43,561 matches
-
de dragoste, Nud la malul mării (1931)281, Natură moartă (1935) și Flori (ofrandă lui Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul său idealizat se insinuează într-o serie de ilustrații ale poeziilor sale. Arta grafică include și ea o tratare a liricii eminesciene de o manieră decorativistă și cu o sensibilitate simbolistă. Ilustrația de carte sau cea de revistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
286, cromolitografii însoțite de fragmente poetice: "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă, / pe ochii mari bătând închiși / Pe fața ei întoarsă" (1923), Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă"(1923), Luceafărul "Și tainic genele le plec" (1923), Luceafărul "De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă"(1923), Luceafărul "Și tainic genele le plec" (1923), Luceafărul "De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în volutele părului, cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în sus la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă") pictorul încearcă ilustrarea versurilor "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă" (cromolitografie 495 x 345 cm, 1923, BAR. Cabinetul de Stampe, DR 20 I/T.M.) Expune în 1914 alături de Ressu și Băncilă, și în 1922 cu Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria culturii europene, asociate geniului. Este vorba despre Johan Wolfgang Goethe (ronde-bosse în bronz, 65 x 43
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
șold, este evidentă o anumită înclinație spre anecdotă în acest ronde-bosse în bronz. În sculptura din 1909 s-a schimbat 1) suportul, nu mai este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul anecdotic a dispărut complet, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este vorba din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul anecdotic a dispărut complet, nu persoana empirică a Ceciliei Cuțescu-Storck ca persoană publică, ca personalitate, ca femeie de lume contează, ci ceea ce reprezintă dimensiunea geniului, a sensibilității ei artistice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din bronz, ci de marmură, ceea ce conferă o paliditate spiritualizată și o strălucire aparte chipului, 2) nu mai este vorba de o statuie integrală, nici măcar de un bust, orice urmă de corporalitate a dispărut pentru a lăsa locul chipului, un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul anecdotic a dispărut complet, nu persoana empirică a Ceciliei Cuțescu-Storck ca persoană publică, ca personalitate, ca femeie de lume contează, ci ceea ce reprezintă dimensiunea geniului, a sensibilității ei artistice. Chipul exprimă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un chip care se desprinde din blocul de marmură 3) sensul anecdotic a dispărut complet, nu persoana empirică a Ceciliei Cuțescu-Storck ca persoană publică, ca personalitate, ca femeie de lume contează, ci ceea ce reprezintă dimensiunea geniului, a sensibilității ei artistice. Chipul exprimă un fel de tristețe abstractă, privirea se fixează într-un punct ideal, în afara vizibilului. Ștefan Luchian face portretul prietenului său, Virgil Cioflec, Portretul lui Virgil Cioflec (ulei pe pânză, 0,495 x 0,435 cm, cod 8219/71969, 1901
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui cer albastru. Pălăria are contururi ferm trasate pe acest fundal ușor artificial care înlocuiește natura și naturalul unui peisaj. Apare și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane de o parte și de alta, acest portal constituie și rama tabloului, rama sa estetică, artificială, obținută prin estetizarea cadrului natural, efect de dublare a realității prin artificiu înscris prin stilizare în tablou. Acest fundal seamănă cu un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din autoportretele anterioare. Privirea ni se adresează enigmatic, iar pictorul înfățișat astfel are ceva statuar și misterios. O fotografie din 1896 ni-l înfățișează citind ceva, posibil o scrisoare, în atelierul său, în spate se află o pânză cu un chip feminin. Îmbrăcat în costum, pictorul impune aceeași eleganță aproape severă specifică dandy-ilor autentici, expresia autocontrolului și atenției acordată detaliilor. Nu pictura, ci lectura pare să-l recomande, ca și pe personajele feminine din pictura vremii, transpuse sensibil în postura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o țigară. Mâna pictorului dezvăluie gestul delicat, dar și un început de crispare, privirea are însă o fixitate stranie, accentuată de jocul dintre lumină și umbră, și de perdeaua de fum violaceu care accentuează prin contrast aspectul spectral al acestui chip aflat parcă sub impresia unei viziuni. Similitudinea provine din acest joc între postura mondenă, voit degajată și un fond axios, decelabil în privirea ambilor artiști. De fapt, cu Autoportretul din 1905 (ulei), chipul lui Luchian dobândește o notă suplimentară, gravă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
accentuează prin contrast aspectul spectral al acestui chip aflat parcă sub impresia unei viziuni. Similitudinea provine din acest joc între postura mondenă, voit degajată și un fond axios, decelabil în privirea ambilor artiști. De fapt, cu Autoportretul din 1905 (ulei), chipul lui Luchian dobândește o notă suplimentară, gravă, o strălucire aparte, mărturisind o circumscriere tragică a existenței sale. Privirea concentrată, pătrunzătoare a pictorului te fixează cu energia unei somații, ceva s-a schimbat și în jocul între lumină și umbră desfășurat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dobândește o notă suplimentară, gravă, o strălucire aparte, mărturisind o circumscriere tragică a existenței sale. Privirea concentrată, pătrunzătoare a pictorului te fixează cu energia unei somații, ceva s-a schimbat și în jocul între lumină și umbră desfășurat pe cuprinsul chipului său, devine deductibilă o anxietate amestecată cu tristețe. Luchian pictează nu doar o état d'âme simbolistă, ci și o prise de conscience, privirea sa are ceva decisiv. Pictorul pare să-și fi asumat destinul, omul monden a dispărut, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pensula pe care o ține artistul, pensula și mâna întrețin o relație simbiotică. Ne aflăm în fața unei epifanii a artistului, dar și a reflectării ca efect secundar a unei sensibilități maladive în acord cu sensibilitatea artistică, descifrabilă în expresia acestui chip ușor emaciat care poartă amprenta corozivă a unei suferințe resemnate, un Ecce Homo dolorist. Într-un alt autoprotret apare ținând o țigară aproape complet fumată, privirea sa are acum o intensitate aproape insuportabilă, semn al unor puternice combustii interioare. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amprenta corozivă a unei suferințe resemnate, un Ecce Homo dolorist. Într-un alt autoprotret apare ținând o țigară aproape complet fumată, privirea sa are acum o intensitate aproape insuportabilă, semn al unor puternice combustii interioare. În Autoportretul din 1907 (desen) chipul său are un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o intensitate aproape insuportabilă, semn al unor puternice combustii interioare. În Autoportretul din 1907 (desen) chipul său are un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el nu-i furnizează pictorului ocazia unui exercițiu narcisic, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a eului creator, a pictorului pus în fața dificultăților unei sănătăți fragile, deteriorându-se tot mai mult pe măsură ce acuitatea sensibilității sale crește tot mai mult. Interesant acest autoportret și pentru meșa cu aspectul unei flame răzvrătite și înclinația capului, ce conferă chipului o atitudine de răspăr. Maladia intră în recuzita picturii decadent-simboliste, Munch sau Vrubel, Strindberg sau Nietzsche sunt reprezentativi pentru felul în care își consumă boala pe măsură ce sunt consumați de ea. Theodor Enescu găsește o filiație între un tablou precum Durerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frontierea conflictului cu maladia, instrumentând o acuitate fără precedent a simțurilor și a sensibilității artistice. Portretul pe care i-l face Jean Steriadi portret care include acceptul pictorului de a continua seria portretistică prin intermediul altcuiva -, ne înfățișează o fantomă, cu chip de babă. Pictorul este complet consumat, dar dorește să păstrăm acest ultim reflex al procesului dizolvării sale fizice complementar artei sale, sublimat prin aceasta. O pictură precum Zugravul se poate compara cu autoportretul lui Pallady, pentru a sesiza diferențele majore
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gata de atac pictorul era pasionat de scrimă și mânuia cu dexteritate atât floreta, cât și sabia. Aerul pictorului este seniorial, însă fără malițiozitatea care reiese din portretele unui Alexandru Bogdan-Pitești. Poartă papion și un fel de cravată-lavalieră, iar definiția chipului precizată numai în angulații are un aer contondent, marțial, decisiv, autentic, fără morga mateină contrafăcută. Din compoziția acestui chip răzbate și o notă de sfidare, dar și fermitatea deciziei privind asumarea artei sale; avem un portret eroizant al asumării vocației
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este seniorial, însă fără malițiozitatea care reiese din portretele unui Alexandru Bogdan-Pitești. Poartă papion și un fel de cravată-lavalieră, iar definiția chipului precizată numai în angulații are un aer contondent, marțial, decisiv, autentic, fără morga mateină contrafăcută. Din compoziția acestui chip răzbate și o notă de sfidare, dar și fermitatea deciziei privind asumarea artei sale; avem un portret eroizant al asumării vocației, nu ca pe o suferință dizolvantă, ca la Luchian, care martirizează corpul pentru a elibera spiritul, ci ca o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din urmă glas al durerii, Supliciul 303, Gheorghe Leonida (1892- 1942) cu Prometeu (bronz, 37 x 28 x 17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de contribuția la monumentul din Rio de Janiero, celebra statuie, Isus Mântuitor, al cărui chip îi aparține sculptorului român, Vasile Ionescu Varo cu Visare, Savu Savargin etc. Există și sculptori care au pornit din România pentru a fi ulterior asimilați ca sculptori în alte culturi, unii uitați, precum George Swiacinsky. În definitiv, este dificil de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]