Sezonul 1974-1975 este unul amestecat pentru Adam, Bretan și compania. Echipa rămâne multă vreme în partea inferioară a clasamentului și termină undeva la mijlocul ierarhiei. Anul următor avea să fie ultimul în Divizia A pentru
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
la CFR Cluj liber de contract. O consolare pentru echipa clujeană este a doua Cupă din palmares, obținută la Târgu Jiu, după o finală câștigată cu scorul de 3-0 împotriva Timișoarei. Peste câteva luni, CFR-ul câștigă al 4-lea trofeu din istorie, Supercupa României, învingând la penalty-uri pe Unirea Urziceni (4-3). În sezonul 2009-2010, CFR Cluj participă în Liga Europa UEFA, însă nu trece de faza grupelor. În campionat, CFR se instalează pe prima poziție la finele turului și nu
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
CFR Cluj are o prestație dezamăgitoare în campionat, care îi asigură doar locul 9 la finalul sezonului 2012-2013. Totodată, "feroviarii" pierd Cupa României în fața Petrolului Ploiești, ratând, astfel, ocazia de a participa în Europa League din postura de deținătoare a trofeului. Dezamăgiți de rezultatele din campionat, la începutul sezonului 2013-2014 oficialii din Gruia îl aduc pe Mircea Rednic pe banca tehnică a clubului, în scopul obținerii unui nou titlu de campioană. Însă, după evoluția modestă din primele patru etape, Rednic este
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
au jucat în echipa națională a Uniunii Sovietice, cei mai importanți fiind Igor Belanov și Oleg Blohin, câștigători ai Balonului de Aur pentru cel mai bun fotbalist al anului. După căderea Uniunii Sovietice, un singur ucrainean a mai câștigat acest trofeu, și anume Andrei Șevcenko, căpitanul echipei naționale ucrainene. Echipa națională a debutat în turneele finale de campionat mondial sau european în Campionatul Mondial de Fotbal din 2006, atingând faza sferturilor de finală, fiind învinși de Italia. Alți sportivi ucraineni cu
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
este, de departe, fotbalul. Echipa națională de fotbal a Italiei, poreclită "Squadra Azzurra" este una dintre cele mai de succes astfel de echipe, fiind de patru ori campioană mondială (1934, 1938, 1982 și 2006). Cluburile italiene au câștigat 27 de trofee europene, federația italiană fiind astfel cea mai titrată în fotbalul european, iar primul eșalon în întrecerea între cluburi, Serie A, se clasează pe locul 4 în Europa, întrecerile sale fiind urmărite în toată lumea. Alte sporturi de echipă populare în Italia
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
un soclu cilindric, care are la bază rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară se află un acoperiș conic, cu șolzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică o structură hexagonala. La partea superioară se află trofeul bifacial, înfățișând o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și are circa 40 metri. De
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
iar la partea superioară se află un acoperiș conic, cu șolzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică o structură hexagonala. La partea superioară se află trofeul bifacial, înfățișând o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și are circa 40 metri. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
mijlocul căruia se ridică o structură hexagonala. La partea superioară se află trofeul bifacial, înfățișând o armura cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și are circa 40 metri. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48-1,49 m. Din
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Football Club pentru a reflecta noua locație din partea de Est a orașului. Primul meci pe Hyde Road a fost programat să fie împotriva echipei Salford A.F.C. la 10 septembrie 1887. în 1891, Ardwick A.F.C. reușește să cucereacă primul trofeu Manchester Cup învingând echipa concitadină Newton Heath L.Y.R. cu 1-0. Drept urmare Ardwick A.F.C. este admisă în Football Alliance. Ca urmare a fuziunii a Football Alliance cu Football League, Ardwick A.F.C. devine membru fondator al Football League
Manchester City FC () [Corola-website/Science/317063_a_318392]
-
aprilie 1894, Ardwick A.F.C. devine Manchester City Football Club, fiind companie înregistrată. Cea mai de succes perioadă a clubului a fost la finalul anilor 1960 și începutul anilor 1970, când a câștigat campionatul, Cupa Angliei și Cupa Cupelor, toate trofeele sub conducerea antrenorilor Joe Mercer și Malcolm Allison. Din echipă făceau parte între alții Colin Bell, Mike Summerbee și Francis Lee. De la Cupa Ligii câștigată în 1976, clubul nu a mai obținut niciun trofeu important. Mai mult, declinul clubului a
Manchester City FC () [Corola-website/Science/317063_a_318392]
-
Cupa Angliei și Cupa Cupelor, toate trofeele sub conducerea antrenorilor Joe Mercer și Malcolm Allison. Din echipă făceau parte între alții Colin Bell, Mike Summerbee și Francis Lee. De la Cupa Ligii câștigată în 1976, clubul nu a mai obținut niciun trofeu important. Mai mult, declinul clubului a consemnat și două retrogradări din primul eșalon în anii 1990, în sezonul 1998-99 ajungând până în al treilea eșalon al fotbalului englez, pentru prima dată în istoria clubului. În 2008, echipa a fost cumpărată de
Manchester City FC () [Corola-website/Science/317063_a_318392]
-
s Cup Women primul turneu, numit World Women's Championship, a avut loc în 1991, șaizeci și unu de ani după prima bărbați FIFA World Cup turneu în 1930. Formatul curent a șaisprezece echipe concurente la fiecare patru ani pentru trofeu câștigătorului. Turneul a fost inițial ideea de pe atunci președintele FIFA Joao Havelange. [1] turneul inaugurală a fost găzduit în Chină, în 1991, cu douăsprezece echipe trimise pentru a reprezenta țările lor. 1995 FIFA World Women's Cup a avut loc
Campionatul Mondial de Fotbal Feminin () [Corola-website/Science/317064_a_318393]
-
a învins în finală pe Roger Federer. Cea mai înaltă poziție ocupată în clasamentul mondial a fost locul 4, atins în ianuarie 2010. În august 2008 a devenit primul jucător din istoria Asociației Profesioniste care a câștigat primele sale patru trofee în tot atâtea turnee consecutive. s-a născut la Tandil, în Argentina, același oraș care a dat alte nume mari ale tenisului argentinian, precum Mariano Zabaleta, Juan Monaco, Diego Junquiera și Maximo Gonzalez. Tatăl său, Daniel del Potro, a jucat
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
aproape 900 de poziții. În februarie, del Potro participă la primul turneu din circuitul ATP, la Viña del Mar, unde îl învinge în primul tur pe Albert Portas, pentru a pierde apoi în runda secundă în fața lui Fernando González. După trofeul cucerit în challengerul Aguascalientes din Mexic, argentinianul, ajuns la vârsta de 17 ani, se califică în premieră pe tabloul principal al unui turneu de Mare Șlem, după ce trece de calificări la Roland Garros. În runda inaugurală este însă eliminat de
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
la Los Angeles, învingându-l în finală pe Andy Roddick, pentru ca pe 17 august să obțină al patrulea titlu la rând, în urma succesului de la Washington în fața lui Viktor Troicki, devenind primul jucător din istoria ATP care câștigă primele sale patru trofee la tot atâtea turnee consecutive. Următorul turneu la care a participat a fost U.S. Open, unde a ajuns în sferturile de finală, fiind învins în această fază de Andy Murray în patru seturi. În turul trei, câștigase primul său meci
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
lui Jo-Wilfried Tsonga. În finala Cupei Davis, pierdută de Argentina în fața Spaniei, joacă un singur meci, pierdut cu Feliciano López. Se clasează la finalul anului pe locul 9 mondial. Del Potro își continuă ascensiunea și începe perfect anul 2009, cucerind trofeul la Auckland, la care fusese principal favorit, și urcând pe locul 6 în ierarhia ATP. La Openul Australiei, unde este cap de serie numărul opt, pierde în sferturile de finală în fața lui Roger Federer. În primele două turnee din Seria
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
Problemele medicale l-au împiedicat apoi să participe la majoritatea turneelor din 2010, în mai luând decizia de a-și opera mâna pentru a reface încheietura. A revenit în antrenamente abia la începutul lunii august și nu și-a apărat trofeul la US Open, neputând evolua în turneul de la New York. După nouă luni de pauză, primul său turneu a fost la finele lunii septembrie, în Thailanda, unde însă a pierdut în primul tur în fața belgianului Olivier Rochus. A urmat încă o
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
pe locul 485 în clasamentul mondial. În februarie, del Potro a ales să participe la turnee din Statele Unite, ajungând în semifinale la San Diego și Memphis, totul culminând cu succesul din turneul de la Delray Beach, unde a obținut al optulea trofeu al carierei. Și-a continuat ascensiunea în clasamentul mondial, ajungând pe locul 32 la începutul lunii mai, după ce a câștigat turneul de la Estoril. Juan Martín del Potro și-a început cariera sub îndrumarea antrenorului Marcelo Gómez, iar primii pași la
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
la școala de tenis "Wilrijk" din Antwerp unde îl întâlnește pe antrenorul Carl Maes care va deveni antrenorul ei până în iunie 2002. Debutează în turneele internaționale de juniori în 1997, la Florența unde se califică până în sferturile de finală. Primul trofeu îl obține în Slovacia, la un turneu de sală în februarie 1998, în același an mai jucând alte patru finale, una singură câștigată: Cupă Prințului, în decembrie, în Statele Unite ale Americii. În 1999, debutează în circuitul profesionist, primul său turneu
Kim Clijsters () [Corola-website/Science/317107_a_318436]
-
încă din calificări, dar ajunge pe tabloul principal unde este eliminată în turul patru de Steffi Graf. În același an, ajunge în turul trei la UȘ Open, unde este învinsă de Serena Williams, pentru că în toamnă să obțină primul său trofeu, la Luxemburg. Urmează apoi primul titlu la dublu, cucerit la Bratislava, unde a făcut pereche cu Laurence Courtois. Începe anul 2000 cu un nou succes, câștigând turneul de la Hobart, pentru că în martie 2001 să ajungă în primă finală a unui
Kim Clijsters () [Corola-website/Science/317107_a_318436]