43,803 matches
-
sacerdotală ca zoatar (cf. mai jos, subcapitolul 2.3), are În G³th³ aspectul unui expert tradițional al sacrului, bine instruit la o venerabilă școală a poeziei sacre. Astfel, În interpretarea imnurilor sale s-a putut profita de pe urma comparației gathico-vedice, datorită limbajului și culturii ale căror expresie sunt. Aceasta este, dimpotrivă, mai puțin eficientă pentru Înțelegerea profundă a conținutului inovator al ideilor pe care imnurile le cuprind. Este adevărat că În informația de la Herodot există un amănunt care ar contrazice caracterul esențialmente
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-o strânsă legătură cu cealaltă existență, imperceptibilă prin simțurile fizice (cf. mai jos, subcapitolul 2.5). Zoroastruxe "Zoroastru" nu va refuza aceste concepții, ci le va da noi semnificații etice care să concorde cu dualismului său și va folosi limbajul tipic tradiției religioase În care fusese format ca expert În arta sacerdotală (cf. mai jos, subcapitolul 2.3). Ideea unui gen de inițiere Împlinită În urma dobândirii supremului bine al așa sau •ta este deci de origine indo-iraniană. Aceasta se găsește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sistematică, cum ar fi dualismul sau soarta sufletului după moarte. În acestea se reflectă mai ales tradiția antică a poeziei mantice, având pe alocuri trăsături oarecum ezoterice, datorate, de fapt, diferitelor nivele de sens, aluziilor și metaforelor care le marchează limbajul și stilul retoric și a căror cheie interpretativă este uneori greu de găsit. Dificultățile de Înțelegere a textului sunt uneori enorme, inclusiv din cauza numărului mic de documente În avestico-gathică. Fără Îndoială, acestea sunt textele cel mai greu de interpretat din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-mă deci prin lucrarea bună a unui păstor” (Yasna 29, 1). Nu este greu de observat În versurile acestei g³th³ o semnificație simbolică mai vastă și mai profundă (Cameron, 1968; Insler, 1975, pp. 134 sqq.; Schmidt, 1975), care, Într-un limbaj care folosește imagini din viața pastorală, se leagă de viziunea gathică dualistă. În același timp, aceste versuri - precum și multe altele - demonstrează destul de clar că dezacordul cu clerul tradițional era puternic Înrădăcinat În refuzul practicii sacrificiale, care Îmbina uciderea animalelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primul rând, ca o trăsătură originală, natura speculativă și aproape filozofică a scrierilor G³th³. Gândirea lui Zoroastruxe "Zoroastru" reelaborează concepte și noțiuni fundamentale din tradiția indo-iraniană, dându-le noi semnificații vădit abstracte. De altfel, multe dintre elementele de bază ale limbajului gathic au, În mod firesc, o preistorie indo-iraniană, atestată cel mai bine În Vede. Este grăitor cazul termenului Adevărxe "Adevăr", așa, În Avesta, arta, În inscripțiile ahemenide, și •ta, În Vede (cf. mai sus, subcapitolul 1.2): deși o comparație
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
revelat-o lui Zoroastru, și cooperează la vătămarea vieții, preferând, chiar și În cadrul ritualului, tenebrele În locul luminii. De asemenea, este verosimil ca dregvant (literal „cel care aderă la druj”), termen fără o paralelă vedică, să fi fost o invenție a limbajului gathic, care a sfârșit prin a influența Însăși noțiunea de așavan Într-o accepție mai largă (Gereshevitch, 1959, p. 156; Gnoli, 1987a, p. 706) Este deci evident că inovația gathică nu se limitează la un simplu conflict ritual, ci implică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
G³th³ aceștia nu sunt doar obiect al discreditării (Kellens 1991a, p. 52), ci și al unei condamnări fără drept de apel. Concepția pe care Zoroastruxe "Zoroastru" o are despre divin este exprimată În idei abstracte, care fac parte dintr-un limbaj ce folosește pe larg termeni Înzestrați cu valoare tehnică. În Yasna 44, 3-7 găsim: Adevărxe "Adevăr", Gând Bunxe "Gând Bun", Devoțiunexe "Devoțiune", Puterexe "Putere", Spirit Bun - termeni care traduc Așaxe "Așa", Vohu Manah, Ârmaiti, Khșathraxe "Khșathra", respectiv Spenta Mainyuxe "Spenta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
entităților divine sau angelice le corespund entități demonice (da¶va; În limba pahlavi, d¶w), masculine sau feminine, acestea din urmă fiind numite druj. Dualismul zoroastrian Împarte Întreaga lume spirituală zoroastriană În două părți opuse, până Într-acolo Încât și limbajul poate fi divin (ahuric) sau demoniac (daivic) (Güntert, 1914; Gray, 1927; Burrow, 1973, pp. 128-133; Boyce, 1975a, p. 298). Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" (În limba pahlavi, Ahrimanxe "Ahriman") este deci oponentul simetric al lui Spenta Mainyuxe "Spenta Mainyu", ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prin a se integra asemenea unei caste Închise, de rang mijlociu, pe scara socială indiană (Kulke, 1978, p. 238). Există diferite elemente care leagă această comunitate de cea a coreligionarilor rămași În Iran. Sunt evidente, de exemplu, diferențele apărute În limbajul religios (comparativ cu cel din perioada sasanidă) pe care zoroastrienii din India nu ar fi putut să le moștenească decât dintr-un ambient islamizat, asemenea celui În care trăiseră părinții lor În Iran: ferește, „Înger”, a Înlocuit cuvântul yazad (În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un colorit politic. 2. Zeii principalitc "2. Zeii principali" Faptul că panteonul baltic este bogat mai ales În zeități feminine este explicat de Gimbutas (1990) prin ipoteza unei stratificări: divinitățile feminine ar reprezenta rămășițele străvechii religii „europene” (termen care, În limbajul lui Gimbutas, Înseamnă „anterior venirii indo-europenilor”), În timp ce divinitățile masculine ar fi de origine indo-europeană. Este, Într-adevăr, știut faptul că panteonul indo-european inițial era sărac În divinități feminine; Însă ar fi arbitrară identificarea mecanică a oricărei divinități feminine cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după Mastrelli, 1951). Copacul de care a stat agățat zeul este probabil frasinul mitic Yggdrasill, care Își are rădăcinile Înfipte până În ținutul morților (Helxe "Hel"), Își Întinde ramurile până la locuința zeilor, iar În centrul său se află pământul. Cu un limbaj germanic tipic, Odin afirmă că acest chin nu a durat nouă zile, ci nouă nopți, pentru că, așa cum Tacitus știa deja (Germania, XI), germanii „nu socoteau timpul zile, ci după nopți”. Aici ne aflăm În mod cert În fața unui rit de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
documente ilustrative În acest sens. Un remarcabil studiu despre formarea terminologiei științifice românești aparține reputatului cercetător N.A. Ursu, din Iași (acest studiu depășește Însă subiectul de față). Nu cunosc Însă o lucrare referitoare la evoluția și aspectele mai semnificative ale limbajului psihiatric românesc, deși În psihiatrie limbajul constituie un element capital incontestabil; În domeniul psihologiei normale și patologice lingvistica, prin terminologia și evoluția sa, este expresivă În mod particular. Cele mai multe structuri psihiatrice, sănătoase sau morbide și diverse ipostaze aferente pot fi
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
remarcabil studiu despre formarea terminologiei științifice românești aparține reputatului cercetător N.A. Ursu, din Iași (acest studiu depășește Însă subiectul de față). Nu cunosc Însă o lucrare referitoare la evoluția și aspectele mai semnificative ale limbajului psihiatric românesc, deși În psihiatrie limbajul constituie un element capital incontestabil; În domeniul psihologiei normale și patologice lingvistica, prin terminologia și evoluția sa, este expresivă În mod particular. Cele mai multe structuri psihiatrice, sănătoase sau morbide și diverse ipostaze aferente pot fi desprinse Încă din literatura veche. Ele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În domeniul psihologiei normale și patologice lingvistica, prin terminologia și evoluția sa, este expresivă În mod particular. Cele mai multe structuri psihiatrice, sănătoase sau morbide și diverse ipostaze aferente pot fi desprinse Încă din literatura veche. Ele au evoluat, firesc, odată cu evoluția limbajului, dar sinteza lor a contribuit la formarea terminologiei psihiatrice. Mă refer, cu precădere la aceste aspecte, așa cum se prezintă ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
al XVIII-lea, acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de „Îndrăcire”, termen care ilustra odinioară alienarea. Variante ca: „i-a luat dracul mințile” sau „Îndrăcit”, care „are pe dracul Într-Însul” s-au păstrat În limbajul popular actual, dar mai cu sens schimbat. Cel mai general termen, ilustrând alienarea este „nebunia”. Sensul acestei noțiuni (ubiquitar În România) este foarte bine definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
minții și cad” (Miron Costin). În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior, care au avut o veche circulație orală, În textele scrise găsim și termenul sugestiv de patimă, patima „cea rea” și, În special, acela de „năbădae”, „năbădaica”, utilizat Încă În limbajul popular În Moldova Într-un sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, În sec. al XVII-lea, utilizează termenul de „patima dracului”, Dimitrie Cantemir, peste mai bine de un secol, amintește de năbădac: „Aspis easte În chipul smaragdului, iaste
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
a avut Însă un suport științific) prin „exaltațiunea”, termen care apare În sec. al XVIII-lea și a avut o mare circulație sub forma de „exaltat”. Exaltațiunea mintală a fost formularea cea mai folosită În raporturile oficiale (medicale) și În limbajul curent În secolele XVIII și XIX În Moldova, dar nu a fost cunoscut În forma populară. Am amintit , de asemenea, de hipochondrie („ipogondria”). Pompei Samarian reproduce un fragment din Dimitrie Cantemir care scrie că un sultan Mohamed, detronat În 1687
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
minimaliza, totuși, rolul ei În trecut, ca și importanța ei În conturarea unei anumite optici care a supraviețuit ca un element de model cu semnificație de arhetip (7, 1). Sunt remarcabile bogăția și expresivitatea care, timp de secole, au Înlocuit limbajul științific. Amintesc, În acest sens, afirmația filologului francez Henri Jacquier: „Puține limbi, dintre acelea care fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta știut să smulgă
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
să smulgă istoriei și un câștig: din perioada aceea limba cultă a ieșit la capăt cu savoare fără pereche.” Această capacitate de creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, Jaquier nu exagerează: În timp s-a construit un limbaj psihiatric, desigur foarte naiv, dar pitoresc și bogat În semnificații. Psihiatrul de astăzi nu poate ignora acest trecut, empirismul reflectându-se Încă Într-o anume optică prin care, cu un minim de intuiție, va descoperi o punte de legătură cu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
înțelegem ceea ce vrea să ne transmită Biblia. Trebuie să învățăm să punem întrebări corecte pentru a primi răspunsuri corecte. După aceea, firește, putem „actualiza” mesajul său. Ar fi o iluzie primejdioasă, și chiar aceasta este iluzia fundamentalismului, să credem că limbajul Bibliei este o „limbă” contemporană și că, de exemplu, cuvintele și imaginile au aceeași semnificație. Chiar și modurile de a scrie și de a povesti sunt diferite și, pentru a ajunge la ideea cea mai importantă, modul de a concepe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
uman abia în a șasea zi. Pentru a putea povesti ceea ce s-a întâmplat în primele cinci zile, obligatoriu, povestitorul trebuie să extrapoleze sau să-și „imagineze” ceea ce nici un martor uman nu a putut să vadă cu propriii ochi. În limbajul tehnic al analizei literare, naratorul Gn 1 este „omniscient”, adică dispune de toate cunoștințele și informațiile inaccesibile unei persoane obișnuite. De exemplu, acest narator știe ce gândește și ce spune Dumnezeu. Îl informează pe cititorul său fără să caute să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cum s-a născut și format universul. Omul de știință trebuie așadar să apeleze la „fantezia” sa pentru a reconstrui originea lumii. În realitate, autorul Gn 1 acționează în același fel. Desigur, nu deținea cunoștințele oamenilor de știință de astăzi. Limbajul și modul său de a gândi nu sunt nici ele ale oamenilor de știință, ci mai degrabă cele ale teologilor și poeților. Modul de a proceda este însă identic: plecând de la ceea ce observă în universul său, încearcă să-l înțeleagă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se întoarce la Haran pentru a găsi o soție pentru Isaac este un text tardiv. Textul utilizează apelativul divin „Dumnezeul cerului” (24,7) pe care îl regăsim în edictul lui Cirus (2Cr 36,23; Esd 1,2). Expresia este tipică limbajului din epoca persană. Și Iacob este prezentat ca model al israeliților care au mers în exil și apoi s-au întors acasă. Călătoria lui Iacob este o prefigurare a „odiseii” celor exilați. De exemplu, când patriarhul trebuie să meargă să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ex 9,13-35). Plaga întunericului (Ex 10,21-27) se explică destul de ușor printr-o furtună de nisip. Moartea întâilor născuți, inclusiv ai animalelor, dacă toți au murit în aceeași noapte, se explică mai greu. Desigur, trebuie să luăm în considerație limbajul hiperbolic al narațiunii. Pe de altă parte, povestirea a cunoscut probabil o dezvoltare. Un text ca Ex 4,23 anunță doar moartea întâiului născut al faraonului. Povestirea din Ex 12 este probabil o amplificare plecând de la această primă sursă tradițională
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]