15,023 matches
-
cadranul supero-extern, în 51 % din tumorile situate în cadranele interne Invazia spațiului vasculo - limfatic Invazia vaselor limfatice și a celor sanguine adiacente tumorii reprezintă un factor de prognostic advers foarte important. Riscul de invazie ganglionară, reprezentat de invazia limfatică și vasculară, nu este bine precizat. Opinia nu este unitară, unii considerând acest element ca fiind un factor de risc, alți autori considerând corelația mai puțin precisă [64]. În studiul nostru, 85,3% din cazurile cu invazie a ganglionilor axilari prezentau imagini
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cadranul supero-extern, în 51 % din tumorile situate în cadranele interne. Invazia spațiului vasculo - limfatic Invazia vaselor limfatice și a celor sanguine adiacente tumorii reprezintă un factor de prognostic advers foarte important. Riscul de invazie ganglionară, reprezentat de invazia limfatică și vasculară, nu este bine precizat. Opinia nu este unitară, unii considerând acest element ca fiind un factor de risc, alți autori considerând corelația mai puțin precisă [17]. În studiul nostru, 85,3% din cazurile cu invazie a ganglionilor axilari prezentau imagini
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
mai rapid de invazie a ganglionilor axilari pentru tumori de 1 cm sau mai mici, dar gradul tumoral singur nu poate fi un util factor de predicție al statusului ganglionar. Stadiul tumoral va fi asociat în cadrul evaluării prognostice cu invazia vasculară. Pacientele tinere au risc mai mic de invazie ganglionară axilară decât cele mai în vârstă, în cazul aceluiași stadiu al tumorii primare inițiale. Datorită calităților pe care le are, cu o sensibilitate de 94%, cu rezultate fals negative de 8
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
populațional a acestor modele/tipare comportamentale și/sau nutriționale sau a aplicării unor terapii farmacologice de control sau remisie a afecțiunilor coronare este posibil a asista în viitor la o reducere majoră a utilizării procedeelor de corecție mecanică a ocluziilor vasculare, malformațiilor congenitale sau a altor patologii cardiovasculare. Capitol 1 PERSPECTIVE ISTORICE PRIVIND CERCETAREA CARDIACĂ Primele studii referitoare la cord apar în papirusurile egiptene din anul 3000 î.e.n. (Imhotep), inima fiind definită ca un epicentru al sistemului vascular în care pulsul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mecanică a ocluziilor vasculare, malformațiilor congenitale sau a altor patologii cardiovasculare. Capitol 1 PERSPECTIVE ISTORICE PRIVIND CERCETAREA CARDIACĂ Primele studii referitoare la cord apar în papirusurile egiptene din anul 3000 î.e.n. (Imhotep), inima fiind definită ca un epicentru al sistemului vascular în care pulsul și bătaia cardiacă sunt direct corelate. Papirusul descoperit de Edwin Smith la Teba în 1862 descrie inima ca o structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anul 3000 î.e.n. (Imhotep), inima fiind definită ca un epicentru al sistemului vascular în care pulsul și bătaia cardiacă sunt direct corelate. Papirusul descoperit de Edwin Smith la Teba în 1862 descrie inima ca o structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prima dată atent ilustrată prin desene. Leonardo da Vinci susține că prin cord nu trece aer, ci doar sânge (fig.1 ). Andreas Vesalius (1514-1564) publică în 1543, De humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei. Pulsațiile tubului cardiac primitiv asigură circulația placentară și vitelină și se pare că poziția rostrală, anterioară discului embrionar, se datorează ponderii funcționale a circulației placentare. Formarea inimii și a sistemului vascular urmează o suită de evenimente morfogenetice a căror analiză secvențială permite aprecierea originii unor structuri și a modului în care acestea cresc, se diferențiază sau dispar. Complexitatea morfogenezei cardiace este inestimabilă, dar în ultimul timp s-au înregistrat progrese importante
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
proliferează, apoi se diferențiază. * Dezvoltarea vaselor cardiace Modificări, restructurări majore au loc și în timpul dezvoltării precoce a circulației, când apar și dispar anastomoze, capilarele fuzionează și dau naștere arterelor și venelor. Tunica medie a vaselor se dezvoltă după edificarea matricii vasculare stabile. Diferențierea tunicii medii a aortei începe în aceea parte unde sunt conectate vasele majore. Tunica medie a arcurilor aortice embrionice arteriale, cu excepția duetului arterial, este formată prin migrarea celulelor crestelor neurale, celule care produc media elastică specifică. Tardiv, o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care va forma porțiunea postrenală sau sacrocardinală. Inervația cordului fetal este dublă, aferentă și eferentă: 1. senzitivă, aferentă, realizată de neuronii aferenți din ganglionii senzitivi spinali; 2. motorie, eferentă, componentă a sistemului nervos autonom. Automatismul cardiac este controlat de centrii vasculari din bulbul rahidian. Centrii parasimpatici sunt colinergici, iar cei simpatici, adrenergici. * Anomalii congenitale * Anomalii congenitale cardiace * Anomalii congenitale pericardice * Anomalii congenitale ale vaselor mari Capitol 3 ANATOMIA CLINICĂ A PERICARDULUI <resume> Rezumat * Caractere generale * Funcționalitatea pericardului * Situație * Morfologie externă * Raporturi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul fibros are forma de trunchi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau arterei circumflexe stângi și are formă de potcoavă încurbată în jurul regiunii crus cordis. La acest nivel are originea artera nodală atrioventriculară. Vascularizația arterială colaterală a nodulului provine din ramul anterior al arterei coronare stângi, trece prin peretele unei structuri vasculare de dimensiuni reduse în partea inferioară a septului interatrial, așa numita arteria anastomotica auricularis magna a lui Kugel. Triunghiul lui Koch este o structură asociată cu traiectul arterei în zona atrioventriculară, fiind limitat inferior de valva tricuspidă, superior de tendonul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu dispoziție helicoidală, pe care se inseră
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
poate da naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile arterei coronare stângi vasculare pentru aortă și pulmonară (r. coni arteriosi); arterele atriale stângi pentru atriul și auricula sinistră (rr. atriales și r.atrialis intermedius); artera grăsoasă stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care o vascularizează (Fig. 12). În majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
A. Arterele perforante continuă fără ramificări ulterioare și se termină într-un plex subendocardic formând vasele de clasa B. Anastomozele homocoronare și intercoronare între ramurile arterelor coronare dreaptă și stângă pot fi semnificative în evaluarea funcției cardiace și a bolilor vasculare coronare. Anastomozele intercoronare apar la nivelul următoarelor situsuri cardiace: la baza conului pulmonar, între ramul descendent anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi de origine cardiacă sau secundară afecțiunilor vasculare de tipul aortitelor, pericarditelor, miocardite. Durerea precordială de origine extracardiacă poate fi determinată de afecțiuni parietale (periartrită scapulo-humerale, afectarea coloanei vertebrale cervicale sau toracale); mediastinale; pulmonare (pneumotorax, pleurită, embolii pulmonare, pneumonii); digestive (hernia hiatală, esofagite); infecțioase (zona zoster); neurologice (nevralgii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de nutriție, sexul, vârsta și tarele organice (de exemplu, un pacient cu hipertrofie de ventricul drept prezintă un cord net supradimensionat comparativ cu un pacient cu aceleași caracteristici fizice: statură, greutate, vârstă, sex, dar care nu asociază afecțiunea). Dimensiunile pediculului vascular în spațiul intercostal II este de aproximativ 5 cm. Diminuarea matității cardiace apare în modificări la nivelul peretelui toracic precum: obezitate; edeme; emfizem pulmonar; pneumopericard, etc. Mărirea matității cardiace poate fi secundară unor cauze: cardiace precum dilatarea cordului drept, stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
localități ale județului Vaslui” autor dr. Felicia Atanasie, secția Neurologie, coordonator științific prof. dr. Valeriu Rugină, susținută în Aula Universității de Medicină Grigore T. Popa Iași în 29 iunie 2001. Este prima lucrare care realizează o evaluare populațională a accidentului vascular cerebral, relevând totodată importanța factorilor de risc, între care cei mai redutabili se dovedesc a fi: compoziția minerală a apei, alimentația dezechilibrată, stilul de viață și modul de trai. Secțiile cu realizările cele mai importante în domeniul preocupărilor științifice au
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
dr. Eduard Bild, medic radiolog, va ajunge profesor universitar Clinica Oncologie Radiologie UMF Iași. dr. Iorgu Arnăutu, medic primar chirurg de talie universitară, doctor în științe medicale, șef secție Chirurgie-Ortopedie și director de spital și ctitorul Institutului de Chirurgie Cardio vasculară Iași. dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumoftiziologie, profesor universitar UMF Iași, care și-a început cariera medicală la dispensarul Ivănești. 143 dr. Eugenia Popa Cohuț, medic primar pneumoftiziologie și scriitoare pentru copii. dr. Valeriu Lupu, medic primar pediatrie, doctor în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare sau fetale. Cauza leziunilor celulare nu este clarificată, dar sunt considerate mai multe explicații pentru afectarea embrio/organogenezei: inhibiția mitozelor, alterările cromozomiale, necrozele tisulare și alterărilor vasculare. Tablou clinic Incubația medie este de 18 zile (14-21 zile). Manifestările clinice sunt diferite în rubeola dobândită postnatal și în rubeola congenitală. Rubeola postnatală Debutul este insidios, în decurs de 2-3 zile, cu manifestări generale: febră moderată, catar respirator ușor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pot apare și convulsii. Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.6 Megaeritemul epidemic Denumit și a V-a boala eruptivă a copilăriei, megaeritemul epidemic este determinat de parvovirusul B19, din genul Erythrovirus. Alte manifestări ale parvovirusului B19 sunt artrita, purpura vasculară sau crizele eritroblastice la pacienți cu anemie hemolitică cronică. Multiplicarea primară a virusului în precursorii eritrocitari este explicată de prezența antigenului P (globoside) eritrocitar. Mai rar, parvovirusul B19 se asociază cu hepatită, vasculită, miocardită, glomeruloscleroză și afecțiuni ale sistemului nervos
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]