44,063 matches
-
toți oamenii este legea comună tuturor, a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea iubirii și a dreptății, cât și conștiința care-l cheamă la căință pe acela care a acționat împotriva îndemnului conștiinței sale”. Fundamentul discursului despre conștiință îl regăsim în antropologia imitației lui Isus. În cadrul acesta, teologul din Böttingen afirmă că: „În conștiință răsună ecoul interior al chemării lui Cristos, care ne invită să-l urmăm. În ea, omul simte în mod irezistibil că existența
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cele cauzate de om (nu doar moarte și distrugere, dar și evenimente care simbolizează pierderea controlului și a sensului), care predispun la o convertire milenaristă (Michael Barkun, Barry Brummett). Ceea ce a alterat în mod fundamental situația culturală și socială în cadrul discursului apocaliptic, după opinia acestor autori, constă în apariția tehnologiilor de comunicare în masă care creează o nouă conștiință despre timp și despre relevanța acțiunii istorice. Sunt actuale, pe această linie de gândire, cuvintele sfântului Augustin, care amintea creștinilor preocupați de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lichidă, adaptarea relațiilor de cuplu la relațiile comerciale devine ceva normal”. În opinia lui Bauman, ar fi imprudent să negăm schimbarea pe care modernitatea fluidă a impus-o condiției umane, astfel că este necesar să regândim vechile concepte care fundamentau discursul despre om: emancipare, individualitate, timp/spațiu, muncă și comunitate. Modernitatea se remarcă, deci, ca o „diferență care face toată diferența”. Prin urmare, modernitatea începe când spațiul și timpul se separă de practica vieții și pot fi teoretizate drept categorii independente
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
gândi semnificația acestor două valori umane, care necesită o continuă repunere pe baze solide de natură antropologică, socială și religioasă, în strânsă tensiune față de sfidările societății de astăzi. Așadar, care sunt valorile la care să ne întoarcem pentru a fundamenta discursul despre familia de azi? Am identificat patru dintre acestea, în relație una cu cealaltă, și țin cont de o referință creștină, impregnată de o reflecție culturală liber acceptată. - Căsătoria și familia ca vocație: criteriile principale ale alegerii nu pot fi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și de autenticitate familiei actuale și să indice în mod gradual, relevând bogăția fiecăruia, pistele de urmat în vederea desăvârșirii propriei vocații, în care își află sensul ei profund și sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pistele de urmat în vederea desăvârșirii propriei vocații, în care își află sensul ei profund și sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie baza acestui discurs actual, cum ar fi: corpul, individul, omul și persoana. În cadrul personalismului creștin de inspirație tomistă, persoana și sacralitatea vieții ocupă un loc esențial în articularea statutului metafizic al ființei. Conform acestei antropologii, persoana, așa cum vom vedea, este o unitate psiho-fizică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credinței creștine, rădăcinile omului nu stau în omul însuși, nici în cel care este generat, nici în cei care îl generează, ci în Dumnezeu Creatorul, izvorul prim al vieții umane. 1.2 Filosofia bolii Este cazul să recunoaștem că un discurs despre boală sau despre condiția bolnavului este mereu dificil, nu numai pentru componenta inerentă de subiectivitate ce caracterizează percepția pe care o avem despre bolnav, ci și pentru varietatea de interpretări care s-au făcut despre el. Aceasta o confirmă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de etică creștină sau religioasă, ci doar rolul de a fi prezentat raportul dintre persoană și etică, pornind de la analiza unor fenomene sociale, în cazul nostru criza și globalizarea, legate de lumea valorilor, de concepția despre Dumnezeu și despre om. Discursul etic personalist se fundamentează pe categorii antropologice și etice precum experiența morală, natura, legea naturală, conștiința, cultura, prezente și în domenii care angajează atât raporturile dintre persoane, cât și raportul omului cu divinitatea. Domeniile pe care le-am interogat sunt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
București, 1976; Franz Kafka, Pagini de jurnal și corespondență, pref. trad., București, 1984 (în colaborare cu Mircea Ivănescu); Elias Canetti, Provincia omului, București, 1985; Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, în Friedrich Nietzsche, Opere, ÎI, București, 1994; Hans Urs von Balthasar, Mic discurs despre iad, București, 1994; Gotthold Ephraim Lessing, Educarea speciei umane, București, 1996; Adrienne Speyer, Taină morții, București, 1996; Carl Jaspers, Oamenii de însemnătate crucială (Socrate, Buddha, Confucius, Iisus), București, 1996. Repere bibliografice: Andrei Corbea, În „atelierul” lui Kafka, RL, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
și de retorica imnică, asociată cu viziunea folclorizantă și mitologizantă. Îmbinate în proporții diferite, aceste elemente aveau să se regăsească în întreaga creație lirică a lui I. Poetului i-au fost uneori reproșate versatilitatea stilistică, multiplicarea uneori deconcertantă a formulelor discursului liric, desele schimbări de registru. De fapt, pluralitatea expresiei, coexistența fațetelor diverse reprezintă însușiri definitorii ale profilului său liric. Relativ prolific - unsprezece cărți în douăzeci de ani -, poetul nu a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aduce bunăstarea unui număr cât mai mare de oameni. Este nimerit "să fie mai bine racordate diferitele cartiere ale orașului, să scadă chiriile, să se construiască la periferie, să se salveze centrul orașului, toate în același timp"3. Desigur, în discursurile lor, acești planificatori au adoptat formula care consta în naturalizarea formelor raporturilor sociale și a utilităților colective pe care le-au promovat ca răspunsuri adaptate exigențelor situației. Acest recurs la "ideologia nevoilor" nu trebuia să oculteze caracterul inovator al luării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Muzeul social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în cursul secolului al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fie privată, a fost subordonată igienei publice. "Gândirea care până la Carta de la Atena (1933) a guvernat orașul este o gândire igienistă, interesată de luarea unor măsuri de precauție împotriva sechelelor patologice provocate de îngrămădirea populației, și anume bolile și crimele. Discursul constructorilor nu mai era unul al comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capital/muncă, ci probleme sociale care se cereau identificate și rezolvate izolat, una după alta, în cea mai simplă descriere a lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta în celebrul său discurs rostit la Havre în aprilie 1892, atunci când, respingând himerele socialiste, el slăvea progresul în etape metodice: "Să fim circumspecți față de utopiile celor care, înșelați de propria lor imaginație sau rămași în ignoranța lor, cred într-un panaceu, într-o formulă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunilor de apărare și de protecție a societății, de accedere a tuturor la statutul de cetățean. Henri Bazire, mort în timpul Primului Război Mondial, înainte de a-i putea urma lui Albert de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de a i se mări coeficientul valorii politice. Criza
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor sociale în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării ofertei de servicii specifice. Este epoca în care discursul Planului intră în complicitate cu cel al mijloacelor educației populare, mai ales cu cel al mișcării "Popor și cultură" (Joffre Dumazedier, Joseph Rovan și Bénigno Cacérès). Moștenitori ai școlii Uriage și ai Thebaidei 244, acești cântăreți ai măiestriei dialogului 245
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în care se vedeau produsele "societății de masă" și apăreau tot mai sensibile opiniile despre dispariția unei lumi comunitare, care părea cu atât mai frumoasă cu cât societatea prezentă se îndepărta de ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
procesul de decizie. Se pretindea inaugurarea unei noi maniere de a conduce orașul. Începând cu anii 1960, problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de către aceia care vor fi constrânși și deserviți de el, trebuie ca ei să fie interesați să facă alegerile care îi privesc [...] Între riscurile democrației și acelea ale birocrației, nu ezit să parcurg această nouă etapă în favoarea democrației 283". În discursul său asupra calității mediului de viață, statul pare să valorifice acum localul, estimând că acesta putea genera spontan raporturi sociale mai pașnice și mai depolitizate decât eșalonul național. "Schimbarea în continuitate" putea să se realizeze cu calm prin mobilizarea claselor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de competențele lor. De exemplu, fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema ocupării forței de muncă pe plan local. Christian Le Bart subliniază: "Discursul asupra descentralizării este un discurs de imputare"322. Marketingul urban începe să se confunde cu marketingul politic 323. Această tendință este cu atât mai vizibilă cu cât aleșii locali, reconfortați de temenelile înșelătoare și care nu costă bani ale antreprenorilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema ocupării forței de muncă pe plan local. Christian Le Bart subliniază: "Discursul asupra descentralizării este un discurs de imputare"322. Marketingul urban începe să se confunde cu marketingul politic 323. Această tendință este cu atât mai vizibilă cu cât aleșii locali, reconfortați de temenelile înșelătoare și care nu costă bani ale antreprenorilor, supraestimează ei înșiși impactul intervențiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]