7,044 matches
-
reprezentată. Nu stă în intenția lui Eugen Barbu să invoce virtuți cu acest nume. Dimpotrivă, Manicatide își compune o genealogie fictivă care conduce la o serie de familii domnitoare și la ascendențe bizantine. Numele cu rezonanță grecească îi furnizează romancierului vibrația peiorativă a alogenului versatil, față de care numele neaoșilor comuniști face un contrast elocvent (Păltânea, Cocorea etc.). Maniheismul doctrinei comuniste este evident, opțiunea te plasează fie de partea făpturilor demonice, burghezia și admiratorii ei, fie de partea agenților binelui, comuniștii, cale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de libertate, de beatitudinea care ar trebui să caracterizeze o atare stare. Se încheagă însă prin aceleași mijloace, structuri repetitive, paralelisme sintactice sau semantice, construcții aproape pleonastice sau, dimpotrivă, contradictorii ori chiar absurde, ilogice. Dar într-o astfel de poezie "vibrația sonoră a cuvintelor transcende sensul"229. Mitul creării lumii prin cuvânt pare să fie luat în serios prin aceste texte, numai că aici, fiecare vocabulă e căutată astfel încât să sugereze destructurarea universului și nu constituirea lui. S-a vorbit adesea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu estompează complet diferențele dintre cele două poeme. „Vobiscum” e mai personal și are o dicție mai încordată; „Cu voi...” e mai general și cu o dicție calmă. Legat (cum se deduce) de durerea unui refuz, primul mai poartă încă vibrațiile șocului, pe cînd al doilea pare distanțat de orice sursă de neliniște. în „Vobiscum” „învinșii” sînt de categoria „marginalilor”, boemi cu o stare mai deplorabilă decît a autorului, în schimb în „Cu voi...” ei sînt valori reputate, „genii”. Cu cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în depistarea neuropatiei și arteriopatiei. Cele care ajută la depistarea neuropatiei sunt: Pragul de sensibilitate vibratorie este determinat folosind diapazonul de 128Hz calibrat, biotesiometrul sau neurometrul. Biotheziometrul și neurometrul sunt instrumente electronice, mai fiabile, dar mai scumpe ce permit menținerea vibrațiilor la un anumit nivel pentru perioade mai lungi ceea ce permite evaluarea cu acuratețe a pacienților care reactionează mai lent. Din motive economice, diapazonul de 128Hz calibrat este mult mai larg folosit în țara noastră. El permite o evaluare semicantitativă a
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
premergătoare Sărbătorilor de Paște. "Don Cezar" a fost un Înaintemergător, a cărui ardere spirituală și har poetic vor rămâne încă de deslușit pentru generațiile viitoare de iubitori de înțelepciune. Plasarea sa ontologică în spiritul originar al poesiei, care era incantație, vibrație mitologică, rădăcină de sens într-o lume magică, îl face astăzi să fie încă greu de înțeles de cei care nu au orizontul interior suficient de sensibil în manieră intuitivă sau cărora le lipsesc informațiile și lecturile erudite care au
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ei, de un psihopat lăsat în libertate de niște medici iresponsabil de sictiriți. Miercuri am văzut o mare de pensionari disperați huiduind ca la Revoluție și bruscându-l nestăpâniți pe bietul prefect care ieșise neinspirat încercând să le asculte păsul. Vibrația și intensitatea protestului unor oameni ajunși la capătul răbdarii, acolo unde unde nu mai contează nici viața, nici legea, mi-a dat fiori. Astăzi ce mai urmează oare? Trăim periculos, într-o atmosferă saturată de violență și teamă, de agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
personaj bântuit de duhul improvizației și de energia acidulată a unui histrion neobosit. În fond, destinul poetului autentic este să se expună neîncetat pe sine, să se lase condus de inspirație, să fie canalul, portavocea, trâmbița, solul și îngerul acelei vibrații speciale pe care, din asonanțe și metafore, o pune în scenă poezia. Când a fugit de acasă, din Slobozia natală, către București, era, așa cum ni-l arată niște imagini tulburătoare ale televiziunii române de atunci, un licean rebel, mânat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la solicitarea Bisericii, a compus o lucrare pentru un cvartet de coarde care poartă numele Cele Șapte Cuvinte ale Mântuitorului, o partitură dificilă în care forța stihinică a ritmului, gravitatea destinului, inciziile dureroase și sfâșietoare ale acutelor sunt contrabalansate de vibrația adâncă a emoției, de cristalinul angelic și de zvonul liniștitor al transcendenței. Interpretarea pe care cvartetul VOCES o dă acestei capodopere clasice reușește o performanță rară: sincronizarea perfectă și modelarea emoției iradiază, prin intensitatea extraordinară a execuției, o trăire tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de vedere formal, asupra acestui aspect și se pare că a făcut aceasta pentru a realiza latura sonoră pe un portativ pe care se succed cele două silabe muzicale așezate undeva În preajma notelor „do” și „re”, note joase cu o vibrație și amplitudine largă, dar Întunecată. Aranjarea notelor nu este succesivă. Pentru că predomină totuși, ca număr, iambii, ritmul este iambic, Însă rupt și sincopat de anapest, și 32 A. E. Baconschi, „Panorama poeziei universale”, Ed. Albatros, 1972, p. 90; peon. La
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Capacitatea senzorială de a simți se numește sensibilitate. Poezia „Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele vibrații ale naturii surprinsă Într-un moment de tainică trăire. Poetul are revelația unei muzici aparte, zvonul ei ușor Îl Împovărează dulce cu o stare de liniște rară, pătrunsă adânc În suflet, Încât privește din exterior spre interior, lăsându-se unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici pentru celebrul Tândală. În descifrarea liricii eminesciene, ca de altfel În toate situațiile analitice, nu obiectul, faptul În sine, aspectul sau Întâmplarea constituie centrul gravitațional al substanței lirice intrată În sfera preocupărilor, ci semnificațiile majore ale creației, acea teribilă vibrație interioară pusă În mișcare de o irezistibilă nevoie de exteriorizare. Ori Eminescu avea ceva de spus. Atitudinile, trăirile simpatetice ori empatetice, aspirațiile subiective specifice geniului constituie cheia demersului cognitiv și, de ce nu, capacitatea de receptare venită din disponibilități interioare individuale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filmul stilizat. Un mare succes l-a avut pelicula Juha, "un virtuos exercițiu de estetică a filmului mut"459. Filmul poate fi integrat în realismul simbolic, dar are și unele influențe postmoderniste. "Aki Kaurismäki este creatorul unui cinematograf de aleasă vibrație intelectuală"460. Filmul Omul fără trecut a obținut Premiul Palme d'Or și Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, care i-a revenit lui Kati Outinen la Cannes în 2002. Ioan-Pavel Azap prezintă un Weekend cu mama & Întâlniri încrucișate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de auz trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu vibrațiile aparatului fonoarticulator, cu particularitățile suflului de aer în emisia vocală; - dezvoltarea capacităților de imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale guri .a. - dezvoltarea percepțiilor auditive, prin antrenamente și exerciții sau prin amplificarea cu ajutorul protezelor; - dezvoltarea atenției, a capacităților de
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
aparat de auz . Copiii cu o pierdere de auz adesea învață să compenseze acest neajuns, fiind mult mai atenți la informațiile pe care le primesc pe alte căi, cum ar fi schimbarea intensității lumini la închiderea sau deschiderea unei uși, vibrațiile podelei și mișcările aerului. De aceea, răspunsurile lor pot părea normale, făcând ca pierderea de auz să fie dificil de depistat. Testarea auzului la copiii nou născuți, prin programul de screening al auzului, este cea mai bună cale de a
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
implant cohlear Prof. Dorina Elena Chira Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1. Definirea sunetului Sunetul poate fi definit ca orice perturbație (energie mecanică) propagată printr-un mediu material sub forma unei unde (Anca, M., Hațegan, C., 2008). Sunetul reprezintă vibrația unui corp sonor. Se obține întotdeauna în urma unui impact între două sau mai multe corpuri și se manifestă sub forma de vibrații. Sunetele care alcătuiesc universul nostru sonor au o gamă foarte variată: vocea omenească, acordurile unui pian, sunetele unei
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
energie mecanică) propagată printr-un mediu material sub forma unei unde (Anca, M., Hațegan, C., 2008). Sunetul reprezintă vibrația unui corp sonor. Se obține întotdeauna în urma unui impact între două sau mai multe corpuri și se manifestă sub forma de vibrații. Sunetele care alcătuiesc universul nostru sonor au o gamă foarte variată: vocea omenească, acordurile unui pian, sunetele unei viori, zgomotele produse de mașini, avion, șuieratul vântului. Potrivit compoziției spectrale, sunetele se pot clasifica în: - sunete simple (pure) - sunt produse de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
frecvențe similare: frecvența fundamentală și frecvențele sale armonice. Oamenii pot distinge aproximativ 400000 de sunete. 2. Sunetele vorbirii și sunetele muzicale Deși sunt variate, sunetele au unele caracteristici comune: Una dintre ele o reprezintă modul de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă a unei tobe, o lamelă de oțel - sunt medii elastice producătoare de sunete, iar în cazul vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
parțiale ale acesteia. Sunetele sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de vibrații pe secundă este mai mare cu atît sunetul este mai acut; atunci când numărul vibrațiilor se micșorează sunetele devin grave. Organul auditiv al omului poate percepe sunete
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
sunt de două feluri: a) muzicale, fonetice ( fundamentale), unde armonice sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de vibrații pe secundă este mai mare cu atît sunetul este mai acut; atunci când numărul vibrațiilor se micșorează sunetele devin grave. Organul auditiv al omului poate percepe sunete cuprinse între 16 Hz
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
sau obertonuri ( tonuri secundare) b) amuzicale (afonetice) - zgomotele 3. Caracteristicile sunetului: 3.1. Frecvența sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de vibrații pe secundă este mai mare cu atît sunetul este mai acut; atunci când numărul vibrațiilor se micșorează sunetele devin grave. Organul auditiv al omului poate percepe sunete cuprinse între 16 Hz și 20000 Hz. Sunetele muzicale sunt limitate între 27 și
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
sau tonul - muzical îi corespunde înălimea. Se măsoară în funcție de numărul de vibrații pe secundă. Frecvența vibrațiilor se măsoară în hertzi (Hz). Cu cît numărul de vibrații pe secundă este mai mare cu atît sunetul este mai acut; atunci când numărul vibrațiilor se micșorează sunetele devin grave. Organul auditiv al omului poate percepe sunete cuprinse între 16 Hz și 20000 Hz. Sunetele muzicale sunt limitate între 27 și aproximativ 9000 vibrații simple pe secundă. În funcție de frecvența lor, sunetele se împart în: -grave
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
este mai mare cu atît sunetul este mai acut; atunci când numărul vibrațiilor se micșorează sunetele devin grave. Organul auditiv al omului poate percepe sunete cuprinse între 16 Hz și 20000 Hz. Sunetele muzicale sunt limitate între 27 și aproximativ 9000 vibrații simple pe secundă. În funcție de frecvența lor, sunetele se împart în: -grave între 20-2000Hz -medii între 500-10000Hz -acute, până la 20000 Hz 3.2 Intensitatea sau amplitudinea‐ muzical îi corespunde nivelul de intensitate sonoră Intensitatea se referă la tăria sunetului, particularitatea de
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Durata sunetelor este determinată de mișcările vibratorii. Se pot distinge între sunete cu durată redusă sau sunete cu durată normală, perceperea lor, în funcție și de frecvența lor fiind măsurată în Hz. Astfel, un sunet de 50 Hz necesită 3 vibrații pentru a fi auzit, unul de 522Hz-5 vibrații, unul de 1000 Hz-10 vibrații. (Stan, 1996) În muzică, durata unui sunet este o caracteristică importantă. O secvență de sunete devine melodie numai printr-o organizare ritmică, incluzând anumite durate relative ale
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]