17,506 matches
-
de partea noastră și judecăm la rece. Ce-i de făcut? Pentru femeia Aurora Cristea nu există însă nici calcule geostrategice și nici statistică oarbă. Ca toate femeile, ea are sentimente, crește și educă vieți și suferă când în lume ura, măcelul, ororile și sălbăticia nu numai că se întâmplă dar ne îngrozesc prin nesimțirea de a fi arătate la televiziuni ca subiecte cu mare „rating”.Da, lumea e pe cale nu numai să-și rateze pacea dar și bunul simț! Cum
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368112_a_369441]
-
putea zice, ca niciodată, fără teamă că greșesc... Nu pot, în ciuda dorinței mele, să răspund fiecăruia în parte. Sunteți foarte mulți. Mi-ar fi necesare, nu câteva ore ci vreo două-trei zile, presupun. Drept urmare, vă răspund în bloc, aici, fără ură de rasă, sex, vârstă, religie ori grad de simpatie sau iubire! VĂ MULȚUMESC CU RECUNOȘTINȚĂ, DRAGI PRIETENI! Vă mulțumesc că existați și că ați păstrat și transmis un gând frumos și pentru mine, printre multele voastre gânduri minunate destinate membrilor
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
nefericit sau poate o farsă a destinului, bătrânul bolnav continuă să-l terorizeze, fără niciun pic de scrupule, chiar în starea în care se află, pe doctorul care venise la patul lui să vadă cum se simte. Călău și victimă... Ura furibundă, patologică a neamțului împotriva evreilor, în puținele clipe de luciditate, ajunge la paroxism când își dă seama că l-a găsit pe Maor Gruber, victima lui și atunci și, așa cum se va dovedi, și acum. Rolurile sunt mereu inversate
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
sunt puși față în față, un nazist și un evreu, două realități ireconciliabile. Subiectul e dezbătut în multe cărți, filme, piese de teatru. Forța distructivă a omului în fața dușmanului său declarat nu cunoaște limite și în el se dezlănțuie monștrii urii și ai trufiei. În primul rând, ca să transmită fidel ceea ce vrea să spună, autoarea s-a transpus în epoca și locul pe care le descrie cu atâta minuție. Nicio clipă nu poți crede că nu a fost martora acestor evenimente
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
ani de zile? Ori împotriva copiiilor acestora, „fii de jidani împuțiți?” De unde dorința de a-i chinui, de a-i distruge și a-i umili, distrugându-i sufletește și chiar de a-i ucide? Cine sădise în sufletul lor atâta ură? Agresiunea față de fata mică a lui Gavriel, Vered, a unor tineri vagabonzi, cu asemenea bestialitate, dovedea că lucrurile scăpaseră de sub control, după ce, mai înainte cu câteva zile, spărseseră geamurile băcăniei cu un pietroi, speriind-o pe fiica cea mare, Ahava
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
capitolul dedicat vieții în ghetou este relatat acum din punctul de vedere al călăului care se spovedește. E bine că autoarea a ținut să aibă, așa cum se obișnuiește din punct de vedere juridic, ambele mărturii. Război, viață și moarte, îngemănate, ură, dragoste, frică, mister. Orice am face și încotro ne-am duce, trecutul ne ajunge din urmă. Moartea Raisei, a lui Franz, evadarea lui Maor, au drept consecință zguduirea conștiinței ofițerului german, dar declanșează și cea mai mare revoltă din lagăr
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
chiar cu toate efectele speciale specifice literaturii. Philbert Schirach își descarcă sufletul în fața vecinilor, ușurându-se de păcate și erori. Și anii s-au scurs într-o continuă căutare: călăul căutându-și victima; victima căutându-și călăul, unindu-i aceeași ură. Când îi pune din nou față-n față, deznodământul se produce. Se zice că moartea este aceeași pentru toți, dar fiecare moare în alt fel. Și tot ca o ironie, Maor Gruber are parte de moartea care-l va elibera
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
copii Și în sentințe strâmbe sunt multe vieți proscrise Iar morți de suflet umblă prin lumea celor vii. Se poartă aroganța, această vechitură Ce lasă-n urmă aburi de putred și otravă, În inimi mult prea pline de patimă și ură Dă-n clocot răutatea și se revarsă-n lavă. E-atâta tulburare între pereți de ceară Că geamandura vieții stă-n umbre ancorată, Amestecate-s toate și dau pe dinafară Șuvoi de neputințe cu viață-abandonată. Destine stau clădite pe umeri
PĂPUŞARII LUMII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368256_a_369585]
-
precum îngerii din închipuirile noastre. Si-a plecat capul pe umarul lui și i-a șoptit cu vocea gândurilor. “Acum pământul e plin de suferințe. Cel mai puternic vis e să curățați lumea de negrul voalurilor care acoperă bucuria cu ură, și viața cu moarte. Aerul pur al pădurilor și munților pământului a fost împroșcat cu smoala diluată în enegiile scăldate în sânge. Visele tale nu se pot împlini acolo unde ura și dușmănia domină locul. Ridică-te și pornește la
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
curățați lumea de negrul voalurilor care acoperă bucuria cu ură, și viața cu moarte. Aerul pur al pădurilor și munților pământului a fost împroșcat cu smoala diluată în enegiile scăldate în sânge. Visele tale nu se pot împlini acolo unde ura și dușmănia domină locul. Ridică-te și pornește la drum. E drumul șerpuit al unor împliniri care se cer auzite. A venit timpul. Trecuse prea mult timp și liniștea părea să-i fie anii dominați cu rău. Ajunge, s-a
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
găsim armonia cuvântului, liniștea de care avem nevoie să ne aduce aminte ca să veghem la libertatea noastră și să nu-i uităm pe acești eroi, să spunem STOP!... terorismului!” Viața, Dumnezeu când ne-a dat, Pământu-ntreg ne-a dăruit, Și ura neagră-a alungat... Prin jertfa Lui ne-a mântuit. Atâția tineri, colegi, prieteni, oameni care-l cunoscuseră de-a lungul vremii ascultau cu pioșenie ruga mea: „Dumnezeul nostru bun!... oprește pentru o clipă TIMPUL și privește ce a realizat Rectorul
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
asta după plecarea băieților pentru că psihic, asta m-a afectat cel mai mult și profund, mai ales după ce n-am mai vrut să trăiesc. A discutat îndelung cu mine, pomenind exact ceea ce pomenesc în text. Simțind acut unica dată ura: ură împotriva mea, am destrămat greu starea aceea de ură. Aici este nodul puternic pe care abia dacă am reușit să-l desfac puțin pentru a putea vedea ce este acolo. Asta mă face să pic mereu și să mă ridic
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
afectat cel mai mult și profund, mai ales după ce n-am mai vrut să trăiesc. A discutat îndelung cu mine, pomenind exact ceea ce pomenesc în text. Simțind acut unica dată ura: ură împotriva mea, am destrămat greu starea aceea de ură. Aici este nodul puternic pe care abia dacă am reușit să-l desfac puțin pentru a putea vedea ce este acolo. Asta mă face să pic mereu și să mă ridic din ce în ce mai greu. Într-un fel este bine să nu
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
se rostogoli la câteva palme de capul plin de transpirație. Trupul îi zvâcni de câteva ori, apoi rămase nemișcat. - Nein. Warum?, nu-și putu reține nedumerirea neamțul din coșul căruței, privind la trupul celui căzut și la fața schimonosită de ură a subofierului. Nur zu! Mai zise el. Apoi dând bice cailor se alătură coloanei. Din văzduh,se auzea huruind din ce în ce mai aproape, motoarele unor avioane de asalt. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista „Oglinda Literară” Focșani, Vrancea 20 decembrie 2016 Referință Bibliografică
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
adevărul Ce sta-nchis într-un cuvânt, Ferecat de puterea uitării, mormânt... Încă visează a se uni cu cerul. Nu poate plânge dar nici iubi Desăvârșit, ar vrea să-i strălucească Doar dragostea, străine stihuri să unească Iubirii lui, ghețarul urii s-ar topi. De invidii nici nu-i mai pasă, S-a renăscut pe șine, fără frică... E doar un simplu stih cu voce aleasă Să cânte, iubire unei stele, către casă. Referință Bibliografica: Și stihurile cântă... / Gabriela Docuță : Confluente
ŞI STIHURILE CÂNTĂ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362767_a_364096]
-
rasă. Doar trăiesc de pe urma lor. O plimbare prin vreuna din pădurile din apropierea orașului nu mai este o plăcere. La o curbă, dintr-o casă părăsită, apare un astfel de animal fioros, dintr-o casă părăsită, din care te urmăresc cu ură, câțiva copii ai străzii. Drumul devine astfel o adevărată aventură periculoasă. În partea opusă a orașului, situația este aceeași. Traseul devine un drum inițiatic. La trecerea podului, într-o promenadă nevinovată, te așteaptă o căruță plină cu vreo zece-cincisprezece tuciurii
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
Ana Soare , publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Nu împrumut iubire Nu vând, nu-nchiriez, O strâng în nemurire Și încă-mi este crez. Ofer fără măsură Și n-am în ea cerințe, Dau gratis și la ură Și unde-s neputințe. Primesc ce mi se dă Și nu ridic pretenții, Căci viața nu îmi stă Pierdută prin intenții. Mă rătăcesc prin gânduri Le strang într-o tăcere, Dansez cu ea pe rânduri Și-ngrop tot ce-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
farmecelor tale, ce ucid Privirile acelor ce le-ating. Te-ar fi adus în centrul lumii Să fii de râs la toți nebunii, Ce n-au putut ca să te aibă Și preferând, prin moarte să te piardă. Femeile, pline de ură... te-ar fi hulit Pentru acel frumos ce tu l-ai dăruit, Și-ar fi strigat nebune-n dușmănie Să arzi... precum ardeai prin poezie. Dar, știu... că tu ai fi murit Cu demnitate, așa cum ai trăit, Iertând și răutatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
pe rugDin vina farmecelor tale, ce ucidPrivirile acelor ce le-ating.Te-ar fi adus în centrul lumiiSă fii de râs la toți nebunii,Ce n-au putut ca să te aibăși preferând, prin moarte să te piardă.Femeile, pline de ură... te-ar fi hulitPentru acel frumos ce tu l-ai dăruit,Și-ar fi strigat nebune-n dușmănieSă arzi... precum ardeai prin poezie.Dar, știu... că tu ai fi muritCu demnitate, așa cum ai trăit,Iertând și răutatea și păcatul lorCum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
putea muri un pic? Am strans țărâna-n pumnii mei firavi Și-am presărat-o-n fiecare rană vie Le-am arătat mereu la toți cei slabi Că morții, prin durere și iubire învie. Am coborât în iadul lor de ură Și-am ars prin foc... nemeritat, Mi-am strâns cenușa într-o urnă Apoi, prin flăcările lor, m-am ridicat. De câte ori să mor, ca să-nțelegi Că fiecare rană ce mă sapă, E doar o crimă... fără Legi Și o-nviere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
cu mâna-ntinsă, Le-am împărți mai des o pâine. Fie și-n ultimul ceas, Nepăsători, nu vom mai trece, Pe lângă aceia care, Rabdă pe o piatră rece. Dacă-am ști moartea când vine, Am ierta, fără vreo urmă, De ură, sufletele negre, Că ne-au murdărit cu "humă". Și am păși împăcați, Spre altă lume ce ne-așteaptă. Dacă nu putem ierta, Pe noi, cine ne mai iartă? Referință Bibliografică: Dacă-am ști moartea când vine.... / Andreea Văduva : Confluențe Literare
DACĂ-AM ŞTI MOARTEA CÂND VINE.... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370173_a_371502]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ZILELE ÎN EDEN Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Poți înfige-n mine sabia dreptății; Ce-a rămas plantată pe culmea cetății- Gura însetată, suflă adevărul; Semănata ură - cu pricina-i mărul. Sub o stâncă neagră șezut -a Adam Măcinat de gânduri, câte zile am! Se-ntreba -ntruna, câte îi rămân, Zise-un înger blând, sigur le amân... Agațănd din gânduri, mușcând întrebări, Off, Doamne pe lume, câte
ZILELE ÎN EDEN de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370195_a_371524]
-
blestemate. Încet moartea îi ajunge pe tinerii scăpați de foc, Iar guvernul „tehnocratic”,își ocupă noul loc. Sub guvernul ce-i schimbat,libertatea nu-i deplinăciă, Căci cei noi aleși acuma,au și ei parte de vină. Gândul încărcat de ură freamătă spre libertate, Piepturi tinere scandează,voința lor de dreptate. Dar azi vremelnic prinși în copcă,cei vicleni ies iar la mal. Din reflex puterea minte,că-i obiceiul ancestral.. Răul ne banalizează și în noi frica o purtăm. Zâmbetele
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
fratele e-nstrăinat. Prin miză parlamentară și sentimentul național, Se transformă dintr-un foc sacru,într-un joc electoral. La români faima avută ,de oameni cinstiți, gospodari, A dispărut, când apărură guvernanții cei avari. Cu foc Dunărea străbate un drum de ură pustiit. Și ne duce-n țări departe, doar faima de neam sărăcit. Salvându-ne averea țării libertatea ne apărăm apărăm. Nu ne vor blestema urmașii,că nu vrem să le-o lăsăm. Prinși în gheara sărăciei și uniți prin disperare
NU VOR BLESTEMA URMAȘII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370187_a_371516]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EREZIA COLOANEI INFINITE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Voi care mă citiți și meritați toată ura mea necondiționată Aveți grijă ce faceți cu dragostea sau cu tăce rea Sunt mine ultrapersonalizate Și-apoi cine-ar îndrăzni să-l deza morseze pe Dumnezeu Deși coman da-i la voi Copilăria nu așteaptă Salt înapoi Costel Zăgan, EREZII
EREZIA COLOANEI INFINITE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370218_a_371547]