43,803 matches
-
în anul 841 î.C. Rivalul său principal era Hazael, regele Damascului, regele care a ridicat stela de la Tel Dan. Salmanasar îl numește „fiul nimănui”. Iehu, în schimb, este numit „fiul lui Omri”. Desemnarea „fiul nimănui” este disprețuitoare. Însemna, în limbajul diplomatic al timpului, că Hazael era considerat un rege nelegitim, adică un uzurpator. În plus, pentru că era un adversar al Asiriei, regele Salmanasar nu avea motive să-l elogieze. Acest mod de a se exprima al documentului asirian corespunde bine
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
el omul care a eliberat în sfârșit țara de această dinastie urâtă de autorii 1-2Rg (vezi 2Rg 9-10). Cum așa? Există cel puțin două explicații care, probabil, nu se exclud. După unii istorici, denumirea „casa lui Omri” devenise uzuală în limbajul diplomatic asirian pentru a desemna „casa lui Israel”, adică dinastia ce domnea în Regatul de Nord. Totuși, nu pare să fie întotdeauna așa. Salmanasar al III-lea îl numește pe Ahab „israelitul”. Mai târziu, Hadad Nirari, spre anul 802 î
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ne întrebăm ce a provocat înfrângerea armatei asiriene. 2Rg 19,35-36 spune că o intervenția supranaturală l-a obligat pe Senaherib să părăsească câmpul de bătălie. Textul sugerează, fără îndoială, că eliberarea Ierusalimului se datorează ajutorului lui Dumnezeu. Într-un limbaj întrucâtva mai modern, s-ar spune că a fost o intervenție „providențială” în eliberarea cetății. Pe de altă parte, este dificil să luăm literal afirmațiile textului care notează pierderea a circa 200000 de oameni -mai exact 185000 - cifră considerabilă, aproape de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de „ore”, nu va putea niciodată defini limita iubirii, între realitate și vis. „Personaje” ca Pitagora, Euclid, Socrate, Homer, Borges, Kant, prezente în versuri, accentuează livrescul textelor. Departe de formulele poetice la modă, V. cultivă un discurs sobru și un limbaj rafinat, rămânând fidel maeștrilor interbelici. SCRIERI: Drumul și timpul, București, 1979; În punctul de criză, București, 1981; Sonete euclidiene, București, 1983. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Efortul poetic, RL, 1979, 22; Mircea Mihăieș „În punctul de criză”, O, 1982, 2; Toma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
puzzle, sunt străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea de lumea contemplată și reconfigurată în text, cu care scriitorul nu vrea ori ezită să se identifice. Personajele, sumar creionate, însă memorabile prin destin, limbaj și comportament, își trăiesc, cu resemnare uneori, cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul reconstituirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
abordată în acest roman (iar mai înainte în volumele de povestiri) este reluată în Sfântul drac sau judecata de... acum (1999). Acest al treilea roman al lui B. este, pe de o parte, o monografie a satului oltenesc și a limbajului specific, pus în valoare de Marin Sorescu în La lilieci; pe de altă parte, o reluare a tipului de colocviu țărănesc de la „poiana lui Iocan” al lui Marin Preda, purtat aici pe marginea șanțului sau la MAT-ul din sat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună trebuie să cuprindă elemente puține, dar semnificative, și să nu presupună mai multe soluții. Polisemantismul cuvintelor folosite duce la asociații și disociații complexe, iar utilizarea imaginilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
G. Pascu, Despre cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
simbolic, o „revenire” în literatura română. Cele trei domenii de interes prezente în întreaga sa creație (teoria literară, comparatistica și hispanistica) se regăsesc în mod echilibrat în structura cărții : Repere (mai mult sau mai puțin) teoretice reunește contribuții privind teoria limbajului, a textului, a traducerii, dar și discursul identitar în condițiile exilului; Balcania și Mitteleuropa reconsideră câteva probleme ale literaturilor română și greacă și unele aspecte mai puțin investigate ale raporturilor culturale româno-elene, cu o deschidere spre Europa Centrală printr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt folosite și în romanele Singur în fața dragostei (1966), Unchiul din Paris (1973), Local ploi de scurtă durată (1986). Dialogul este vioi, acțiunea se desfășoară dinamic. B. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
literar, R. încearcă, în colaborare cu Octavian Bârlea, o traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
exemplară, până la moarte, dar păstrând legăturile cu prietenii din Iași, M. Eminescu, Veronica Micle, A. D. Xenopol, I. Ianov. B. a debutat la „Convorbiri literare” (1867) cu o povestire de factură romantică, publicând apoi versuri și piese de teatru. Într-un limbaj presărat cu forme dialectale, el încearcă să autohtonizeze unele motive din romantismul german, folosind și procedee caracteristice lui D. Bolintineanu. În perioada studiilor în străinătate, se îndreaptă spre lirica de meditație. Subordonând poezia căutărilor sale filosofice, introduce și în pasteluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
moderne, poetul adoptă o atitudine lirică romantică, în care reluarea unor teme la prima vedere învechite - precum aceea a poetului-profet îmbrăcat în veșminte de ceremonie și binecuvântând lumea cu gesturi hieratice - este învestită cu o nouă semnificație în lumina unui limbaj modern, intens metaforic, și a unei structuri poematice respirând din plin libertatea dobândită în urma revoluțiilor formale din literatura începutului de secol XX. Ca și în cazul altor scriitori moderni, lirismul este însoțit de o reflecție teoretică susținută asupra poeziei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
primul care a folosit limbajul oral că forma a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metodă folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici că la normalul auzitor, cea cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
și afectiva este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
în capacitatea de a crea reprezentări noi, pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea surdomutului și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. Trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
și adulții, chiar dacă nu-i cunoaște. IV. Evaluare: 1. Examinarea a urmărit: examinarea lateralități, examinarea motricității generale, examinarea nivelului preachizițiilor (structurile senzorio-perceptive, schemă corporală) examinarea gradului de funcționalitate al aparatului fonoarticulator, examinarea respirației, examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii, examinarea limbajului oral. În urmă aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominantă cerebrală dreapta, respectiv o lateralitate predominant stânga. Cunoaște schemă corporală proprie și indică părțile corpului. Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
copilului mic, insă modul preferat de comunicare este cel verbal. Este interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală; capacitatea de înțelegere a mesajului este foarte bună pentru vârsta pe care o are. 2.1. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare al limbajului verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice pe care le folosește în propoziții simple imperative („Da apă!”; „Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]