4,489 matches
-
baza unor tipare receptive preexistente, ținând de "temperamentul rasei"; iar "dogmatismul necesar" al criticului născut la Fălticeni ce își refuză orice parti-pris moldovenist se vede corectat prin producția sa literară, axată pe valorile retractile ("moldovenești") ale nostalgiei și refugiului în utopie. La fel ca în teoria freudiană, contemplativitatea lovinesciană, "refulată" sistematic dintr-o disperată nevoie de "ieșire din provincie", se întoarce spre sfârșitul carierei, amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la prestigioasa editură Presses Universitaires de France, lucrarea intitulată Le terrorisme. Până în 1992, ea a fost editată în Franța în patru ediții. Actuala variantă românească a cărții reprezintă a treia apariție editorială în România a lui Jean Servier, după Istoria utopiei (Editura Meridiane, București, 2000) și Magia (Editura Institutul European, lași, 2001). Cartea este o foarte utilă introducere și familiarizare a cititorului român cu istoria terorismului secolului al XX-lea din America de Sud și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a face în acest caz cu o patologie a socialului. De ce? În primul rând pentru că o valoare profana, seculară, ia locul lui Dumnezeu. Este fetișizată și absolutizată. Or, atunci când se înlocuiește sacrul veritabil cu un substitut suntem într-o periculoasă utopie. În al doilea rând, absolutizarea unei valori democratice pune în pericol însăși funcționarea democrației. A spus-o foarte limpede (și) Tvetan Todorov într-un interviu din jurnalul La Croix, citat de Anca Manolescu: ,,Libertatea de exprimare publică sau libertatea presei
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și jocul serviciilor secrete, Editura Ziua, București, 1995. Roman,Viorel, Imperiul, evreii și românii, Editura Helicon, Timișoara, 1994. Săndulescu, Șerban, Decembrie '89. Lovitura de stat a confiscat Revoluția Română, Editura Omega Press Investment, București, 1996. Servier, Jean, Histoire de l'utopie, Gallimard, Paris, 1967 (ediția românească, Editura Meridiane, București, 2000). Servier, Jean, Tradition et civilisation Berberes. Les portes de l'Anne, Rocher, Paris, 1985. Servier, Jean, L'homme et l'invisible, Rocher, Paris, 1994. Servier, Jean, Les techniques de l'invisible
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la connaissance" (vol. 55, 1986, pp. 109-145) și "Changement, chaos et combat: Les " Jeux " funeraires. Exemples pris dans des civilisations traditionnelles", în numărul din 1990 al revistei. Dintre cărțile de autor ale lui Jean Servier amintesc aici Histoire de l'utopie, Paris, Gallimard, 1967 (ediția românească, Editura Meridiane, București, 2000), Tradition et civilisation Berberes. Les portes de l'Anne, Paris, Rocher, 1985; L'homme et l'invisible și Les techniques de l'invisible, ambele la editura Rocher din Paris și Le
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult mai complicată, am analizat-o altă dată) este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dilatarea verbală descusută și adesea literaturizarea ideologică actuală am făcut din nou o serie de confruntări și sondaje. Ceea ce m-a surprins acum mai mult decât altădată a fost nu atât antidemocratismul și antiparlamentarismul declarat, cât dogmatismul agresiv și intolerant, utopia și contradicția flagrantă dintre premise și concluzii. Oricât ar fi elogiat Nae Ionescu contrazicerea și lipsa de sistem, unele incongruențe mi se par destul de grave. Chiar foarte grave pentru un filozof. Să luăm foarte pe scurt și în ordine aceste
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
contrazicerea și lipsa de sistem, unele incongruențe mi se par destul de grave. Chiar foarte grave pentru un filozof. Să luăm foarte pe scurt și în ordine aceste năisme triste și greșite: 1. programul, redus la ultima esență, este de o utopie totală, o pură fantasmagorie ideologică, profund reacționară: O decuplare a noastră de politica mondială: o închidere a noastră cât mai departe împinsă în granițele noastre; o luare în considerație a realităților românești, o scădere provizorie a standardului de viață la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mijlocii, industrie etc.), rasism, nimic nu lipsește (articol din 1932). Numeroase pasaje condamnă fără apel și formele arbitrare, formele importate, toată falsitatea și artificialitatea culturii române, de aproape 100 de ani încoace. Or, tocmai în acest punct apare din nou utopia, dar și o gravă contradicție... filozofică. Mai bine spus: logică. Ea este cam... ciudată la un logician brevetat... 2. Dacă este foarte adevărat că toate se leagă în lumea asta și formează sistem, dacă există într-adevăr o lege a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1994. 52. Octavian paler, Iliescu și Montesquieu, in: România Liberă, 9 decembrie 1994. 53. Mioara Apolzan, Occidentul e în Est (cf. Al. paleologu), in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere, Arte, Idei, 12 decembrie 1994. 54. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (București, Litera, 1994). 55. Marius Ghica, Europa, azi, in: Ramuri, 9 10-11, septembrie-octombrie-noiembrie 1994, pp. 8-9. 56. Gabriel Chifu, Estul Europei și moștenirea comunistă, in: Ramuri, 9-10-11, septembrie octombrie-noiembrie 1994, pp. 1-27. 57. Smaranda Enache, Din Raportul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Bacău revista literară Ateneul, la care a colaborat tineretul cu bucăți literare. Când revista a încetat să mai apară mi s-a spus că a fost o activitate falimentară. Sper că în vremuri mai bune se va scrie altfel despre utopia și pasiunea mea pentru cultură. Să fi vorbit oare în deșert? Să fi tipărit atâtea reviste, cărți și broșuri fără rost? Mai știi? De opt ani adun material pentru Monografia orașului și județului Bacău. (...) Însă, de la o vreme, puterile au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nevoie", zice aiurea același scriitor, deși știe bine că "poate va vătăma iubirea de sine" a unora, căci românii nu înțeleg două lucruri mai cu seamă: "porneala limbii și noima criticii". Și la între 1 "În politică nu suntem pentru utopii", zicea Kogălniceanu (Steaua Dunării, I). Dealtmintrelea, istoria României contemporane o dovedește. El era atât de mult om de stat, încît, răspunzând la învinuirea de "ideologie" adusă de Logofătul Petru Rusăt unor ziare ale vremii, face constatatea că românii, prin firea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vor căuta soluții aiurea decât în trecut. Aceștia vor fi socialiștii de altădată, care reprezintă a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aiurea decât în trecut. Aceștia vor fi socialiștii de altădată, care reprezintă a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
referință la vocația diarismului, „epicismul interior”. Cu alte vorbe, capacitatea de a imagina ideile, de a le pune într-o narațiune și de a le face, astfel, mai ușor accesibile. Inflexibil când e vorba de conceptele etice, vorbește acum despre „utopia cordialității”, confirmând, pe Julien Benda, care zicea că orice moralist este, în fond, un utopist. Este, adevărat, un utopist dacă vrea să îndrepte o lume moralmente strâmbă. Și încă nu s-a văzut un moralist care că reușească. Cel puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
audiență. Scrierile eseistice merg în sensul cunoscut: confesiune, meditații morale și politice, fapte curente de viață, analizate cu o cruzime care nu exclude un scepticism fundamental. Omul vigilent al Cetății este un Don Quijote într-o lume (lumea Estului) în care utopiile și nostalgiile sunt impure. Sămânța iubirii cade pe un sol îmbibat de ură și, în genere, de mizerie morală. Moralistul nu mai crede în soluții, se mulțumește să pună doar întrebări. Autorul este din ce în ce mai solitar și din ce în ce mai puțin solidar cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
pe toată suprafața globului și clasele sociale vor fi abolite, ideile vor putea fi folosite liber, fără a servi "obiectiv" cauza "burgheză", perpetuând astfel exploatarea economică, socială și politică. Aceasta echivalează cu construirea unei lumi apolitice prin mijloace hiper-politice. O utopie periculoasă, dar seducătoare. Așa cum voi încerca să demonstrez mai jos, leninismul reprezintă un apel militant pentru implementarea promisiunilor unei modernități radicale (egalitate totală, funcționând în paralel cu o libertate totală), prin mijloace dictatoriale. Conform acestei percepții, pentru a obține suprema
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în procesul continuu de reînnoire națională" (Tucker: 1971, 11). Astfel, ea capătă un nou sens, acela de mobilizare permanentă, de revoluționare "de sus în jos" a întreg corpului social pentru a facilita instaurarea cât mai rapidă și mai eficientă a utopiei ideocratice (vezi Friedrich; Brzezinski: 1956, 132). Zbigniew Brezinski numește transformările politice, sociale și economice experimentate de statele est-europene între 1945 și 1947 "domesticism". Termenul reflectă o oarecare relaxare temporară a directivelor ideologice sovietice, lăsând astfel loc unor inițiative în plan
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și lupta pentru apărarea intereselor naționale ale fiecărui popor" (Națiunea socialistă: 1972, 179). În sens romantic leninist, naționalism însemna "ațâțare naționalistă, șovină" sau "politică de învrăjbire națională" (Națiunea socialistă: 1972, 144). PCR nu avea nevoie de așa ceva pentru a edifica utopia ideologică proprie chiar dacă, până la urmă, tocmai aceste efecte ale naționalismului le-a adus inevitabil în prim-plan17 ci de pace și colaborare între minoritățile etnice, ambele traduse printr-un randament sporit în "construirea socialismului". Iar "clasa muncitoare", integrând forțat din punct
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se "îmburghezeau" involuntar, încet și sigur, dezideratul leninismului romantic de a crea un naționalism sterilizat din punct de vedere ideologic și care i-ar fi confirmat suveranitatea internă și mult dorita independență externă nu putea fi mai mult decât o utopie. Probabil tocmai (și) din acest motiv a fost urmărit cu o înverșunare irațională, până la sfârșit. Nu în ultimul rând, PCR încerca, așa cum o făceau de altfel toate partidele leniniste, să impună propria accepțiune a naționalului, respectiv internaționalului, ca derivând din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secolului XX nu pot și nu trebuie acceptate ca atare. Problema este că nici nu au putut fi metamorfozate într-o variantă mai blândă, deoarece aceasta ar fi echivalat automat cu "deviaționismul mic-burghez" și reducerea "combativității revoluționare", indispensabilă pentru perpetuarea utopiei ideocratice romantic leniniste. Ceea ce am încercat însă a fost să înțeleg și să analizez leninismul romantic din interior, punând pe planul doi metodologiile științifice "burgheze": ce ontologie își propun regimurile leniniste, și leninismul romantic în particular, să articuleze, altfel spus
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Rețegan, Mihai (1995b), "Conducerea P.M.R. și evenimentele din Polonia și Ungaria, 1956", în Arhivele Totalitarismului, an. III, nr. 1, pp. 137-162. Rețegan, Mihai (1998), 1968 din primăvară până în toamnă, București, RAO. Revel, Jean François (2002), Marea Paradă. Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste, traducere de Vlad Russo, București, Editura Humanitas. Roberts, Henry (1969), Rumania. Political Problems of an Agrarian State, Hamden, Archon Books. Roșu Hamzescu, Ioan (1988), Lumea între realități și speranțe, București, Editura Albatros. Rotman, Liviu (2004), Evreii din România în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
posibil că succesul primei faze s?? l asigure ? i pe cel al celei de a doua! S?ar p? rea c? sim? ul istoriei pe care �l avea el era mai important pentru Iorga dec�ț ponderea extraordinar? a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiec? ie indispensabil? a imagina? iei creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, �ntotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imagina? ie creatoare. Du? man de moarte al alian? elor imperiale ? i al imperiilor (Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi evrei rom�ni (ai lui Iorga), care efectueaz? o munc? ? tiin? ific? de valoare �n istoria Rom�niei, precum ? i alte dovezi ale atitudinii corecte a evreilor fă?? de Rom�nia etc�. Dar Iorga consideră sionismul drept un fel de utopie romantic? , un vis imposibil. S? ne amintim de entuziasmul lui fă?? de sionism, din 1918, numai c? atunci el nu avea sarcina de a transforma �n rom�ni un milion de evrei. Intra astfel �n scen? �Legea Suprem? �. �Cum poate un evreu european
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din 1918, numai c? atunci el nu avea sarcina de a transforma �n rom�ni un milion de evrei. Intra astfel �n scen? �Legea Suprem? �. �Cum poate un evreu european s? manifeste interes fă?? de o ? ar? asiatic?? � (Iat? r? spunsul: s? realizeze utopia de a cl? di o democra? ie industrial? occidental? tip secolul al XX-lea �ntr? un mediu la fel de str? în că ? i o planet? ostil?) . Iorga vedea solu? ia chestiunii evreie? ți nu numai �n �ncurajarea asimil? rîi lor, ci ? i �n restructurarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]