8,047 matches
-
Editura Albatros, 1993, p. 21. 346 Paul E. Michelson, op. cit., p. 116. 347 I.C. Brătianu, Viața și faptele sale (1821-1891), f. l., Imprimeriile Independența, f. a., p. 42; Paul Lindenberg, Regele Carol al României. 70 de ani de viață a unui viteaz, Leipzig, 1909, p. 45. 348 Gheorghe Cliveti, op. cit., p. 168. În 1858, cercurile prusace discutau ca, în cazul anexării ducatului de Nassau, ducele de Nassau să fie despăgubit cu tronul României, cf. Raul V. Bossy, Candidaturi străine la tronul României
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
veseli, plecîm, sunt, acasă. 4. Scrieți cinci propoziții În care toate cuvintele să Înceapă cu aceeași literă. Model: Paul pune planșa pe pupitru. EXERCIȚII ȘI TEME DE CREAȚIE CLASA a Il-a 1. Gasiti cuvinte care se Înrudesc cu cuvintele: viteaz, vorbă, copil, școală, a Învăța. 2. Alcătuiește un text scurt cu ajutorul cuvintelor: șoricel, el, șoricelului, pisica. Dă un titlu potrivit. 3. Imaginează-ți un scurt dialog Între o vulpe și un puișor. 4. Alcătuiți propoziții În care să folosiți cuvintele
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
a devenit cartea. Din cărți cunoaștem cât de bogatăa și de frumoasă este patria noastră, cu munți Înalti, câmpii roditoare și ape limpezi ce brăzdează pământul țarii de-a lungul și de-a latul. Tot din cărți aflăm cât de viteji și de harnici au fost strămoșii noștri, despre amarul, suferințele, datinile și obiceiurile poporului român. Așa am putut să cunoaștem vecinii țării noastre, alte popoare mult mai Îndepartate. Cartea ne Învață să facem fapte bune, să deosebim binele de rău
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ce rostesc istoria unui neam. Dunărea a plămădit o țară frumoasă și bogată, ca un buchet de flori. Și de când munții au Încărunțit pe aceste meleaguri unice În lume, de atunci pe aceste pământuri a răsărit un neam brav și viteaz, hotărât a-și da viața pentru vatra strămoșească. Ei au apărat glia noastră, a tuturor, Încă de pe vremea lui Decebal și a lui Traian. Când marele Imperiu Roman, În frunte cu cel mai mare și mai brav conducător al acelor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-au lovit de un zid neînvins, un zid ce se sprijinea pe iubirea de patrie. Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului, numele unor adevărați patrioți, care au avut un rol important În istoria noastră. Ei au condus armata română În luptă, de multe ori foarte mică, dar formată
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, fără plată, a unei părți din imobilul compus din construcție și terenul aferent, proprietate publică a statului, situat în orașul Vulcan, bd. Mihai Viteazul nr. 47, bloc 92, județul Hunedoara, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Regiei Autonome de Gospodărie Comunala și Locativa Vulcan în administrarea Ministerului Finanțelor, pentru Circumscripția financiară a orașului Vulcan. Articolul 2 Patrimoniul Regiei
HOTĂRÎRE Nr. 42 din 30 ianuarie 1996 pentru transmiterea unui imobil situat în oraşul Vulcan, judeţul Hunedoara, în administrarea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114274_a_115603]
-
de 70 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1995, pentru acoperirea cheltuielilor legate de sărbătorirea, în comuna Calugareni, a 400 de ani de la istorică victorie obținut�� de Voievodul Mihai Viteazul. Articolul 2 Acțiunile și lucrările realizate pentru această sărbătorire se stabilesc și se aprobă de către Consiliul Județean Giurgiu și se efectuează cu respectarea prevederilor Legii privind finanțele publice nr. 10/1991 și a celorlalte dispoziții legale. Articolul 3 Se autorizează
HOTĂRÎRE Nr. 588 din 4 august 1995 privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1995 pentru organizarea manifestărilor prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la istorica victorie de la Calugareni, obţinută de Voievodul Mihai Viteazul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113159_a_114488]
-
va numi Academia Trupelor de Uscat, iar Institutul Militar de Artilerie și Rachete Antiaeriene "General Bungescu" se va numi Academia Aviației și Apărării Antiaeriene. Articolul 2 (1) Institutul Militar de Intendenta și Finanțe "Gheorghe Lazăr", Institutul Militar de Tancuri "Mihai Viteazul", Institutul Militar de Auto "Basarab I", Institutul Militar de Artilerie și Geodezie "Ioan Vodă", Institutul Militar de Radiolocație "Avram Iancu", Institutul Militar de Geniu, Construcții și Căi Ferate "Panait Donici" și Institutul Militar de Transporturi "Decebal" urmează să-și înceteze
HOTĂRÎRE Nr. 616 din 11 august 1995 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 190/1991 privind transformarea şcolilor militare de ofiţeri în institute militare de învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113186_a_114515]
-
județul Cluj. 100. Pelger Marianne, născută la 14 octombrie 1969 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiica lui Schneider Werner și Marianne, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Weisbergerstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Agnita, str. Mihai Viteazul nr. 32, județul Sibiu. 101. Muller Constantin, născut la 20 septembrie 1961 în localitatea Bratasani, județul Teleorman, România, fiul lui Mircea și Ilinca, cu domiciliul actual în Germania, 52249 Eschweiler, Gutenbergstr. 38, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Ferentari
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, aprobată și modificată prin Legea nr. 51/1996 , cu modificările ulterioare. ... (3) Sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudura și Încercări de Materiale - ISIM Timișoara este în municipiul Timișoara, bd Mihai Viteazul nr. 30, județul Timiș. ... Articolul 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudura și Încercări de Materiale - ISIM Timișoara are ca obiect principal de activitate: a) efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative; ... b) dezvoltarea tehnologică; ... c) elaborarea de normative tehnice și
HOTĂRÂRE nr. 552 din 8 iulie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudura şi Încercări de Materiale - ISIM Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124789_a_126118]
-
și active circulante 3.159.850,7 mii lei, si se preia pe bază de protocol de predare-preluare de la Institutul de Sudura și Încercări de Materiale Timișoara. Articolul 6 Imobilul, anexele și terenul aferent, situate în municipiul Timișoara, bd Mihai Viteazul nr. 30, județul Timiș, în care a funcționat Institutul de Sudura și Încercări de Materiale Timișoara, trec în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudura și Încercări de Materiale - ISIM Timișoara. Articolul 7 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sudura și
HOTĂRÂRE nr. 552 din 8 iulie 1999 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudura şi Încercări de Materiale - ISIM Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124789_a_126118]
-
Mai nr. 104, bl. 85, et. 3, ap. 73, sectorul 1. 22. Pop Victoria, fără cetățenie, născută la data de 20 ianuarie 1957 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Panaiotis și Maia, domiciliată în prezent în Hunedoara, str. Mihai Viteazul nr. 15, bl. 102, ap. 27, județul Hunedoara. 23. Papadulis Vasile fără cetățenie, născut la data de 29 ianuarie 1956 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Panaiotis și Maria, domiciliat în prezent în Hunedoara, aleea Topitorului nr. 2, ap.
HOTĂRÂRE nr. 380 din 10 iulie 1992 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122165_a_123494]
-
la adresa Moscovei și sfidarea "curajoasă" a "fratelui cel mare" de către Gheorghiu-Dej și camarila sa nu au demarat în nici un caz la sfârșitul anilor '50, așa cum le place sau se încăpățânează să creadă unii cercetători români. Proverbul românesc "după război, mulți viteji se arată" pare să își găsească în această atitudine o deplină confirmare... Fondat în 1949 pentru a facilita controlul economic al Moscovei asupra tinerelor "democrații populare", dar și ca un fel de replică în termeni sovietici la planul Marshall (Stanciu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Ceaușescu evidențiază din plin mitul romantic al eroului. "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...." Sau: Conduce demn poporul și viteaz!/ El vrea ce vrea poporul, și ce speră!/ E soarele stăpân în țară azi/ și-i luminează comunista eră/". Exact ca în cazul regimurilor fasciste, partidul devine insignifiant în raport cu liderul. Când Ceaușescu spunem într-un glas/ ne știm, o țară
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru a continua și duce la bun sfârșit, probabil, "trecutul de luptă" al misticizatului popor nu avea cum să lipsească: "Poporul, simplu, numele-i rostește/ din mari orașe-n cel mai mic cătun,/ azi, Ceaușescu, spus pe românește,/ înseamnă Cel Viteaz, Cel Drept, Cel Bun" (Dragoș: 1983, 21). Cât de departe ne aflăm de internaționalismul leninismului revoluționar! Într-adevăr, între leninismul din timpul lui Lenin și naționalism exista o incompatibilitate structurală. Din acest punct de vedere, "comunismul național", care va fi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ulterior voluntar în partid. S-au primit de asemenea numeroase scrisori de susținere a PCR în fața prezumtivei amenințări sovietice. Entuziaste ca ton, unele dintre ele îl transformau pe Ceaușescu în "salvatorul națiunii", aflat în continuitate directă cu Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare (Betea: 2009; Grigorov: 2005, 91). Naționalismul "de sus" se împletea astfel cu naționalismul "de jos". Boris Buzilă, jurnalist în acea perioadă la România liberă, redă fidel în memoriile sale atmosfera discursului: În liniștea înmărmurită a pieței
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu respirația, permițând în același timp ca mirosul perceput să informeze înlăuntrul sufletesc al poetului miros de lapte, de metal și de femeie. "Dar mirosul, ah, mirosul/ te preumblă-n aer trează/ când își frânge-n două osul/ luna, secera vitează" ca un leit-motiv în care se sufocă mirosul de piatră "Tu, copacule, îmi arăți frumosul cel mai frumos de pe tine,/ mirosul tău mi-l arăți/ și mă întrebi binemirositorule/ crezi tu ce seamănă cu o piatră, crezi tu?". Însă atingerea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul sătenilor” (1907). 235 Vasile Tomegea, învățător din Boroaia, editor al foaiei „Vestitorul satelor” foarte mulți ani. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” în primul război mondial. A sprijinit pe mulți copii de țărani din Boroaia, la școlile mai înalte. 170 transmiteți sincere mulțumiri Doamnei, pentru amabilitatea cu care m-a primit și cu care m-a condus până în preajma casei unde poposeau
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la treabă în dezvoltarea cooperației și știu era că o rivalitate exista, oricât de afectuos și mieros se arătase bădița Vasile câteodată... La o asemenea controversă am asistat personal chiar la înmormântarea celui care a fost Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”, pentru fapte de arme în primul război mondial. Ieșind din curtea celui care pleca în veșnicie, m-a întrebat colegul Ghiță Cepoiu din Roman, distins 397 Titlul exact al lucrării: Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași - Contribuții la istoria învățământului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vorbă, să-mi mărturisesc credințele păstrate din copilărie și fragedă tinerețe până azi, cu o simplă mângâiere doar. Și mi-i rușine de nenorocirea în care a ajuns neamul românesc creștin și naționalist al lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Ca creștin, în copilărie am citit toate Viețile Sfinților din colecția Ploieșteanu, azi toate pierdute. Dar mi-au rămas în suflet spiritualitatea umană ca și martirajul creștin, ca și al celui al neamului românesc din Istoria românilor, unificate în sufletul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Maylat ă, a fost transformată în principat autonom, vasal sultanului, la fel ca Moldova și Țara Românească. În noile condiții, secuii, strâmtorați în drepturile lor de către principii din familia Bathory, își îndreaptă atenția spre domnii din Țările Române, spre Mihai Viteazul, așa cum făcuseră și pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
miez din care poți să-ți dai pe seamă și, la nevoie, poți să-ți dai și palme de ciudă și de necaz. Cică Napoleon (era și el mic, dar numai de statură!) „mic la stat/ mare la sfat/și viteaz cum n-a mai stat”/ după ce-a făcut harcea-parcea Prusia, a suflat asupra ei și a dispărut, a învins Rusia în 14 iunie 1807 la Friedland, s-a întâlnit cu țarul Alexandru I la Tilsit, pentru a-și împărți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
reacția globaliștilor interni, care ar vrea să se transforme în orice altceva, numai să nu mai audă de România, de români, de istorie și cultură românească. Păi, dacă nu-i nevoie de Eminescu, de ce-ar fi nevoie de Mihai Viteazul, de Cuza și de alții? Până se va înțelege că globalizarea este o altfel de dictatură totalitară care adaugă la atomizarea societăților interne, atomizarea națiunilor, mai avem posibilitatea să ne exersăm memoria și să ne convingem că nu suntem o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
demnitate, la unitate și suveranitate. Nu cred că un popor poate trăi fără glorie și noi, asemenea altora, am avut parte, rar, ce-i drept, de asemenea momente. Un asemenea moment de glorie l-a constituit anul 1600, când Mihai Viteazul a reușit să realizeze cea dintâi unire politică a românilor. Vorbind despre figura glorioasă și tragică a Viteazului, Nicolae Iorga, nu numai că-i fixează locul în istoria națională, dar mai spune că „nimeni n-a mai putut gândi unirea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]