4,593 matches
-
de reparații și demolări și alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
alte servicii suplimentare extragerii petrolului și gazului DIVIZIUNEA 12 MINEREU DE URANIU ȘI DE TORIU Grupa 12.0 Minereu de uraniu și de toriu Clasa 12.00 Minereu de uraniu și de toriu Minereu de uraniu și toriu Minereu de uraniu și toriu SUBCECȚIUNEA CB MINEREURI METALICE ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
ȘI ALTE PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR DIVIZIUNEA 13 MINEREURI METALICE Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Clasa 13.20 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate metalice neferoase, altele decât 883b 88300.3 130 13000 141 14100 142 2612 2601.1 14.11.1 14.12
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Grupa 13.1 Minereuri de fier Clasa 13.10 Minereuri de fier Minereuri de fier Minereuri de fier Grupa 13.2 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Clasa 13.20 Minereuri metalice neferoase, cu excepția minereului de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate metalice neferoase, altele decât 883b 88300.3 130 13000 141 14100 142 2612 2601.1 14.11.1 14.12.1 14.12.2 13.20.11 13.20.12 13.20.13
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
11.1 14.12.1 14.12.2 13.20.11 13.20.12 13.20.13 13.20.14 13.20.15 13.20.16 14.11.11 14.11.12 14.12.10 Minereurile și produsele concentrate de uraniu și de toriu Minereuri și produse concentrate de cupru Minereuri și produse concentrate de nichel Minereuri și produse concentrate de aluminiu Minereuri și produse concentrate de metale nobile Minereuri și produse concentrate de plumb, zinc și cositor Alte minereuri metalice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
30.12 23.30.13 23.30.14 23.30.20 23.30.90 24.11.11 24.11.12 24.11.13 Grupa 23.3 Combustibil nuclear Clasa 23.30 Combustibil nuclear Elemente radioactive, izotopi și compuși; reziduuri radioactive Uraniu natural și compușii săi Uraniu îmbogățit și plutoniu și compușii lor Uraniu sărăcit și toriu și compușii lor Elemente radioactive și izotopi și compușii lor n.î.a.p.; reziduuri radioactive Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Elemente de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
23.30.14 23.30.20 23.30.90 24.11.11 24.11.12 24.11.13 Grupa 23.3 Combustibil nuclear Clasa 23.30 Combustibil nuclear Elemente radioactive, izotopi și compuși; reziduuri radioactive Uraniu natural și compușii săi Uraniu îmbogățit și plutoniu și compușii lor Uraniu sărăcit și toriu și compușii lor Elemente radioactive și izotopi și compușii lor n.î.a.p.; reziduuri radioactive Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
30.90 24.11.11 24.11.12 24.11.13 Grupa 23.3 Combustibil nuclear Clasa 23.30 Combustibil nuclear Elemente radioactive, izotopi și compuși; reziduuri radioactive Uraniu natural și compușii săi Uraniu îmbogățit și plutoniu și compușii lor Uraniu sărăcit și toriu și compușii lor Elemente radioactive și izotopi și compușii lor n.î.a.p.; reziduuri radioactive Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Elemente de combustibil(cartușe) neiradiate pentru reactoare nucleare Servicii de tratare a deșeurilor radioactive
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de culoare închisă ca: biotit si mai rar amfiboli. Din grupa feldspatilor - predomină feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive și în feldspat sau glimer. Granitul se poate spune că ar fi roca cea mai răspândită din scoarță, fiind prezent în zonele tectonice sau sedimentare. Granitul se exploatează frecvent în cariere de piatră, însă
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
aproape în întregime de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu carbon. Numărul de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și numărul lor, adică numărul de masă
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
de numărul de electroni pe care îi are atomul. Diferiții izotopi dintr-un eșantion chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu carbon. Numărul de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și numărul lor, adică numărul de masă, este aproximativ egal
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
eliberează mai mulți neutroni și pot determina mai multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică 239). Acești combustibili se sparg în elemente chimice (produși de fisiune) cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari suferă fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrându-se în principal
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
produși de fisiune au timpi de înjumătățire de ordinul secundelor; alții au timpi de înjumătățire de ordinul zecilor sau sutelor de ani, cerând facilități deosebite de stocare până la dezintegrarea lor în produși stabili neradioactivi. Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
controlat mai degrabă de fizica reacției în lanț. Valoarea masei critice a unui combustibil nuclear depinde puternic de geometrie și materialele ambiante (înconjurătoare). Nu toți izotopii fisionabili pot susține o reacție în lanț. De exemplu, U, cel mai abundent al uraniului, este fisionabil dar nu fisil: el suferă fisiuni induse când este lovit de un neutron energetic cu o energie cinetică de peste 1 MeV . Dar prea puțini neutroni produși de fisiunea U sunt suficient de energetici pentru a induce o următoare
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
în diferite moduri, căldura de fisiune fiind tratată ca un deșeu inevitabil. Reactoarele reproducătoare sunt specializate din reactoarele de cercetare cu mențiunea că materialul ce urmează a fi iradiat este combustibilul însuși (un amestec de U și U). Rezultatele bombardării uraniului cu neutroni s-au dovedit a fi interesante și enigmatice. Studiate prima dată de Enrico Fermi și colegii lui în 1934, nu au fost interpretate corect decât după mulți ani mai târziu. Pe 16 ianuarie 1939, danezul Niels Bohr ajungea
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
din Danemarca ocupată de naziști). Chiar înainte ca Bohr să părăsească Danemarca (la bordul unei vapor), doi dintre colegii săi, Otto Robert Frisch și Lise Meitner (amândoi refugiați din Germania) i-au comunicat bănuiala că absorbția neutronului de nucleul de uraniu conduce uneori la spargerea nucleului în părți aproximativ egale și eliberarea unei enorme cantități de energie, proces pe care ei l-au botezat „fisiune nucleară” (asemănător fisiunii/divizării celulelor vii din biologie). Această ipoteză a fost precedată de descoperirea importantă
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
din biologie). Această ipoteză a fost precedată de descoperirea importantă a lui Otto Hahn și Frizz Strassmann din Germania (publicată în "Naturwissenschaften" la începutul lui Ianuarie 1939) care a demonstrat că un izotop de bariu a fost produs prin bombardarea uraniului. Bohr a promis să păstreze secretă interpretarea Meitner/Frsch până la publicarea lucrării lor, pentru păstrarea priorității, dar la bordul vaporului a discutat această problemă cu Léon Rosenfeld uitând să-l roage s-o păstreze secretă. Rosenfeld, imediat după părăsirea vaporului
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
Enrico Fermi la Columbia University. După unele discuții între Fermi, John R. Dunning și G.B. Pegram, la Columbia University s-a realizat un experiment de ionizare cu puls de putere de la care se aștepta obținerea unor fragmente de nuclee de uraniu. Pe 29 Ianuarie 1939 a avut loc o conferință de fizică teoretică în Washington D.C., sponsorizată de George Washington University și Carnegie Institution of Washington. Fermi a părăsit New York-ul pentru a participa la această conferință înainte ca experimentul de
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
fost producerea unei reacții nucleare în lanț controlată, care ar fi condus la realizarea unei prime centrale nuclearo-electrice. Aceasta a condus la construirea lui Chicago Pile-1, primul reactor nuclear cu fisiune critică din lume realizat de om (care a folosit uraniu, singurul combustibil nuclear disponibil în cantități utile) și la proiectul Manhattan destinat dezvoltării armelor nucleare. Producerea în lanț a reacției de fisiune folosind uraniu drept combustibil nuclear este departe de a fi un lucru ușor. Vechile reactoare nucleare nu au
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
Chicago Pile-1, primul reactor nuclear cu fisiune critică din lume realizat de om (care a folosit uraniu, singurul combustibil nuclear disponibil în cantități utile) și la proiectul Manhattan destinat dezvoltării armelor nucleare. Producerea în lanț a reacției de fisiune folosind uraniu drept combustibil nuclear este departe de a fi un lucru ușor. Vechile reactoare nucleare nu au folosit uraniu îmbogățit și, prin urmare, a fost necesară utilizarea unei cantități mari de grafit purificat pe post de material moderator de neutroni. Folosirea
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
combustibil nuclear disponibil în cantități utile) și la proiectul Manhattan destinat dezvoltării armelor nucleare. Producerea în lanț a reacției de fisiune folosind uraniu drept combustibil nuclear este departe de a fi un lucru ușor. Vechile reactoare nucleare nu au folosit uraniu îmbogățit și, prin urmare, a fost necesară utilizarea unei cantități mari de grafit purificat pe post de material moderator de neutroni. Folosirea apei ușoare (în opoziție cu apa grea) într-un reactor nuclear presupune utilizarea de combustibil îmbogățit (obținut prin
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
deoarece multe impurități chimice, cum ar fi borul, sunt absorbanți puternici de neutroni și, astfel, o adevărată „otravă” pentru reacția în lanț). Mai urma să fie rezolvată problema producerii unor astfel de materiale la scară industrială. Până în 1940, cantitatea de uraniu metalic produsă în SUA a fost de câteva grame și acestea de o puritate nesigură; la fel: câteva kilograme de beriliu metalic, câteva kilograme de apă grea și nici o cantitate de carbon cu puritatea cerută de un moderator. Problema producerii
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
a fost de câteva grame și acestea de o puritate nesigură; la fel: câteva kilograme de beriliu metalic, câteva kilograme de apă grea și nici o cantitate de carbon cu puritatea cerută de un moderator. Problema producerii în cantități mari a uraniului de puritate înaltă a fost rezolvată de Frank Spedding folosind procese thermit (oxidarea aluminiului metalic). În 1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
cu puritatea cerută de un moderator. Problema producerii în cantități mari a uraniului de puritate înaltă a fost rezolvată de Frank Spedding folosind procese thermit (oxidarea aluminiului metalic). În 1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
de Frank Spedding folosind procese thermit (oxidarea aluminiului metalic). În 1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform cărora grafitul foarte pur poate fi folosit ca moderator în „pilele” cu uraniu natural. În timpul celui de al doilea
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]