44,063 matches
-
prin continuitate? Cu alte cuvinte, putem imagina reprezentări vizuale Întru și dincolo de limitele fotografiei, careinterpretând lucid realități concrete să poată stimula procese de creație arhitecturală aflate Într-o continuitate de spirit cu cele preexistente? S-ar putea realizaun astfel de discurs imagistic care să nu cadă În capcanaunui proiect artistic, ci să poată aspirala statutul unui instrument de proiectare? Credem că drumul este deschis și că ar fi posibil, Începând cu modificarea statutului imaginii dinspre cel care, precum am spus, Închide
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
modele, corespundea unui interes metafizic, acum lucrurile s-au schimbat. Cu secolul XX intrăm în era radicalizării și reducționismului, a dogmatizării și inevitabil a unei pulverizări. În același timp literatura e tratată ca text și textualitate, operă literară, literaturitate sau discurs, producție de semne. Literatura nu mai interesează pentru ea însăși, în literatură este ceva de investigat. Pe de altă parte, literatura a ajuns o practică discursivă, printre altele. Este evidentă minimalizarea literaturii și accentul pe partea tehnică și pragmatică. Sunt
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
definițiile centrale ale literaturii. Odată cu fixarea oralului în scris, limba conversației devine bine distinctă de cea scrisă, stilul scris se specializează. Începând din secolul VII î.Hr. poeții recurg tot mai des la scris. Treptat răsturnarea vechii ierarhii este totală, iar discursul scris va fi declarat superior celui vorbit. Urmarea cea mai importantă a acestui fapt îl constituie ideea de compunere în scris, literatura începe să devină o activitate interiorizată, personalizată, de ordinul scriiturii în sens particular, stilistic. Vorbind însă de începuturile
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
limbajului literar, literatura este limbaj. Acest aspect este întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R. Caillois, R. Wellek, N. Frye, regăsit și la filosofi G. Bachelard, M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R. Caillois, R. Wellek, N. Frye, regăsit și la filosofi G. Bachelard, M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se impune este că impasul literaturii este impasul omului modern. Dar, pe lângă aceasta, sunt și alte cauze care favorizează criza literaturii. Acestea pot fi urmărite, în mare, sub două aspecte: unul al profunzimilor - literatura a încetat să mai fie un discurs despre lume, a devenit un discurs despre sine, un discurs autoreferențial - și unul de suprafață legat de criza majoră a lecturii cauzată de gustul unui public format la „școala industriei mediatice”. William Marx consideră că „poezia (literatura) poate să moară
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este impasul omului modern. Dar, pe lângă aceasta, sunt și alte cauze care favorizează criza literaturii. Acestea pot fi urmărite, în mare, sub două aspecte: unul al profunzimilor - literatura a încetat să mai fie un discurs despre lume, a devenit un discurs despre sine, un discurs autoreferențial - și unul de suprafață legat de criza majoră a lecturii cauzată de gustul unui public format la „școala industriei mediatice”. William Marx consideră că „poezia (literatura) poate să moară intoxicată de indiferența generală sau de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Dar, pe lângă aceasta, sunt și alte cauze care favorizează criza literaturii. Acestea pot fi urmărite, în mare, sub două aspecte: unul al profunzimilor - literatura a încetat să mai fie un discurs despre lume, a devenit un discurs despre sine, un discurs autoreferențial - și unul de suprafață legat de criza majoră a lecturii cauzată de gustul unui public format la „școala industriei mediatice”. William Marx consideră că „poezia (literatura) poate să moară intoxicată de indiferența generală sau de propria suficiență” și vorbește
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
întorcând spatele științei religioase și științei filosofice pentru a privilegia doctrina științifică ca instrument de dominare a lumii. „Al patrulea om” este fără tradiție și fără viitor. Acesta din urmă a apărut când cel de-al treilea a secularizat sfera discursului despre Dumnezeu și Providență, progresul științific devenind necesar și fără un „de ce”. Al patrulea efect constă în afirmarea omului radical de maximă tehnologizare și de secularizare insinuantă. Radicalismul său relevă un individualism posesiv, anarhic și anti-autoritar. Refuzul conceptului ontologic de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a avea un loc de muncă adecvat capacităților proprii, co-responsabilitate în decizii care au urmări asupra vieții economice a celor interesați. Intervențiile teologilor, ale episcopilor și ale Suveranului Pontif sunt exprimate, în principal, în termeni de denunțare și îndemn. Orientările discursului etic și social privind globalizarea pot fi prezentate astfel: în viața de fiecare zi există o mare diferență între țările bogate și cele în curs de dezvoltare, iar în unele mizeria populației este foarte gravă; globalizarea este un fenomen potențial
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a Științelor Sociale (27 aprilie 2001), Papa Ioan Paul II subliniază poziția Magisteriului Bisericii asupra globalizării. El observă că după căderea sistemului colectivist din Europa, „economia de piață pare să fi cucerit lumea întreagă”. După o lectură atentă a conținutului discursului său, putem extrage următoarele idei semnificative: globalizarea comerțului este un fenomen complex și cu evoluție rapidă, și multe persoane, în primul rând cele mai dezavantajate, o trăiesc mai mult ca pe o impunere decât ca pe un proces la care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
final și niciodată un mijloc, un subiect și nu un obiect, nici un produs al pieței; - al doilea, valoarea culturilor umane pe care nici o putere externă nu are dreptul să le diminueze, cu atât mai puțin să le distrugă. În concluzia discursului său, Papa se arată optimist, afirmând că Biserica speră ca toate elementele creative din societate să coopereze la promovarea unei globalizări în serviciul întregii persoane umane și al tuturor persoanelor. Această reflecție orientează spre o atitudine specifică a creștinului în fața
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau în omologarea stilurilor de viață și a culturilor, este necesar să căutăm împreună acele valori umane universale care există în diferitele elaborări culturale. Este vorba de același concept pe care Ioan Paul al II-lea l-a indicat în Discursul său la O.N.U, pe 5 octombrie 1995, cu ocazia aniversării a cinzeci de ani de la fondarea ei: „Dacă dorim ca un secol de «constrângere» să lase spațiu unui secol de «persuasiune» trebuie să găsim drumul pentru a discuta
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
oferă o radiografie atentă și completă a situațiilor concrete în care se neagă valoarea persoanei, care influențează negativ eforturile educației, ale progresului tehnico-științific, ale instituțiilor care militează pentru drepturile oricărei persoane la o existență decentă și responsabilă. 1.1.1 Discursul despre conștiință: Gaudium et spes 16 La acest punct, intenția noastră este să facem o scurtă trecere în revistă a elaborării conceptului de conștiință care a constituit obiectul dezbaterilor conciliare (în cadrul Conciliului Vatican al II-lea), fiind conștienți de faptul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de fapt, că această condiție etico-religioasă a neamurilor va apărea în ziua în care Dumnezeu „va judeca secretele oamenilor prin Isus Cristos” (Rom 2,16). În acest mod, încă o dată, el punctualizează care este orizontul religios în care se așează discursul despre conștiință. 1.1.2.2 Loc al întâlnirii cu Dumnezeu Concepția potrivit căreia conștiința are de-a face cu divinul este mult anterioară creștinismului. De exemplu, Teofil din Antiohia nu a vrut să admită altă divinitate decât conștiința fiecăruia
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoană ne orientează cercetarea în multe direcții, uneori nebănuite, nu atât de vizitate de cei care discută frecvent despre persoană, fără să țină cont de literatura vastă, existentă în această privință în diferite domenii de cercetare: filosofic, juridic, teologic, religios. Discursul despre persoană posedă niște baze solide, care lasă totuși deschisă posibilitatea de a ne apropia mai mult, din punct de vedere conceptual, de omul - persoană. Contribuția noastră se înscrie în această înțelegere a lucrurilor, arătând cu spirit critic ceea ce stă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea de singularitate a persoanei, a concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua (după cum a afirmat Boethius).” Se cuvine să facem o precizare importantă, legată de discursul antropologic în epoca Sfinților Părinți. Este vorba de o antropologie structural înrădăcinată în reflecția despre Dumnezeu și om, doi poli care converg unul spre celălalt. În această direcție, tema care ocupă în mod indiscutabil polul central este cea a omului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Este onest să recunoaștem, înainte de toate, complexitatea și dificultatea unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită „între Scheler teist și Scheler
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este personalitatea colectivă unită prin credință, viziuni fundamentale ale lumii, exprimate în teologii, filosofie și în legi. Poate fi identificată într-o națiune, în Biserică sau unități culturale. 3.3 Problema raportului om - Dumnezeu Întrebarea care ne poate orienta în discursul despre raportul omului cu Dumnezeu la Scheler este următoarea: în ce măsură raportul cu Dumnezeu oferă consistență conceptului de persoană? Pentru el, orice conștiință este legată în mod esențial de „sfera absolutului” și filosoful german pare să accepte că intenționalitatea este locul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fost introdus în teologie prin contribuția teologiei eliberării și a teologiei politice, pentru a face apel la dimensiunea „practică” a vieții creștine care nu se reduce la o credință pură, ci se manifestă printr-o acțiune corectă. Cadrul în care discursul despre „ortopraxi” este inserat pretinde ca, în Biserică, teoria și experiența să nu fie în contradicție. Raționalismul în teologie presupunea ca revelația să fie dată în concepte sustrase evoluției istorice și lipsite de caracterul de perspectivă. Biserica, fixând adevărul revelat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lui Dumnezeu. În acest mod, experiența morală, cel puțin implicit, este și o experiență de credință. Faptul că este călăuzit în comportamentul său moral de rațiune, (Toma de Aquino) înseamnă că omul posedă în sine capacitatea de a accede la discursul normativ. Este vorba despre o capacitate ca datorie a omului, creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, de a nu atinge în mod arbitrar autorealizarea comportamentului său. Experiența furnizează indicii asupra modului în care anumite exigențe morale corespund sau nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asemănarea lui Dumnezeu”, de a nu atinge în mod arbitrar autorealizarea comportamentului său. Experiența furnizează indicii asupra modului în care anumite exigențe morale corespund sau nu cu sensus ecclesiae (sensul Bisericii), adică cu simțul comun al credincioșilor. În mod inevitabil, discursul despre raportul dintre experiență și sensus ecclesiae reclamă modalitatea în care ideea de experiență a fost recepționată în doctrina Bisericii. Unii au văzut în termenul „experiență”, în mod paradoxal, unul din conceptele cele mai obscure pe care le posedăm (H. G
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
amintim următorul fapt: „Subiectul profesiunii de credință nu este înainte de toate individul, ci Biserica. Credința este actul comunitar, actul Bisericii și orice credincios participă mereu și numai în comuniunea eclezială [...]. Fără Biserică nu există credință. Încadrat în această dimensiune eclezială, discursul despre sensus fidelium, fără să diminueze vreodată principiul personal, recuperează și conduce la o îndeplinire expresă toate indicațiile tradiției teologice despre această formă de inteligență spirituală a credincioșilor, ca funcție de cunoaștere doctrinală în Biserică”. Cu alte cuvinte, sensus fidei semnifică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
temă în istoria teologiei morale. Din lectura noastră rezultă că alegerea făcută de Papa Paul al VI-lea este de a uni legea naturală cu ordinea morală obiectivă, de inspirație tomistă, și atenția la argumentele care favorizează acest tip de discurs ne poate ajuta să înțelegem semnificația acestei alegeri metodologice. Aici există cel puțin trei momente: primul - se pare că odată cu întâlnirea dintre filosofia greacă și anunțul creștin (pentru Ambroziu din Milano, „legea naturală este o revelație”) are loc o împletire
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
istorie trebuie să trăiască propria sa istorie și să plăsmuiască istoria, nu doar să o suporte în mod pasiv”. Pentru a ne apropia tot mai mult de înțelegerea conceptului de lege naturală în enciclica Humanae vitae, vom face referire la discursul actualului Papă Benedict al XVI-lea, „Către participanții congresului internațional promovat de către Universitatea Pontificală din Lateran, cu ocazia celei de-a 40 a aniversări a enciclicii HV”, 10 mai 2008. În conținutul acestuia am identificat două afirmații care ne interesează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]