44,063 matches
-
evalua consistența și efectele acestei treceri de la planificare la proiect. Se poate însă releva deja, cât de mult, în acești ani, s-au folosit primarii de noțiunile de proiect al orașului și proiect urban, acestea devenind abuzive și incantatorii în discursurile lor. Astfel, așa cum subliniază Patrizia Ingallina: "Lupta orașelor pentru a se afirma (mai ales pe planul implantării de întreprinderi) cere ca ele să afișeze foarte clar strategia de dezvoltare pentru care proiectul este garant"347. Urbanismul, care încarnează efortul orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult decât reflecția ingrată și complexă asupra organizării deplasării locuitorilor. Încrederea aleșilor în noile tehnologii ale transporturilor este motivată în parte de beneficiile pe care le trag din "efectele structurante ale transporturilor". Sub acoperirea pragmatismului, această dogmă tehnicistă întreține în discursul politic acel patos pe care aleșii îl consideră indispensabil pentru a convinge. El constă în a face să se creadă în "rețelele care ar dualiza spațiul și l-ar face profitabil doar pentru zonele branșate"354. Totuși, este vorba de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de mașini și se va aglomera circulația 356. Cât despre examinarea impactului descentralizării asupra politicilor locuirii, sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case. "Aleșii apar ca niște țapi ispășitori care au un discurs normativ ce condamnă eșalonarea, proprietatea individuală și logica împărțirii pe loturi"3. În ceea ce-i privește pe primarii orașelor mari sau ai regiunii pariziene, care dispun de o puternică bază de impozitare sau de o mare densitate a gospodăriilor cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartier reprezintă un instrument de pilotaj interesant pentru acțiunea publică locală, întrucât sunt "un mijloc eficient pentru majoritate de a testa reacțiile cetățenilor în legătură cu anumite subiecte, de a cunoaște evoluția și starea opiniei publice. Astfel, puterea poate să-și modifice discursul în funcție de opinia dominantă"482. Cu siguranță, chiar și instituționalizată, democrația participativă lasă spații publice a căror potențialitate subversivă nu este niciodată total circumscrisă. O informare privind traseul unui tramvai poate da naștere unor interogații mai generale asupra politicii transportului în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urban. Rezultă o fascinație pentru infrastructuri și mari echipamente, creditate adesea mai mult din rațiunile efectelor structurante și controlate asupra dezvoltării urbane. Sprijinindu-se pe exemple concrete inspirate de propria experiență, Michel Bonetti a realizat, cu ocazia unui colocviu despre discursul și practicile proiectelor urbane 541, o recenzie critică a acestui prêt-à-porter al raționamentului urbanistic care comandă încă în zilele noastre majoritatea proiectelor de amenajare. Rechizitoriul său subliniază pregnanța unei gândiri sistemice până la caricatură, care nu crede decât în crearea căilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demonstrează. "Ajutați-ne să vă ajutăm ținând seama de dificultatea pe care o întâmpină personalul serviciilor atunci când vrea să fie de bună calitate pentru voi mai curând decât pentru cei cu o condiție mai bună", așa s-ar putea rezuma discursul care invită cetățenii la participare. Niciodată raționamentul care cere participarea cetățenilor din cauza dificultăților pe care le are personalul nu uită să amintească de publicurile cele mai defavorizate. Dar aceste publicuri remarcă adesea că lor și numai lor li se cere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
față-în-față cu ceilalți"552. Concluzie Căile urbane ale democrației moderne Poliție a orașului, planificare urbană, proiect urban. Aceste practici nu s-au substituit radical unele pe altele de-a lungul istoriei. Cu toate că e posibil să identificăm pentru fiecare epocă un discurs dominant și preocupări prioritare, aceste modalități de conducere a orașului nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat, 1976, p. 213. 53 "[...] Statul, pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57 Léon Gambetta, discursul din 20 martie 1881, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 265. 58 Alain Cottereau, "La tuberculose: maladie urbaine ou maladie de l
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57 Léon Gambetta, discursul din 20 martie 1881, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 265. 58 Alain Cottereau, "La tuberculose: maladie urbaine ou maladie de l'usure au travail? Critique d'une épidémiologie officielle: le cas de Paris", în Sociologie du travail, nr.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întreprinderilor dorite. Pentru o relatare a epopeii CELIB, se poate apela la unul dintre fondatorii săi: Joseph Martray, 20 ans qui transformèrent la Bretagne, l'"epopée" du CELIB, 22 juillet 1950 2 février 1969, Paris, Éd. France Empire, 1983. 90 Discurs în fața Adunării Naționale, 26 noiembrie 1963, citat de F. Aballea, art. citat, 1975, p. 17. 91 Marcel Cornu, La conquête de Paris, Paris, Mercure de France, 1972, p. 164. 92 Olivier Guichard, Aménager la France, Paris, Geneva, Laffont-Gonthier, 1965, p.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o dezbatere organizată de Societatea Franceză a Urbaniștilor asupra temei "Amenajarea teritoriului", supliment SFU, Urbanisme, nr. 96-97, "Le Bassin parisien", 1966. 170 Este o expresie a lui Philippe Lamour reluată de B. Pouyet, op. cit., 1968, p. 125. 171 Georges Pompidou, discurs în fața Adunării Naționale, 26 noiembrie 1963, citat de B. Pouyet, op. cit., 1968, p. 118. 172 Vezi Jean-Claude Thoenig, L'ère des technocrates. Le cas des Ponts et Chaussées, Paris, L'Harmattan, 1987 (prima ediție, 1973). 173 J.-C. Thoenig a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1966. 493 Vezi Pierre Veltz, Des lieux et des liens, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 2002. 494 Aceasta nu înseamnă că funcția providențială a statului s-ar fi redus de douăzeci de ani încoace, ci că pregnanța discursului despre retragerea statului încurajează căutarea de noi solidarități. Despre persistența statului-providență, a se vedea Michel Messu, La société protectrice. Le cas des banlieues sensibles, Paris, CNRS Éditions, 1997. 495 Jean-Pierre Sueur, Demain la ville, Raport prezentat ministrului Ocupării și Solidarității
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gata să acorde locul eroului tragic. Dar el nici nu face un pas înapoi în fața oricui altuia. Și mai cu seamă nu dă înapoi în fața celor care, fără să aibă ei înșiși ceva tragic în existență, își petrec viața cu discursuri despre ceea ce au săvîrșit și au îndurat eroii tragici. În afară de asta, humoristul protestează împotriva ideii că tragicul ar trebuie să exprime, în ciuda experienței, esența cea mai intimă a vieții. Așa ceva nu-i decît romantism. Eroul tragic însuși nu va avea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde se întrezărea o viitoare schimbare de atitudine, primul său volum, Ceea ce fulgerul amână, tipărit în 1981, este expresia unui lirism singular în epocă. Spre deosebire de majoritatea tinerilor poeți care practicau stăruitor personalizarea discursului, implicarea în cotidian, ironia și autoironia ori jocurile textuale, autorul apare mai degrabă ca un ermetic care, respingând provocările realității, se dedă la o tainică ars combinatoria. Meticulos elaborate, mizând pe sugestie și pe forța de iradiere a unor simboluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
expresia Asia orientală, aceasta servește la desemnarea ansamblului de țări pe care astăzi le denumim prin expresia Extremul Orient: extremitatea fostei URSS, China, Coreea, Japonia, țările peninsulei Indochina și ale subcontinentului indian. 3 Textul de mai sus este extras din discursul pe care sociologul Edgar Morin l-a rostit la Barcelona, cu ocazia decernării premiului internațional Catalunya 1994. 4 Ampelografia (de la Ampelos, companion al lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nikaia fusese colonizat de către massalioți (locuitorii Massaliei). 45 La urma urmelor, inventarea monedei (către anul 680 î.Hr.) va dezvolta mai ales schimburile și va da un impuls serios colonizării comerciale pe parcursul următoarelor două secole. 46 Oratorul roman adăuga invariabil la discursurile sale formula Delenda quoque Carthago ("iar în rest, trebuie să distrugem Cartagina")... , iar apoi avea să se întrebe, după distrugerea orașului punic, "ce va fi Roma fără dușmanii săi?". 47 F. Braudel, La Méditerranée. L'espace et l'histoire, Champs-Flammarion
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus, Vergilius-Eneida, Horatius, Ovidius, Ă proză îCaesar și Ciceroă, istoriografie (Nepos, Sallustius, Titus Livius). Personalitate plurivalentă (scrieri retorice, filosofice, scrisori), Cicero a rămas cunoscut ca un strălucit orator, mai ales în urma unui Exordium ex abrupto din discursul împotriva conspiratorului Catilina: “Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își va mai bate joc de noi? Până unde se va dezlănțui îndrăzneala ta neînfrânată? Nu te-au mișcat, oare, nici garda
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
și/ nimeni nu mai văzuse trâmbițele/ de piatră ondulândă ale acestor fiare./ Si n'au învins. T. Livius relatează momentul în care Roma este asediată de volsci, conduși de romanul trădător Coriolanus. Acesta este înduplecat să renunțe la luptă în urma discursului rostit de mama sa Veturia, însoțită de soția și copiii lui Coriolanus.: „Mai înainte de a-ți primi îmbrățișarea, vreau să știu la cine am venit? La vrăjmașul patriei mele, sau la fiul meu? Oare sunt prizonieră, sau încă mama ta
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
de Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international (1945) de Gherasim Luca și D. Trost, Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), aparținând lui Gellu Naum și Virgil Teodorescu. La acești poeți, discursul teoretic nu se mai axează pe conceptul de dicteu, ci pe cel de suprarealitate, definită ca „punct al spiritului în care viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și prezentul, comunicabilul și incomunicabilul, ceea ce este sus și ceea ce este jos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
scriere a versurilor, după un tipic oarecum insolit, cu spațializări între cuvinte, cu așezarea în trepte a acestora, totul înscris într-un soi de caligrafie manieristă. Practică, de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre fantastic, cu viziuni baroce ale unei lumi aflate într-un continuu proces de coagulare. Volumul Dragonul spre ziuă (1988) dezvoltă aceleași coordonate ale experimentului poetic, interesant mai ales prin elementele elegiace, într-o formulă lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de rătăciri în necunoscut. Eul se simte asaltat de semne angoasante, de ademeniri ucigașe. În ansamblu, B. lasă impresia unui poeta doctus, intim familiarizat cu variate discursuri lirice. Aceasta și explică, între altele, valoarea, uneori excepțională, a traducerilor sale, care adună, sub arcul aceleiași sensibilități rafinate prin studiu, pe tragicii greci, pe Villon, Shakespeare și Poe. Teatrul lui B., poetic prin excelență, încearcă o sinteză de mijloace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
30, într-un roman cu caracter cvasidocumentar, Manuscrisul profesorului Grigore Vântu. Romane de introspecție, confesiv-lirice, clădite pe structura unor povești de dragoste, Împăcare și Ultimii ani atrag prin fluența și, pe alocuri, chiar tensiunea narațiunii, prin ușurința portretizărilor și ținuta discursului intelectual, dar ies din epocă datorită mai ales simplismului construcției și multiplicării supărătoare a datelor caracterologico-biografice la câteva personaje de prim-plan. Un discret fior metafizic transpare din Ultimii ani: după împăcarea cu viața urmează liniștea împăcării cu firescul morții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]