47,342 matches
-
două icoane despre care se spune în pisanie că n-au fost lucrate de Lazar Toacaci, ca și scrierea inscripției din 1836, citată în întregime. Decorația interioară, de factură cultă, poartă amprenta unui talent deosebit. Ea cuprinde absolut întreg ansamblul. Pereții au fost chituiți până aproape de înălțimea umărului unui om și dați cu vopsea de ulei de in într-o singură culoare. De acolo în sus, totul a fost împărțit în chenare și acoperit cu scene biblice sau chipuri de mucenici
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
23 Aprilie 1945, biserica este evaluată la 1000 pengö. Pentru biserica de lemn din Valea Loznei, din formularul de asigurare întocmit la 15 Decembrie 1914 aflăm că biserica avea lungimea de 13 m, era lată de 5,75 m, înalțimea pereților este de 2,3 m, pereții fiind din lemn, acoperișul din șindrilă, turnul din lemn, acoperit și acesta cu șindrilă, valoarea de asigurare fiind de 2000 coroane. În anul 1917 credincioșii din Valea Loznei trimit o adresă propotopului căruia îi
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
la 1000 pengö. Pentru biserica de lemn din Valea Loznei, din formularul de asigurare întocmit la 15 Decembrie 1914 aflăm că biserica avea lungimea de 13 m, era lată de 5,75 m, înalțimea pereților este de 2,3 m, pereții fiind din lemn, acoperișul din șindrilă, turnul din lemn, acoperit și acesta cu șindrilă, valoarea de asigurare fiind de 2000 coroane. În anul 1917 credincioșii din Valea Loznei trimit o adresă propotopului căruia îi solicită să sfințească biserica în data
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă nu prezintă cioplituri decorative. În interiorul bisericii nu se aflau icoane cu valoare istorico-documentară. Pe iconostas existau icoane noi donate de credincioși. Pereții și bolta păstrau la acea dată vechea pictură dar fumul depus a deteriorat-o încât de-abia se mai cunoaștea. Pe fațada balconului se păstrau scrise numele meșterilor în lemn după cum urmează: Roman Irimie din Vima, Irimuș Ioan din Valea
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
Dragoșin. În anul 1967 exteriorul bisericii a fost tencuit. Biserica are o lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin cosoroaba bisericii. Intrarea în biserică se face tot pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre răsărit de peretele despărțitor ce se află spre naos și are lățimea de 5,2 m și lungimea de 2,44 m. Peretele ce desparte pronaosul de naos are practicate fante, susținute prin șapte baluștrii pe fiecare parte a intrării în naos pentru
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
pe latura de vest, în axul bisericii. Din pridvor se ajunge în pronaosul bisericii. Acesta este delimitat spre răsărit de peretele despărțitor ce se află spre naos și are lățimea de 5,2 m și lungimea de 2,44 m. Peretele ce desparte pronaosul de naos are practicate fante, susținute prin șapte baluștrii pe fiecare parte a intrării în naos pentru a facilita urmărirea slujbei religioase. Naosul, de formă aproape pătrată, cu lățimea de 5,2 m și lungimea de 5
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
o cruce dublă, din metal. Pictura bisericii a fost refăcută în anii 1985-1986 fiind astfel acoperită pictura inițială a bisericii. Programul iconografic, relativ modest, surprinde în pronaos figurile câtorva sfinți cuvioși: Moise Harapul, Meletie, Maxim, Daniel, Arsenie și Atanasie. Pe peretele despărțitor, tot în pronaos sunt redate în medalioane circulare sfintele: Filoftia, Parascheva și Irina. În naos sunt redați o serie de sfinți cuvioși sau sfinți mucenici: Teodul, Hritodul, Isaia, Gheorghe, Macarie, Varlaam, Ioan Scărarul, Dimitrie. Bolta naosului este împodobită cu
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
el fig celule 2.Ts Muscular form din cel alungite care se pot contracta, producând capete de forță detracțiune a)ts mușc striat:în mschii scheletici,mai puțin în mușc unor orginterne[lb,faringe,laringe] b)ts mușc neted:în pereții org interne;fibrele mușc sunt cel în formă defus,cu nucleul central c)ts mușc cardiac:form din cel striate și cu un sg nucleu central.3.Ts Nervos form din neuroni și cel gliale, struct org nervoase neuronul:unit
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
întotdeauna așezate pe un deal sau o ridicătură. Sunt ridicate din bârne, ca o casă de lemn, cu capetele ieșite una peste alta la încheieturi. Se întâlnesc adesea pridvoare arcuite în jurul clădirii și acestea, la fel ca și portalul și pereții sunt decorate cu arabescuri ornamentale colorate și cu chipuri de sfinți. Toate acestea arată, desigur, o artă rudimentară, dar nu lipsită de frumusețe.”" Bisericile de lemn, adevărate monumente de artă populară românească, constituie, în prezent, importante dovezi materiale ale permanenței
Biserici de lemn din Mureș () [Corola-website/Science/309946_a_311275]
-
aceste obiecte, care în prezent nu se mai află în biserică, au aparținut unei biserici vechi despre a cărei soartă nu se cunosc alte informații. Mica biserică, după aducerea ei din Borșa, a fost reconstruită în mijlocul cimitirului, pe un deal. Pereții, în prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
a fost reconstruită în mijlocul cimitirului, pe un deal. Pereții, în prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
căror aspect aduc cu frontoanele triunghiulare ale bisericilor de zid. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Spațiul interior al bisericii, este tăvănit peste zona care se dorește a fi pronaos. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre cele două încăperi numai există, cele două spații fiind delimitate doar cu ajutorul a două coloane de lemn, profilate, cu capiteluri împodobite cu volute. Accesul spre podul bisericii se face cu ajutorul scării de lemn de după ușa de la intrare. Datorită
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
și este acoperită cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de stâlpii ce susțin corul bisericii. În corul
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
de vest. Dacă pronaosul este acoperit de un tavan de scânduri, naosul este adăpostit de o boltă semicilindrică ușor retrasă spre interior. Pentru absida altarului s-a ales o soluție asemănătoare, această boltă fiind mai îngustă deoarece baza acesteia urmează pereții retrași ai absidei. Spațiul interior este ocupat în mare măsură de băncile în care credincioșii stau în timpul slujbelor religioase. Absida altarului are trei intrări, piciorul mesei altarului este din zidărie. Biserica este luminată de câte două ferestre pe laturile de
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tinda întunecoasa tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit luminat prin patru ferestre mărunte, câte două de fiecare latura. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un aspect arhaic îndelung păstrat în bisericile de lemn ale Sălajului. Altarul era luminat de fereastră obligatorie spre răsărit și de încă o fereastră
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
interacționează permanent între ele. Dimensiunile unui sistem sunt mult mai mari decât ale componentelor sale, astfel că în cadrul lor sunt valabile legile statistice, în special media. Pentru definirea unui sistem trebuie precizate "limitele" sale, care pot fi reale, de exemplu pereții unui vas în care se găsește un gaz, sau imaginare, de exemplu secțiuni printr-o conductă. Tot ce se află în afara acestor limite este considerat "mediu înconjurător". Prin starea unui sistem se înțelege totalitatea parametrilor care descriu sistemul, independent de
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
Dacă, de exemplu, presiunea n-ar fi uniformă, sistemul n-ar fi în echilibru termodinamic, deoarece în timp, fără influențe exterioare, presiunea s-ar uniformiza. Un sistem termodinamic închis, aflat în stare de echilibru termodinamic poate fi împărțit printr-un perete infinit de subțire în două subsisteme. Prin această împărțire starea sistemului nu se modifică, cele două subsisteme rezultate au aceeași stare cu a sistemului inițial și diferă de acesta doar prin volum, respectiv prin cantitățile de substanță conținute. Mărimile de
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
credincioșilor din raza municipiului Botoșani. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile bisericii vechi. este una dintre foarte rarele biserici cu pereți din împletitură de nuiele cunoscute în România, care s-au păstrat până în zilele noastre. Pereții au fost lutuiți, tencuiți și apoi văruiți în culoarea albă. Este acoperită cu șindrilă.
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile bisericii vechi. este una dintre foarte rarele biserici cu pereți din împletitură de nuiele cunoscute în România, care s-au păstrat până în zilele noastre. Pereții au fost lutuiți, tencuiți și apoi văruiți în culoarea albă. Este acoperită cu șindrilă.
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
se află în satul omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale acestor locuri. Biserica din Izvoarele, împreună cu cele similare
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
în satul omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale acestor locuri. Biserica din Izvoarele, împreună cu cele similare din satele vecine Satu Nou (1863) și Strunga, formează un grup restrâns, cu totul aparte în arhitectura sacrală
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]