51,037 matches
-
citat adaogă la reprezentația întîia pe cea de-a doua nu numai cu generalitatea cea mai mare, ci cu espresia necesității, prin urmare cu totului a priori și numai din noțiuni. Într-asemenea principie sintetice, adică lărgitoare (evazive) consistă toată intenția finală a cunoștinței noastre speculative a priori; căci cele analitice sânt drept că importante și trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză sigură și extinsă, ca la cucerire-n-adevăr nouă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceasta nu e cu scop, neavând suspecția ce-nsoțește sinteza de nevoia căreia se instituie proprie critica, parte pentru că se-mprotivește unității planului de a se însărcina cu responsabilitatea complectitudinei unei asemenea analize și deducțiuni, lucru de care ne putem dispensa în vederea intenției noastre. Atât complectitudinea disecțiunei cât și a deducției din noțiuni apriorice ce le vom aduce de acu-nainte vor fi ușor de întregit daca vor fi stabilite mai întîi ca principie evidente ale sintezei și dacă-n vederea acestui scop
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a despărți cât se poate de cu grijă una de cealaltă și de a le distinge. De aceea distingem știința regulelor sensibilității, numită estetică, de știința regulelor inteligenței, numită logică. Ci logica poate fi întreprinsă cu două feluri de intenție, sau ca logică a întrebuințărei generale a inteligenței, sau speciale. Cea dentăi conține regulele absolut {EminescuOpXIV 389} necesarii ale cugetărei, fără cari nu-și are locul nici o întrebuințare a inteligenței, și merge conform lor, oricât de diverse ar fi obiectele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câte funcțiuni logice s-au văzut a fi în toate județele posibile pe tabla premergătoare; căci inteligența e pe deplin epuizată prin numitele funcțiuni, și facultatea sa măsurata cu totul. Aceste noțiuni le vom numi, ca și Aristoteles categorii, de vreme ce intenția noastră primordială a fost analogă cu a sa, deși în execuțiune s-a depărtat foarte mult de aceasta. Tabla categoriilor 1. Ale cantității Unitate Multitudine Totalitate 2. Ale calității Realitate Negațiune Limitațiune 3. Ale relațiunei a inerenței și subzistenței (substantia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putem caracteriza inteligența ca o facultate a regulelor. Acest semn caracteristic e mai fertil și s-apropie de ființa esențială a ei. Sensibilitatea ne dă forme (ale intuițiunei), inteligența ne dă reguli. Ea e-ntotdeuna ocupată de-a străvedea fenomenele, în intenția de-a afla 133 v în ele vreo regulă. Regulele, întru cât sânt obiective (adică aderă cu necesitate cunoștinței obiectului), se numesc legi. Deși prin experiență învățăm multe legi, acestea totuși sânt determinări speciale ale unor legi superioare, între cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mulțime de reguli, împrumutate de la perspicacitate străină, și i le poate altoi cum am zice, totuși facultatea de a se servi just de ele trebuie să-i aparțină discipolului însuși, și nici o regulă care i s-ar prescrie cu această intenție nu este sigură de abuz în lipsa unui asemenea dar firesc. Deci un medic, un judecător sau un om de stat poate să aibă în capul lui multe și frumoase reguli patologice, juridice sau politice, chiar în gradul încît să poată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o vreme tânăr, iar într-alta non tânăr, adică bătrân. Dar, ca un principiu numai logic ce este, principiul contradicțiunii nu trebuie să-și mărginească enunțurile sale numai asupra unor raporturi de timp; deci o asemenea formulă e contrarie intenției sale. Neînțelegerea vine 155v de acolo că dezlipim mai întîi un predicat al lucrului de noțiunea sa și apoi unim acest predicat cu contrariul său, ceea ce însă nu constituie o contradicție cu subiectul, ci numai cu predicatul lui, cu care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spiritual dintre sceptici și fără îndoială cel mai însemnat în privirea influinței pe care procedura sceptică poate s-o aibă asupra trezirei unei examinări temeinice a rațiunei, se plătește într-adevăr osteneala de a reproduce, întru cât se potrivește cu intenția mea, mersul concluziilor și rătăcirilor unui om atât de priceput (isteț) și prețuit, cari totuși pe urma adevărului ș-au luat începutul. Hume poate-o avea în gând, deși n-a dezvoltat-o niciodată pe deplin, cum că în județuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de cea din urmă și vom hotărî mai de-aproape ce unitate sistematică din punctul de vedere al scopurilor prescrie filozofia după acest conceptus cosmicus. Concept lumesc va să zică aici acela care atinge ceea ce interesează neapărat pe orișicine; de aceea determine intenția unei științe după concepte școlare când ea este privită ca o dibăcie (îndemînație) la oricare scopuri după plac. {EminescuOpXIV 438} Scopuri esențiale nu sânt de aceea totodată si cele mai nalte, căci (la deplina unitate sistematică a rațiunei) s-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Esperiența arată că multe conspirații s-au făcut, puține au izbutit; căci cine le întreprinde nu poate face singur nimic; iar ajutor nu poate căuta decât la aceia pe cari-i crede malcontenți. Îndată ce-ai descoperit însă unui malcontent intențiile tale îi dai mijloacele de a-și satisface dorințele lui proprii, căci poate spera tot folosul din trădarea planului. Daca din partea aceasta vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fruntea căreia era el în Slavonia, de-a merge la Roma și a răzbuna moartea lui Pertinax, ce fusese ucis de cătră garda sa. Sub pretextu 1 acesta se puse în mișcare, fără a lăsa să i se observe intențiile sale la tron, și ajunse în Italia înainte de-a se ști despre pornirea lui. Îndată după ce sosi în Roma Senatu-l alese de frică și Iulian fu ucis. 902 {EminescuOpXIV 903} Îi rămâneau însă încă două greutăți de învins: una
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la cari pot avea recurs oamenii de stat, câte fapte istorice, depărtate sau proaspete, câte portrete, câte tipuri binecunoscute nu ne vin pe rând în aducere aminte! E adevărat, și noi o spunem asemenea, că sofisma nu implică totdeuna rea-credință, intenția de-a amăgi cu bună știință; există o sumă de sofiști de ingenuitate, cari nu sânt decât răi raționatori, amăgindu-se înainte de toate pe ei înșiși. Citând pe Hamilton n-am indicat decât o singură speție de sofisme; aceea care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate veni din partea lor? Nu-i cunoaștem ca oameni primejdioși? " zice sofistul personalităților injurioase. "În contra propunerii sânt oamenii înțelepți si virtuoși" va susține la rîndu 1 său sofistul personalităților adulatorii. În fine: "La ce să propunem această măsură când avem intenția de-a propune una mai bună", va zice sofistul diversiunilor artificioase. Vedem dar că sofisma are aproape totdeuna izvorul ei într-un interes al situației și că, p[r]in puterea lucrurilor, nu există orator politic care să se suie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei știința de a guverna e cum am zice o ramură a științelor naturale. Nu, zic ei, formele de guvern nu sânt pe ales. Trebuie să le luăm, în cele mai multe cazuri, așa cum le găsim. Guvernele nu pot fi stabilite prin intenție premeditată. "Ele nu se fac: răsar". Afacerea noastră cu ele, ca și cu toate celelalte fapte ale universului, este de-a cunoaște proprietățile lor naturale și de a ne adapta lor. Instituțiile politice fundamentale ale unui popor sânt privite de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orânduiala, adecă daca nu s-au împreunat și fecundat, sau sămânța primită cu ocazia împreunării este întrebuințată și punga cu sămânță e sleită, regina nu suspendă ouarea; dar se-ntîmplă amăgiri. Sute de ouă le pune în căsițe mici, sigură în intenția ei că le-a fecundat în toată regula; și din toate sau, în caz de împreunare insuficientă, din multe se dezvoltă bărbătuși cari nu-ncap în cășițele strâmte destinate pentru surori lucrătoare și cresc mai mari decât cășițele, încît lucrătoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu mîna, iar mexicanii le răspunseră la salut. Nu păreau a fi polițiști sau haidamaci de-ai lui Cohen. Meeks ieși din cameră, cu carabina pitită la spate. Cei doi tipi Îi făcură și lui cu mîna: zîmbete largi, nici o intenție necurată. Meeks controlă din priviri drumul - un sedan verde, parcat la răspîntie, acoperea ceva de culoare bleu, prea strălucitor ca să fie cerul Întrezărit printre brazi. O rază de lumină reflectată de vopseaua metalizată Îl făcu să-și aducă aminte: Bakersfield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu tipii care aveau nevoie de timp ca să facă rost de bani. Coupé-ul de culoarea oului de măcăleandru care, un minut mai tîrziu, a Încercat să-i bușească mașina. Meeks zîmbi, dînd de Înțeles că e un tip prietenos, fără intenții rele. Cu degetul pe trăgaci, Îl cîntări din priviri pe slăbănog: Mal Lunceford, unul dintre curcanii de la Secția de Poliție din Hollywood... le făcea ochi dulci fetițelor care serveau la drive-in-ul Scrivener’s și Își umfla pieptul ca să se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se va confrunta cu dinamicul adjunct de procuror districtual Ellis Loew la alegerile generale din martie, anul viitor, cei doi colegi conducînd detașat În plutonul de opt candidați. McPherson, În vîrstă de 56 de ani, are 38 la sută din intențiile de vot. Loew, În vîrstă de 41 de ani, are 36 la sută. Cel mai apropiat rival este Donald Chapman, fostul comisar al parcărilor municipale, cu 14 procente. Ceilalți cinci candidați, considerați oameni de umplutură, cu puține șanse de victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
41 de ani, are 36 la sută. Cel mai apropiat rival este Donald Chapman, fostul comisar al parcărilor municipale, cu 14 procente. Ceilalți cinci candidați, considerați oameni de umplutură, cu puține șanse de victorie, adună În total 12 procente din intențiile de vot. Într-o conferință de presă anunțată, McPherson a prezis că va fi o campanie plină de suspans și a subliniat că el este În primul rînd un slujitor al cetățenilor și În al doilea rînd un candidat politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mă port frumos cu ele și mă asigur că bărbații cu care au de-a face le tratează cu tot respectul cuvenit. Noapte bună, domnule White. GÎnduri la volan: cum de reușise Patchett să se prindă atît de repede de intențiile lui? Dacă dovezile ascunse de el Îi vor crea neplăceri? Dudley avea niște bănuieli și intuise exact pînă unde era dispus să meargă ca să-l faulteze pe Exley. Lynn Bracken locuia pe Nottingham, lîngă Los Feliz. A găsit ușor adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o carte de filozofie aproape în înțelesul tradițional al cuvântului. De aceea capitolele despre frică, nehotărâre, destin, lene, ratare, prostie, putere sau iubire nu sânt pagini grupate arbitrar în spațiul unor eseuri disparate, ci momentele născute oarecum necesar în urma unei intenții de rigoare. Ele se înscriu deci în logica unei idei care le dictează ritmul și conținutul. Mi-am pus întrebarea, terminînd-o în această formă, dacă este vorba de "o carte grea". Nu cred. Mai degrabă este o carte ambițioasă, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cesare Ripa, o "enciclopedie-etalon a personificărilor". Dar în afara interesului pentru "imagine" (la care trimite etimonul eikon), ce mai are ea comun cu iconologia din secolul nostru, căreia Panofsky îi fixează ca sarcină căutarea "semnificației ultime a fenomenului artistic" (situată dincolo de intenția artistului) și stabilirea relației ei cu spiritul obiectiv al epocii? În cazul "peratologiei" lucrurile stau la fel. Născîndu-se în marginea radicalului *per- și a liniilor semantice care se dezvoltă din el, peratologia evoluează către orice formă de mișcare a limitelor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele nu numai limitația, forma, ci și principiul contemplării ei. Numai în această dobândită orbire devine limpede intenția de a trăi eminența corpului, și o statuie în care văzul a amuțit este implicit o invitație la hiperestezia tactilului. Nu "vezi" cu adevărat o sculptură decât pipăind-o și nu întîmplător Brâncuși și-a subintitulat câteva lucrări "sculptură pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vorba de câteva considerații în marginea Maladiilor. ("C'est un excellent ouvrage qui, à mon sens, reflète mieux ta forme d'esprit que le précédent" - i.e. Sentimentul romînesc.) Noica își preia apoi funcția de antrenor cultural și se interesează de intențiile noastre pentru zilele care urmează. Aflând că Andrei trebuie să-și termine cartea, îi urcă porția la 50 de pagini pentru toată săptămâna ("Pippidi se plângea că nu scrie decât șapte pagini pe zi și tu vrei să scrii doar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în vedere posibilitatea, cât de mică, de manifestare în mintea cititorului doar a sensului (fie și vag) "subversiv". Tot evantaiul de sensuri este sacrificat întru prevenirea apariției acelui unic sens vinovat. Nu se mai pune problema să fii înțeles: căutarea intenției, deci fixarea sensului, este întotdeauna o operație incertă și riscantă. ("De unde știm noi în fond că asta a gîndit?") Precaut, cert, eficace este să elimini sursa ambiguității. De pildă, în cazul de mai sus, contextul articolului arăta clar că este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]