7,806 matches
-
la interpretarea contractelor, preciza că aceasta se face după "intenția comună a părților contractante, iar nu după sensul literal al termenilor". În același sens, art. 953 din Codul civil de la 1864 stabilea că numai manifestarea de voință nealterată de un viciu de consimțământ 208 produce efecte juridice, ceea ce înseamnă o recunoaștere a rolului voinței reale. Prezintă relevanță, pentru aspectul în discuție, și art. 1175 din Codul civil de la 1864 care reglementa instituția simulației. Potrivit acestui articol, "Actul secret care modifică un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
deroga prin convenții sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau bunele moravuri". Rezultă că și în concepția noului Cod civil orice convenție sau act juridic unilateral care nu încalcă normele imperative sunt valabile. B. Calitățile și viciile consimțământului Prin consimțământ, în sensul art. 948, al. 2, din Codul civil de la 1864, se înțelege acea condiție esențială, de fond și generală a actului juridic civil, care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o persoană chemată la moștenire nu-și manifestă în mod expres voința de a accepta moștenirea, dar face anumite acte de dispoziție asupra bunurilor moștenite, de unde rezultă că a acceptat moștenirea. d) Consimțământul trebuie să nu fie alterat printr-un viciu de consimțământ. Condiția aceasta este impusă de caracterul conștient, liber al actului juridic civil. Sunt vicii de consimțământ potrivit art. 953 din Codul civil de la 1864: eroarea, dolul (viclenia), violența. Articolul menționat prevede că "consimțământul nu este valabil când este
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dar face anumite acte de dispoziție asupra bunurilor moștenite, de unde rezultă că a acceptat moștenirea. d) Consimțământul trebuie să nu fie alterat printr-un viciu de consimțământ. Condiția aceasta este impusă de caracterul conștient, liber al actului juridic civil. Sunt vicii de consimțământ potrivit art. 953 din Codul civil de la 1864: eroarea, dolul (viclenia), violența. Articolul menționat prevede că "consimțământul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol". Articolul 961 din Codul civil de la
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este dat prin eroare, smuls prin violență sau surprins prin dol". Articolul 961 din Codul civil de la 1864 adaugă că "cel al cărui consimțământ a fost viciat prin eroare, dol sau violență poate cere anularea actului respectiv". La aceste trei vicii, literatura și practica din acest domeniu a adăugat un al patrulea și anume leziunea. S-a apreciat că în măsura în care s-ar ivi cazuri de încheiere a unor acte juridice lezionare, acestea pot fi desființate pe motiv că dreptul a fost
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unor acte juridice lezionare, acestea pot fi desființate pe motiv că dreptul a fost exercitat contrar scopului său social-economic și regulilor de conviețuire socială. Inspirat din aceste soluții ale literaturii și practicii, noul Cod civil a reglementat și leziunea ca viciu de consimțământ. Astfel, după ce în al. 1 al art. 1206 prevede că, "consimțămâtul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violență", în al. 2 adaugă că "de asemenea, consimțământul este viciat în caz de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Astfel, după ce în al. 1 al art. 1206 prevede că, "consimțămâtul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violență", în al. 2 adaugă că "de asemenea, consimțământul este viciat în caz de leziune". * Eroarea viciu de consimțământ și eroarea obstacol Definiție și sediul reglementării În vorbirea curentă ca și în limbajul juridic, termenul "eroare" desemnează o falsă reprezentare, o părere greșită cu privire la anumite împrejurări legate de încheierea unui act juridic civil. E vorba, deci, de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unui act juridic civil. E vorba, deci, de o ignorare sau cunoaștere greșită a realității. Acest sens a fost avut în vedere și de Codul civil de la 1864 care se ocupă, în art. 953 și 954 de eroare analizată ca viciu de consimțământ, ce atrage nulitatea actului juridic încheiat. În lumina acestor articole, eroarea apare ca "un element de protecție a celui care ajunge în mod independent (fără intenția frauduloasă a altei persoane) la o falsă reprezentare a realității juridice cu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
asupra persoanei cu care s-a contractat, afară numai când considerația persoanei este cauza principală". Din interpretarea celor două alineate ale articolului 954 din Codul civil de la 1864, se poate deduce că eroarea atrage nulitatea actului încheiat sub semnul acestui viciu, numai atunci când cade asupra substanței obiectului material al convenției 215 sau asupra persoanei 216 cu care s-a contractat (dacă acel contract are caracter "intuitu personae"). În cazul erorii asupra calităților substanțiale ale obiectului, (error in corpore)este necesară "o
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din aur, iar în realitate este dintr-un material confundabil cu aurul, sau cumpără un tablou crezând că este opera unui anumit pictor, iar acesta este un fals. Eroarea asupra calităților substanțiale ale obiectului actului juridic poate fi reținută ca viciu de consimțământ, chiar dacă cealaltă parte nu s-a aflat în eroare. Deci, anularea actului poate fi cerută numai de către partea aflată în eroare și numai dacă elementul asupra căruia există falsa reprezentare, a fost hotărâtor (determinant) pentru încheierea contractului. În
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în actele cu titlu gratuit, cum ar fi în cazul în care o persoană vrând să facă o donație unei rude, face donația din eroare unei persoane străine. Dar și în actele cu titlu oneros poate fi reținut un asemenea viciu de consimțământ, dacă cel aflat în eroare încheie actul juridic în considerarea identității sau calităților speciale ale unei anumite persoane. Pentru ca falsa reprezentare a realității la încheierea unui act juridic civil să aibă valoare de viciu de consimțământ, se cer
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fi reținut un asemenea viciu de consimțământ, dacă cel aflat în eroare încheie actul juridic în considerarea identității sau calităților speciale ale unei anumite persoane. Pentru ca falsa reprezentare a realității la încheierea unui act juridic civil să aibă valoare de viciu de consimțământ, se cer întrunite (cumulativ) două condiții: a) Elementul asupra căruia există falsa reprezentare, să fi fost hotărâtor pentru încheierea contractului, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscută adevărata realitate contractul nu s-ar fi încheiat. Împrejurarea că
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a) Elementul asupra căruia există falsa reprezentare, să fi fost hotărâtor pentru încheierea contractului, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscută adevărata realitate contractul nu s-ar fi încheiat. Împrejurarea că o anumită eroare îndeplinește condițiile pentru a fi viciu de consimțământ, este o chestiune de fapt pe care o apreciază instanța de la caz la caz, după intenția părților. De regulă, aprecierea caracterului determinant al elementului fals prezentat, se face după un criteriu subiectiv, aprecierea făcându-se prin prisma noțiunii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unei calități a acesteia în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat (fosta error in personam). Cât privește eroarea de drept, aceasta poate fi considerată esențială atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților pentru încheierea contractului. * Dolul viciu de consimțământ Definiție și sediul reglementării Dolul (viclenia) constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin utilizarea de mijloace viclene în scopul de a o determina să încheie un anumit act juridic. Ceea ce viciază voința în cazul dolului este
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
încheie un anumit act juridic. Ceea ce viciază voința în cazul dolului este tot o eroare, dar o eroare provocată. Dacă eroarea analizată anterior era spontană, dolul reprezintă o captațiune a voinței unei persoane prin mijloace viclene, dolosive. Sediul reglementării acestui viciu de consimțământ se afla în art. 953 și 960 din vechiul Cod civil. Articolul 953 din Codul menționat prevedea în acest sens, "Consimțământul nu este valabil când este surprins prin dol". Iar art. 960 din același Cod adaugă că: "Dolul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
frauduloase ale celeilalte părți, ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie". Deoarece dolul este o eroare provocată în mod fraudulos, acestui viciu îi vor fi aplicabile normele care reglementează eroarea spontană. Elementele dolului În lumina reglementărilor menționate se conturează două elemente ale dolului: un element subiectiv (intențional) și un element obiectiv (material). Se conturează, astfel, dubla natură juridică a dolului: delictuală și
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unor împrejurări, pe care ar fi trebuit să le cunoască cealaltă parte, poate constitui un dol negativ"224. Simpla tăcere nu este, de regulă, constitutivă de dol. Numai în anumite cazuri, expres prevăzute de lege, reticența este apreciată a fi viciu de consimțământ (de exemplu, contractul de asigurare). Condiții Dolul constituie viciu de consimțământ și atrage nulitatea actului juridic civil dacă îndeplinește unele condiții: * să fie determinant pentru încheierea actului juridic; * să provină de la cealaltă parte. Din formularea articolului 960 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
parte, poate constitui un dol negativ"224. Simpla tăcere nu este, de regulă, constitutivă de dol. Numai în anumite cazuri, expres prevăzute de lege, reticența este apreciată a fi viciu de consimțământ (de exemplu, contractul de asigurare). Condiții Dolul constituie viciu de consimțământ și atrage nulitatea actului juridic civil dacă îndeplinește unele condiții: * să fie determinant pentru încheierea actului juridic; * să provină de la cealaltă parte. Din formularea articolului 960 din Codul civil de la 1864 rezultă, în primul rând, caracterul determinant, hotărâtor
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din conținutul art. 960 al. 2 "dolul nu se presupune". Preluând reglementarea din acest articol, art. 1214 al. 4 din noul Cod civil stabilește, în acord cu principiul "bona fides presumitur" că dolul nu se presupune (ci trebuie dovedit). * Violența viciu de consimțământ Definiție și sediul reglementării În doctrina juridică anterioară adoptării noului Cod civil, definirea noțiunii de violență a generat unele controverse. O mare parte a doctrinei juridice 229 consideră violența ca fiind amenințarea unei persoane cu un rău de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
unei persoane cu un rău de asemenea natură și intensitate, încât să-i provoace o temere care să o determine să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Într-o altă opinie 230, violența ca viciu de consimțământ este definită ca fiind "siluirea voinței unei persoane, fie prin mijloace de constrângere fizică, fie prin amenințarea cu asemenea mijloace sau cu altele de natură morală, cu scopul de a-i smulge și determina consimțământul la încheierea unui
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
morală, cu scopul de a-i smulge și determina consimțământul la încheierea unui act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat". Într-o manieră apropiată celei de a doua opinii, un alt autor 231 consideră violența ca fiind "viciul de consimțământ ce rezultă din constrângerea exercitată asupra unei persoane constrângere nelegitimă, fizică sau morală, în scopul de a o determina să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat". Definițiile de mai sus evidențiază un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să facă un act juridic sau să consimtă la încheierea acestuia 232. În această accepțiune violența desemnează "presiunea exercitată nu numai sub forma brutalității fizice, ci și a celei morale (psihice)"233. Sintetizând definițiile amintite mai sus putem defini violența viciu de consimțământ, ca o constrângere fizică 234 sau morală 235 exercitată asupra unei persoane pentru a o determina să încheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi încheiat. În vechiul Cod civil, dispoziții privind acest viciu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
viciu de consimțământ, ca o constrângere fizică 234 sau morală 235 exercitată asupra unei persoane pentru a o determina să încheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi încheiat. În vechiul Cod civil, dispoziții privind acest viciu de consimțământ sunt cuprinse în art. 955-957, care au fost absorbite de art. 1216 din noul Cod civil ce se referă la violența exercitată cu ocazia încheierii unui contract. Alineatul 1 din articolul menționat prevede că: "poate cere anularea contractului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și constă în insuflarea unei temeri care determină pe victima violenței să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. O asemenea temere poate rezulta din amenințări care au o latură socială (morală). Uneori violența ca viciu de consimțământ, poate fi realizată în aceeași situație atât sub forma constrângerii fizice cât și a celei morale. Violența fizică se poate prelungi (sau converti) într-o violență morală. Așa ar fi situația în care victima unei violențe fizice încheie
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
morală. Așa ar fi situația în care victima unei violențe fizice încheie actul juridic din teama reală de continuare sau agravare a unor asemenea acte de constrângere. În legătură cu elementele violenței s-a mai pus și problema dacă, pentru a fi viciu de consimțământ, violența trebuie să fie exercitată exclusiv de om sau poate proveni "dintr-un fenomen natural, obiectiv, străin de acesta, dar întrebuințat de el pentru a determina pe altul să încheie un act juridic pe care altfel nu l-
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]