43,561 matches
-
nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este decât un fel de a nu fi trădător, nu va fi decât un chip de viață care să nu fie trădare: e viața eroică” ( I. S.). Osânda biruită înseamnă veșnicie întru Hristos! „Îmbrățișez pe toți din toată inima mea, pe voi care ați fost și sunteți necontenit umiliți, insultați, prigoniți și amenințați la fiecare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cârciumele și cafenelele nu duc lipsă de clienți. Sunt pline cu oameni valizi și tineret care numai cer și așteaptă prefăcuți în victime. Ei vor să primească fără contramuncă. Vezi femei și fete, mai ales, vopsite, mască schimonosită până la degradarea chipului uman al lui Hristos și a Maicii Sale. Ele nu mai impun bunăcuviință și nu mai împart grații. La fel, pungași specializați, paraziți sociali, buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lasă model de curaj și îndemn în lutul nostru omenesc: moartea, numai moartea legionară va putea răscumpăra păcatele noastre și cele rămase din străbuni. De aceea nu putem refuza și abandona ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit să facem. Toți purtăm chipul lui Hristos, de aceea tot omul botezat e chemat și învrednicit să slujească adevărul. Să nu negăm obârșia, „să facem om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
străbuni. De aceea nu putem refuza și abandona ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit să facem. Toți purtăm chipul lui Hristos, de aceea tot omul botezat e chemat și învrednicit să slujească adevărul. Să nu negăm obârșia, „să facem om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
luptele din munți, oferind morții tinerețea lor. Acesta este adevărul, aceasta este istoria adevărată, nu minciunile vânzătorilor de țară. Toate guvernările de după Marea Unire șiau încheiat veacul prigonind pe legionari, ucigându i în modul cel mai barbar și josnic, degradând chipul uman, trup de om în care s-a întrupat Hristos și a plecat la Dumnezeu din trup de om. Nu spune nimic uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor, a Decemvirilor, strangularea lor prin spate, apoi un glonte în ceafă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
doar potențialitatea șuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a construi o idee posibilă, care se va realiza doar în interrelațiile lor. Aceste postulate teoretice (eseul Momentul inimii) revin și în lirica propriu-zisă, al cărei ax e poetica aplicată: „Dacă tu ești chipul unei lumi.../ Dacă aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea ca principiu general se exercită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
doar în interrelațiile lor. Aceste postulate teoretice (eseul Momentul inimii) revin și în lirica propriu-zisă, al cărei ax e poetica aplicată: „Dacă tu ești chipul unei lumi.../ Dacă aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea ca principiu general se exercită fie în interiorul unui poem (Basmaua, Pasăre Eu), fie contrapunctic, fie ca organizare tematică: De ziua frunzei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
a limbii moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-a putut să dea roade, care să rămână, graiul literar poetic fiind atunci însuși în faza tatonărilor de principii. Cand limba literară română modernă prindea chip datorită ostenelilor lui Alecsandri și Eminescu, poeții de seamă și-au închinat zelul aproape exclusiv creației originale; traducerile erau lăsate la periferia interesului sau, si mai rău, în grija diletanților, câri totdeauna și-au făcut loc cu coatele în această
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
style poétique dans la traduction : " O traducere poetica ia ființă într-o zonă de interferență între structurile stilistice ale operei originale și structurile stilistice proprii poetului traducător. Oricât ar încerca traducătorul să se depersonalizeze, interferență de structuri se produce în chip inevitabil. "1008 Nous observons que le poète emploie le syntagme " traduction poétique ", que nous associons dans ce contexte à la fois à la " traduction de textes poétiques " et à la " traduction qui se veut poétique ", " traduction qui n'altère pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
être adopté en traduction afin de recréer le jeu de la rime du poème d'origine. À cette occasion, Sanda Stolojan crée un enjambement dans son texte-traduction : Se revarsă în mine drumurile/ toate pe câri ai umblat./ Oglinda-ți mai păstrează chipul/ și după ce-ai plecat. (Elegie) (Blaga, 2010 : 147) En moi se déversent tous leș chemins/ que tu aș sillonnés et le miroir/ préserve encore ton image/ longtemps après ton départ. (Élégie) (Stolojan, 1992 : 71) En moi se versent toutes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 437) Mumele sfintele luminile mii, mume sub glii îți iau în primire cuvintele. (Epitaf) (Blaga, 2010 : 254) Leș mères saintes milliers de lueurs mères des profondeurs accueillent țes paroles. (Épitaphe) (Miclău, 1978 : 449) [...] în panică furnicile își căra sub chip de ouă-larve viitorul. (Dumbrava africană) (Blaga, 2010 : 330) [...] leș fourmis dans la panique du trépas portant dans leș œufs-larves l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
freacă de luna umerii goi [...]. (În munți) (Blaga, 2010 : 141) [...] leș filles des bergers frottent leurs épaules nues contre la lune [...]. (Dans leș montagnes) (Miclău, 1978 : 327) Luna s-a coborât pe-o biblie și de pe file privește înapoi la chipul ei spre cer. (La mănăstire) (Blaga, 2010 : 75) La lune posée sur une bible et du livre grand ouvert elle observe son visage dans le ciel. (Au monastère) (Poncet, 1996 : 74) [...] el nu are chip și nu are nume poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de pe file privește înapoi la chipul ei spre cer. (La mănăstire) (Blaga, 2010 : 75) La lune posée sur une bible et du livre grand ouvert elle observe son visage dans le ciel. (Au monastère) (Poncet, 1996 : 74) [...] el nu are chip și nu are nume poetul! (Poetul) (Blaga, 2010 : 233) [...] îl n'a plus de visage ni de nom le poète ! (Le poète) (Miclău, 1978 : 427) În spațiu râuri, umbre, tunuri, clăi. (Răsărit magic) (Blaga, 2010 : 235) Dans l'espace rivières
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ierunca La traduction de Virgil Ierunca, fidèle en grandes lignes au rythme typographique du texte source, se fait remarquer pourtant par une plus grande oralité lorsque le traducteur décide de transformer des phrases affirmatives en interrogations : Acestui cutreier nu-i chip să-i dărui temeiul promis și mersul de-un mal să-l anin [...]. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 194) Ce long cheminement quelles assises lui trouver et cette marche à quelle rive l'agripper ? (Années, exil et sommeil) (Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. Leș poèmes de Blaga, surtout ceux d'inspiration folklorique, contiennent parfois des assonances.1536 Nous présentons ci-dessous un fragment, dans la traduction de Paul Miclău : La obârșie, la izvor nicio apă nu se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce la obârșie, la izvor ? (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) À
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parfois des assonances.1536 Nous présentons ci-dessous un fragment, dans la traduction de Paul Miclău : La obârșie, la izvor nicio apă nu se-ntoarce decât sub chip de nor. La obârșie, la izvor niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. O, drum și ape, nor și dor, ce voi fi, cănd m-oi întoarce la obârșie, la izvor ? (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) À la source, remontant la vallée, leș eaux ne sauraient revenir que sous la forme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vas entonner [...] ton ardeur étranglée [...] ? (Calme) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 63) o sete era, de păcate, de doruri (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) c'était une soif de péchés, d'ardeurs (La lumière) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 49) [...] niciun drum nu se întoarce decât în chip de dor. (Cântecul obârșiei) (Blaga, 2010 : 322) Aucun chemin ne revient Que sous l'image d'un chagrin Que sous le poids d'un amour. (La chanson de la source) (Romanescu, 1998 : 71) doruri el n-are (Nu crede tu vântului
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
socioculturală, pe criteriile beneficiului societal, a activităților depuse. Munca în calitatea sa de reprezentare. Munca presupune prezența unor reprezentări conștientizate asupra sensului activității depuse. Vom da un citat mai mare din Foucault care ni se pare deosebit de semnificativ. „Vorbind în chip mai general, omul, pentru științele umane, nu este ființa dotată cu o formă cu totul particulară (cu o fiziologie îndeajuns de specială și o anatomie aproape unică), ci numai acea ființă vie care, din miezul unei vieți căreia îi aparține
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul istoric în legătură cu personalitatea lui Vlad Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
repede (1947), fotbalul românesc interbelic în Un balon râdea în poartă (1968) - sunt creația unui scriitor agreabil, sprijinit consecvent de talentul graficianului. Pretutindeni în prozele lui R., notarea realistă, exactă și totodată dezinvoltă a gesturilor și vorbirii se îmbină în chip firesc cu tentația senzaționalului, fantasticului și abisalului psihologic. Definitorie rămâne însă perspectiva moralistului și a umoristului, care uzează de o gamă largă de mijloace, de la zâmbetul îngăduitor, solidar cu duioșia, până la distanțarea sarcastică. Sub camuflajul ironiei și al jovialității sudice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
și armonia versului, inițiind astfel studiul formal al poeziei eminesciene. După 1892 încearcă să practice o critică literară întemeiată nu doar pe gustul artistic, ci mai ales pe ceea ce el dorea să fie criterii obiective. Socotește opera literară determinată în chip decisiv de mediul social, de caracterul și de ereditatea artistului. Monografia despre Vasile Alecsandri, din 1894, deși investighează pe larg caracteristicile epocii, nu reușește să stabilească relația hotărâtoare dintre esența operei poetului și epoca în care aceasta a fost creată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
metaforă pentru idealul estetic al unei noi generații. Aparent, spațiul feeriilor este cel mai departe de categoriile negative ale simbolismului la confluență cu decadentismul, dar dacă acceptăm diluarea acestora într-un senzualism tipic secession-ului descoperim curând aceste figuri sub chipul zânelor așa cum sesizăm adesea alunecarea spre un decorativism al picturii care induce o nuanțare simbolică a compoziției. În cazul lui Kimon Loghi, acesta încearcă să concilieze spațiul sumbru al picturii böckliniene cu cel al feeriilor orientale sau toposul arcadic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Aleea Karl Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-o serie de picturi afine Strigătului la o preschimbare a chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea, ci și fixația obsesivă, focalizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în pictura lui Ensor. Munch procedează într-o serie de picturi afine Strigătului la o preschimbare a chipului în mască ca expresie a angoasei, printr-o fluidizare, printr-o dizolvare care conferă acestor chipuri un aspect fantomatic, o consistență ectoplasmatică, în același timp cu un efect meduzant, fapt ce presupune nu doar litificarea, ci și fixația obsesivă, focalizarea oarbă a privirii golite de afect și cogniție. Munch este un caz interesant și prin aceea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestuia pe care o interpretează ca pe o dovadă de prețiozitate. Sărmanul pescar -, tablou pe care Georges Seurat îl va include mai târziu ca mise en abîme într-una din picturile sale induce mai degrabă un sens spiritualizat al pauperității. Chipul emaciat și corpul consumat al pescarului, ca și atitudinea sa de resemnare și umilitate, contribuie la impresia de decuplare hieratică de lumescul acțiunii, de franciscană simplitate. În fundal se află probabil soția sa, care culege flori și copilul său, barca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]