47,342 matches
-
deschise, cu arcadele ei semicirculare, de unde începe să se avânte spre cer coiful octogonal, înscris după tipic constructiv într-o bază pătrată. Acest coif a fost odinioară cu măiestrie șindrilit, ceea ce dădea o notă de distincție acestei proeminențe. Naosul are pereții laterali în continuitate directă, cu deschiderea într-o boltă semicilindrică susținută, prin exterior, de trei arcuri semisferice de care sunt prinse bârnele.
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
biserică, fără decorațiuni sculptate, se face pe latura de sud. Tot pe latura de sud întâlnim un pridvor care se continuă și pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericești, pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
se face pe latura de sud. Tot pe latura de sud întâlnim un pridvor care se continuă și pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericești, pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se face prin intermediul a trei intrări: cele două intrări diaconești respectiv intrarea destinată preotului. În naos se află și un mic cor pe a cărui balustradă se păstrează pisania bisericii
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
bârne cioplite, așezate în cununi orizontale, în sistemul constructiv „blockbau”, îmbinate la colțuri în cheotori simple. Exteriorul bisericii este încins de un brâu în „frânghie”, același motiv fiind ales și pentru decorarea ancadramentului ușii de intrare de pe latura de sud. Pereții stau pe tălpi masive de lemn, așezate la rândul lor pe un strat de piatră. Arcul transversal al bolții naosului, pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
bisericii) față de latura de sud a bisericii, unde acesta are o lățime de aprox. 1 m. Diferența este explicabilă, întrucât latura sudică adăpostește și intrarea în biserică. Construcția este înconjurată de un brâu decorativ, simplu amplasat în partea mediană a pereților. Intrarea în biserică este tratată cu o grijă aparte. Partea superioară a intrării este rotunjită iar foaia ușii este formată din stânduri prinse cu cuie de fierărie. Ușa este încadrată de decorațiuni sculptate de forma unei frânghii. Interiorul, împărțit în
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Întrucât trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii, cele două spații regăsite în stânga și dreapta intrării în naos
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
cu o cruce. Ceea ce deosebește această biserică de restul bisericilor de lemn din zonă este pictura. Programul iconografic păstrează linia tradițională, în tindă fiind regăsită Pilda Fecioarelor, din această compoziție păstrându-se mai bine grupul celor cinci fecioare înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
ocazii alterându-i aspectul inițial. Una din aceste lucrări a avut loc în anul 1955, renovată fiind de către Ciubăncan Augustin, conform inscripției păstrate pe unul din stâlpii de la intrare. În urma acestor lucrări, peste acoperișul de șindrilă a fost pusă tablă, pereții bisericii fiind tencuiți atât în interior cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a parohiei Zalha. Toate bisericile din această parohie, inclusiv biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
avea deschizături dreptunghiulare pentru ca sunetele celor două clopote să poată fi auzite. Pronaosul bisericii era tăvănit, în timp ce naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. Absida altarului era acoperită de o boltă sub forma unui sfert de sferă, realizată din lemn. Pereții interiori erau tencuiți, ulterior pictați. S-a considerat că aceste picturi nu prezintă importanță. Bolta naosului era pictată în albastru, fiind reprezentate steluțe. Printre acestea au fost inserate patru medalioane în care erau reprezentați sfinți. Decorul albastru cu steluțe era
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
sub forma unei mici streașini. În interior, spațiul este delimitat după canoanele bisericești, regăsindu-se spațiile consacrate: pronaos, naos și absida altarului. Trecerea din pronaos spre naos se face prin cadrul ușii ce copiază forma cadrului intrării în biserică. În peretele ce desparte pronaosul de naos sunt practicate spații delimitate de mici stâlpi profilați. Trecerea din naos în absida altarului se face prin intermediul a celor trei deschideri, anume cele două perechi de uși diaconești respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt redate pilda fecioarelor înțelepte. Bolta naosului este decorată prin reprezentarea, în cele patru colțuri ale celor patru evangheliști încadrați în nori și șezând. Au plete mari, nimb
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe peretele nordic al absidei, deși fragmentar, poate fi deslușită o inscripție. Aceasta indica numele pictorului și data când biserica și-a căpătat podoaba pictată. Se disting astfel următoarele: "" ... în anul 189... Dionisius Iuga cant. et zograv de Niculea ..."". Din păcate nu
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
O asemenea conformație a acoperișului se întâlnește la biserica din Domin, pe valea Someșului. Absida pătrată decroșată este acoperită cu un tavan de fel ca pronaosul, naosul având o boltă semicilindrică cu nașterea pe grinzi longitudinale, așezate în consolă pe pereții din bârne de stejar. Prispa este un volum de accent, cu cinci stâlpi ciopliți simplu, cu fusul subțiat către mijloc și înterupt de o brățară rotunjită. Capetele stâlpilor au fost doar cioplite dreptunghiular, păstrându-se aproape de grosimea trunchiului de stejar
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
secolele XVI - XVII. Între anii 2000 - 2002, biserica este supusă unui proces de restaurare. Ea nu mai fusese folosită de mulți ani. În afară de substrucția deficitară, o parte a bolții, ca și timpanul vestic nu mai existau, iar piese importante din pereți și turn erau degradate într-o proporție majoră, așa încât înlocuirea lor nu putea fi evitată. Restaurarea picturii a adus mari beneficii definirii valorilor culturale ale acestui ansamblu. Nu există nicăieri în biserică, o inscripție care să aducă numele celui care
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
așa încât înlocuirea lor nu putea fi evitată. Restaurarea picturii a adus mari beneficii definirii valorilor culturale ale acestui ansamblu. Nu există nicăieri în biserică, o inscripție care să aducă numele celui care a trudit la podoaba zugrăvită. În altar, pe peretele ce-l desparte de naos, se poate citi o însemnare zugrăvită cu negru, referitoare la pictura din acel loc: “Acest sfânt oltari au plătit popa Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8 zile.” În acest spațiu al
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu era mare, dar compoziția cuprinde toate personajele și ipostazele recomandate de erminie. Maica Domnului se află în centrul imaginii, ținând pruncul pe un scutec și este
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu era mare, dar compoziția cuprinde toate personajele și ipostazele recomandate de erminie. Maica Domnului se află în centrul imaginii, ținând pruncul pe un scutec și este înconjurată de Iosif, regii, magi, păstori, iar desupra sunt
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
în arcade primii și in medalioane rotunde, ceilalți, arată toate însemnele, cu detalii de modelare a figurilor, mâinilor, veșmintelor. Tavanul este decorat cu un motiv vegetal bogat, care închide Sfânta Troiță în centru. Ansamblul pictural al absidei se completează pe peretele vestic, deasupra golurilor de uși, cu scena Jertfei lui Isaac, zugrăvită de asemenea cu puțină culoare și mult desen. Naosul desfășoară spațiul cel mai generos pentru decorul mural. Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe Isus Pantocrator, imaginea celor
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
succed pe poalele bolții, scene din viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la fântână, Spălarea picioarelor ucenicilor săi, Cina cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al siluetelor tăiat de cel pe diagonală al sulițelor. Figurile prelungite pe care zugravul le-a creat ca model al său arată un desen ferm al componentelor feței, fără distorsuni
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
reprezentate printr-un desen simplu, în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar sub ei - Apostolii. În scena plasată în
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei. Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie binecuvântat numele lui Dumnezeu. Ca oriunde vor fi unul sau doi adunați întru numele meu de
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
a avut în tavanul drept intrarea la turnul cu clopote și la loja corului, dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor acoperișul de șindrilă să zvâcnească în șase ape, înfigându-se în nori ca
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]