46,314 matches
-
Ghimeș-Făget ("Gyimesbükk"), Lunca de Sus ("Gyimesfelsőlok") și Lunca de Jos ("Gyimesközéplok"). Dialectul ceangău ghimeșean este o variantă al dialectului secuiesc din Ciuc. Ghimeș-Făget este singura comună din Județul Bacău unde există școli cu limba de predare maghiară. Deși în regimul comunist predarea în limba maghiară era interzisă și aici, după 1990 pedagogii maghiari au reușit să reînființeze clasele maghiare, iar mai târziu și școala maghiară - totuși, în ciuda faptului că 60% dintre localnici se declară maghiari, doar 20% dintre copii învață în
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
În 1940, și 1944, Basarabia este ocupată de către Uniunea Sovietică și orașul iarăși este denumit Bender. Recunoscând că denumirea de Benderî este străină orașului din punct de vedere istoric și etnografic, în 1949 Comitetul executiv și Comitetutul orășenesc la Partidului Comunist al Moldovei, într-o hotărâre comună propunea Consiliului de Miniștri ai RSSM și Comitetului Central P.C. al Moldovei să redenumească localitatea în Dnestrovsk. În 1950 Comitetul executiv orășenesc roagă Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S.M. să schimbe denumirea orașului din Benderî
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
Centerpartiet", sau "c") de orientare centrist-agrară, cu elemente liberale și "Creștin-Democrații" ("Kristdemocraterna" sau "kd"). Pe lângă SAP și Alianță, mai există două partide, Partidul Mediului - Verzii ("Miljöpartiet de gröna", "mp"), de orientare ecologistă, respectiv Partidul de Stânga ("Vänsterpartiet", "v"), fostul partid comunist, actualment democrat-socialist. Aceste două partide nu au fost niciodată în guvern, deși au sprijinit SAP cât timp aceștia au fost la guvernare. Ziarele sunt în general partinice unei orientări politice - astfel, ziarele serioase (cunoscute ca "ziare de dimineață" precum "Dagens
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
dublă fusese deschisă la 25 ianuarie 1895 pe distanța de 14 km dintre Iași și Lețcani, cu scopul de a facilita lucrările de construcție a liniei Iași - Dorohoi. În continuare au fost dublate liniile: După ce România a devenit o republică comunistă, în 1949, a avut loc o investiție semnificativă în căile ferate. În această perioadă, căile ferate au fost considerate simbol al industrializării rapide a țării sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Nicolae Ceaușescu. Pe lângă creșterea traficului feroviar și
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
de 50 de Hz. Diferite linii au fost de asemenea dublate, inclusiv: La începutul anilor 1970, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulație, fiind înlocuite cu locomotivele diesel și electrice. După revoluția din 1989, când a căzut regimul comunist, România a rămas cu una din cele mai mari, dense și utilizate rețele de căi ferate din Europa, dar, în același timp, a rămas în urmă cu întreținerea acestei infrastructuri. Acest lucru, combinat cu decăderea economică din anii 1990, cauzată
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Turul a început cu o întâlnire lungă la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei” - cât și de miza ei politică în general. Ni s-a spus că drepturile revendicate de muncitori erau „strict economice”, iar atunci când erau explicit „politice
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
la Muzeul Căilor Ferate Române, coorganizator al întâlnirii. Încă de la discursul introductiv, Cristina Diac, istoric care a făcut și continuă să facă o muncă de arhivă extraordinară, a căutat să disocieze greva atât de Partidul Comunist - „concluzia mea provizorie este că Partidul Comunist nu a avut nicio implicare în organizarea grevei” - cât și de miza ei politică în general. Ni s-a spus că drepturile revendicate de muncitori erau „strict economice”, iar atunci când erau explicit „politice” - de exemplu în cazul cerinței de a
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
altă parte, minimalizarea rolului comitetelor de fabrică ignoră istoria revoluționară a acestora în Rusia țaristă, și apoi dizidentă în Rusia bolșevică, și dimensiunea lor profund democratică - bazată pe autoorganizarea muncitorilor în afara patronatului și sindicatelor controlate de social-democrați. Posibilitatea că Partidul Comunist, sau muncitori afiliați, ar fi dorit să își impună controlul asupra acestor comitete trebuie luată în calcul, dar atunci apare un paradox evident - ori aceste comitete erau inițiativa muncitorilor și nu a P.C. și de aceea au fost trecute la
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
despre discursurile reprezentanților C.F.R. Mai întâi am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului Căilor Ferate care a făcut mai degrabă procesul regimului socialist de după 1945, fără să uite să adauge, în stilul revizionist-șovin deja consacrat, că Partidul Comunist înainte de război avea „foarte puțini membri, majoritatea străini”. Apoi a avut loc singurul moment de dialog cu publicul, în care o intervenție din sală a taxat atât afirmația că P.C. ar fi avut foarte puțini membri - fiind vorba despre un
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
din ilegalitate, de la Gheorghe Cristescu Plăpumarul, lider al greviștilor încă din 1918, ajuns dizident socialist anti-regim în anii 1960, până la Leonte Tismăneanu, veteran al războiului civil spaniol. Cvasitotalitatea mormintelor respective erau fără cruce, cu pietre în care era încrustat simbolul comunist - secera și ciocanul. Însă, cel mai probabil, familiile celor îngropați, în lupta pentru istoria adevărată, au acoperit simbolul respectiv cu cruci, au pus cruci de piatra deasupra pietrelor de mormânt, au șters definitiv secera și ciocanul etc. [caption id="attachment 2795
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea la lumină a istoriilor uitate sau ascunse - de la biografiile ilegaliștilor, la situația politico-economică din interbelic, până la luptele și dizidența internă în cadrul Partidului Comunist. Rămâne să intrăm în dialog cu ei/ele, să ne confruntăm ideile și perspectivele, să încercăm pe cât se poate să depășim bariera istoriei „obiective” și „detașate”. În acest context, mizele și rolul teatrului politic despre rezistență mi se par foarte
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
Cine credeți că ar accepta pe față ideea că este înșelat? Cum, tocmai el? Nu poate fi adevărat; dar este. Până realizezi acest lucru, zidul este ridicat, consolidat și impenetrabil. Oameni au fost nevoiți să-și petreacă anii în temnițele comuniste și și-au clădit între zidurile arestului un altfel de zid: al credinței și culturii. Un zid în zid. Zidurile au reprezentat fortărețe, întărituri cu metereze și creneluri apărate de eroi. De fiecare dată, ei au fost în fața cât și
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
lucrurile. Poate unii mă consideră socialist. Nu știu! Poate au dreptate. Dar ce este rău în a fi convins că poți schimba în bine unele lucruri care merg prost? Dreptul legal la muncă, e greșit? Deloc, deși este un slogan comunist. Performanță în domeniul de activitate și profesionalism într-o economie liberă, slogan democrat liberal? Aș, tot comunist. Cel puțin așa am perceput eu. Așa am fost învățat de către dascălii mei. Ce am devenit? Un PAFA (persoană adultă fără adăpost). De ce
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
fi convins că poți schimba în bine unele lucruri care merg prost? Dreptul legal la muncă, e greșit? Deloc, deși este un slogan comunist. Performanță în domeniul de activitate și profesionalism într-o economie liberă, slogan democrat liberal? Aș, tot comunist. Cel puțin așa am perceput eu. Așa am fost învățat de către dascălii mei. Ce am devenit? Un PAFA (persoană adultă fără adăpost). De ce? Pentru simplu motiv că s-au cernut valorile umane și nu în bine. România mea are alt
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
îi fotografiază curios. Apoi se miră, naiv și condescendent, ca într-o capitală culturală europeană mai exista atâta sărăcie și mizerie. Crede că e de vină cultură balcanică. Ghidul însă îl corectează prompt - de vină e, așa cum știe oricine, moștenirea comunistă. Nici turistului, nici ghidului nu le spune nimeni că părinții sau bunicii acestor copii au avut locuințe și serviciu până în anii 1990. După cum s-a văzut mai sus, periferiile, cartierele mărginașe și sărace nu sunt deloc ignorate. Artă nu se
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
aligncenter" width="589"] ilustrație de Alex Horghidan[/caption] Unul din laitmotivele așa-numitei tranziții la democrație a fost să se transpună deschiderea Estului la piața capitalismului global în termenii unei întoarceri la Europa sau la normalitate, după un lung hiatus comunist. Alăturarea aceasta aparent spontană între Europa (a se citi Occident) și normă reprezintă una din cheile de boltă ale agresiunii epistemice mascate în discursul occidentalist (care nu concepe decât o singură civilizație și o singură modernitate). Dar ea suprinde atunci când
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
ale taberelor de romi migranți, fugiți de sărăcia și stigmatizarea de la noi din Est. Doar o parte dintre aceștia au fost relocați, iar restul au r</spân><spân>a</spân><spân>mas în stradă. Primăria comunei este condusă de Partidul Comunist Francez, care a câștigat toate alegerile</spân><spân>,</spân><spân> din 1945 până în prezent. </spân></p> De curând, am dat pur întâmplător de un alt filmuleț, postat tot pe Y</spân><spân>outube</spân><spân> de un activist rom din
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
mă uit ce are omul în casă? </spân> Evacuarea nu s-a lăsat așteptată prea mult... La aproximativ o lună după ce am plecat de acolo, pe 27 octombrie 2015, la cererea primarului comunei grenobleze Echirolles, un alt primar al Partidului Comunist Francez, poliția a evacuat tabăra. În ea locuiau în total 120 de persoane, dintre care 75 de copii. O parte dintre cei evacuați au primit, într-adevăr, din partea Prefecturii</spân><spân>,</spân><spân> somații scrise care îi obligă să părăseasc
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
De David Schwartzîn Europa, primele experiențe de colaborare între artiști și muncitori au avut loc în deceniile doi și trei ale secolului XX și sunt în legătură directă cu mișcările partidelor comuniste din Europa Centrală și de Est. Diverse forme de teatru proletar sau de teatru politic popular s-au dezvoltat concomitent în Germania (în special în Berlin), în Uniunea Sovietică, unde au fost finanțate și sprijinite de stat, si pentru scurt
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
Sovietică, unde au fost finanțate și sprijinite de stat, si pentru scurt timp în Ungaria, în timpul revoluției bolșevice ungare. Noile forme teatrale sovietice și germane au fost rapid importate în Europa de Vest, Asia și Statele Unite, în special prin intermediul colaborării în cadrul Internaționalei comuniste. În Germania, germenii teatrului politic au apărut în cadrul mișcării dadaiste, impulsionați în primul rând de militantismul pacifist în timpul Primului Război Mondial și în legătură directă cu mișcările revoluționare: Se discută la nesfârșit despre arta, dar numai din punct de vedere politic. Și
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
și a experimentelor de teatru muncitoresc german se leagă de numele lui Erwin Pișcător (regizor) și Bertolt Brecht (regizor și dramaturg). Concepția lui Pișcător despre teatrul politic a fost modelata, la începutul anilor 1920, pe de-o parte de ideile comuniste sovietice (doar de idei, pentru că la teatrul sovietic nu avea acces la momentul respectiv), iar pe de altă parte de experiențele colajelor și desenelor militante politice ale artiștilor dadaiști Georg Grosz și John Heartfield (aceștia vor deveni și colaboratori ai
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
în Uniunea Sovietică. Angajată după revoluția de la 1917 într-un amplu proces de schimbare socială accelerată, noua conducere politică supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, „proletarul”, văzut că motor revoluționar și drept clasa privilegiată, a cărei avangardă și reprezentant era partidul comunist. În acest context, s-a dezvoltat Proletcultismul</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, programul care își propunea să revoluționeze cultură pe trei fronturi: în munca (prin contopirea artistului
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
Exemplele acestor spectacole sunt deosebit de relevante, atât în plan local, unde depun mărturie pentru amploarea istorică și rafinamentul de mijloace al mișcărilor politice radicale, cât și în plan mondial, unde se constituie în precursori ai teatrului proletar practicat de partidele comuniste din Germania sau Franța în anii 1920, precum și al teatrului proletar militant organizat în cadrul proceselor revoluțiilor comuniste din Ungaria și Uniunea Sovietică. BIBLIOGRAFIE: Arreche, Araceli Mariel (ed.), Carlos Fos (2013) Teatro obrero. Una mirada militante.</spân></spân></spân><spân style
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
rafinamentul de mijloace al mișcărilor politice radicale, cât și în plan mondial, unde se constituie în precursori ai teatrului proletar practicat de partidele comuniste din Germania sau Franța în anii 1920, precum și al teatrului proletar militant organizat în cadrul proceselor revoluțiilor comuniste din Ungaria și Uniunea Sovietică. BIBLIOGRAFIE: Arreche, Araceli Mariel (ed.), Carlos Fos (2013) Teatro obrero. Una mirada militante.</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Editură Atuel, Buenos Aires.</spân></spân
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus, în 1948, la 100 de ani de la revoluția pașoptista, apare o monografie Ana Ipătescu, semnată de cel care avea să devină unul dintre cei mai influenți istorici ai regimului comunist din prima decadă, Mihail Roller. Lucrarea lui Alexandru Ciucurencu, prezentată la un an de la sărbătorirea centenarului Revoluției de la 1848, venise deci pe un teren prielnic, pregătit să celebreze această alegere tematica, în cazul în care realizarea ar fi fost conformă
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]