45,316 matches
-
(, ) este un fluviu în nord-vestul Lituaniei și vestul Letoniei. El izvorăște lângă orașul Kuršėnai din județul lituanian Šiauliai și se varsă în Marea Baltică la Ventspils, în Letonia. Din lungimea totală de 346 km , 178 sunt pe teritoriul Letoniei. Pe cursul său inferior, la Kuldīga, se află cascada ("Ventas Rumba"), cu o lățime de 249 m (dar o înălțime de doar 1,8 - 2,2 m), ea fiind cea mai
Venta () [Corola-website/Science/316854_a_318183]
-
înălțime de doar 1,8 - 2,2 m), ea fiind cea mai lată cascadă din Europa. Orașele mai mari traversate de Venta sunt Mažeikiai în Lituania și Kuldīga și Ventspils în Letonia. Între afluenții săi se numără Abava (singurul cu lungimea de peste 100 km), Virvyčia, Varduva, Viešetė, Vadakstis și Ciecere.
Venta () [Corola-website/Science/316854_a_318183]
-
insulă este Castro, situat pe coasta de est. este separată de continent la nord prin strâmtoarea Chacao iar la est prin Golful Ancud și Golful Corcovado; la sud, dincolo de strâmtoarea Boca del Guafo se află arhipelagul Chonos. Insula are o lungime de 190 km și o lățime maximă de 65 km. Linia de coastă este foarte neregulată, prezentând numeroase golfuri, peninsule mici și insulițe. Insulele Chiloé și Chonos constituie extensia spre sud a munților de coastă din Chile, care se întind
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]
-
secolului al XIX-lea, cea din naos a fost alterată de mâna unui pictor mai puțin priceput. Mai bine păstrate sunt fragmentele din altar, datate, potrivit pisaniei fragmentare de pe spatele tâmplei, în 1820; execuția a fost precedată de amplificarea în lungime a spațiului interior, prin introducerea unei travei. Numele pictorilor s-au pierdut. În anul 1974 biserica a fost supusă altui șantier de renovare, care a inclus și ridicarea lăcașului pe un soclu din piatră. În cazul acestui lăcaș, semnalat doar
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
se îneacă și revine în fiecare zi odată cu fluxul și refluzul. (...)Noua sa lucrare este gândită astfel încât să se încadreze în spațiul înconjurător. Astfel, sunt 12 lucrări pe ambele părți ale unui coridor de 3 metri înălțime și 18 metri lungime. Coridorul ar putea fi un pasaj îngust între clădiri, dar neavând un asemenea loc Roman a construit pentru această expoziție un spațiu de oțel. În aproape toate cazurile figura umană este îndoită peste o bară invizibilă, continuând sentimentul de frustrare
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească din Suceava și Biserica Mirăuți. Statuia este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea de 1,11 metri și lățimea de 1,31 metri. Inscripția de pe soclul monumentului specifică "„Petru I Mușat 1375-1391”", după cum
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea de 1,11 metri și lățimea de 1,31 metri. Inscripția de pe soclul monumentului specifică "„Petru I Mușat 1375-1391”", după cum a fost cunoscut fostul domnitor al Moldovei de istoriografie până nu demult. În anul 2008, primarul Ion Lungu și-a
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
după părerea ornitologilor numai două specii. În această familie se poate aminti ca specie înrudită mai cunoscută câneparul (Acanthis cannabina). Păsările din această familie seamănă ca mărime cu pasărea ochiul boului (pănțăruș), cu care sunt înrudite. Sunt păsări mici cu lungimea de 8 - 10 cm, au gâtul coada și aripile scurte, nefiind zburătoare bune. Picioarele sunt bine dezvoltate prevăzute cu degete lungi și subțiri. Ciocul este scurt și ascuțit, uneori curbat în sus. Culoarea penajului este de la galben-brun până la verde, partea
Acanthisittidae () [Corola-website/Science/316940_a_318269]
-
compoziției, pe fiecare față fiind reprezentați câte doi muncitori lucrând, dispuși în ritm sincopat unul față de celălalt. Materialul este tratat în volume geometrice, planuri netede, cu treceri bruște în unghiuri drepte. Statuia are 1,50 metri înălțime, 0,49 metri lungime și 0,31 metri lățime. Statuia se află pe un postament din piatră cioplită cu dimensiunile 0,87 metri x 0,46 metri, aflat la rândul său pe un soclu din beton cu înălțimea de 1,53 metri, lungimea de
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
metri lungime și 0,31 metri lățime. Statuia se află pe un postament din piatră cioplită cu dimensiunile 0,87 metri x 0,46 metri, aflat la rândul său pe un soclu din beton cu înălțimea de 1,53 metri, lungimea de 0,94 metri și lățimea de 0,56 metri.
Grupul statuar „Constructorul” din Suceava () [Corola-website/Science/316941_a_318270]
-
cu mâna dreaptă pe postament, în timp ce cu mâna stângă cuprinde copilul. Acesta este orientat către dreapta și scrie pe o tăbliță sprijinită pe piciorul mamei. Materialul este tratat în volume gometrice. Opera are 2,00 metri înălțime, 1,20 metri lungime și 0,82 metri lățime. Statuia se află pe un soclu din beton placat cu travertin, cu înălțimea de 1,04 metri, lungimea de 1,33 metri și lățimea de 0,92 metri.
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
piciorul mamei. Materialul este tratat în volume gometrice. Opera are 2,00 metri înălțime, 1,20 metri lungime și 0,82 metri lățime. Statuia se află pe un soclu din beton placat cu travertin, cu înălțimea de 1,04 metri, lungimea de 1,33 metri și lățimea de 0,92 metri.
Grupul statuar „Mama și școlarul” din Suceava () [Corola-website/Science/316942_a_318271]
-
Golful Norvegian din sud-vestul insulei Ellesmere și este separată la nord de insula Amund Ringnes prin strâmtoarea Hendriksen iar la sud de peninsula Grinell din nord-vestul insulei Devon prin canalul Belcher. Insula Cornwall are o formă aproximativ rectangulară, cu o lungime de cca. 90 km și o lățime de 30 km. Din punct de vedere al reliefului, ea poate fi împărțită de la est la vest în trei sectoare, sectoarele laterale cuprinzând câmpii relativ joase, cu înălțimi de 10-50 m, iar sectorul
Insula Cornwall, Canada () [Corola-website/Science/316938_a_318267]
-
În fizică și astronomie, deplasarea spre roșu are loc când lungimea de undă a radiației electromagnetice - de regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
regulă lumina vizibilă - emise sau reflectate de un obiect este deplasată spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spre domeniul de energie mică (roșu) al spectrului electromagnetic din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
din cauza efectului Doppler sau a altor efecte gravitaționale. În general, deplasarea spre roșu se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
se definește ca fiind o "creștere" a lungimii de undă a radiației electromagnetice receptată de un detector în comparație cu lungimea de undă emisă de sursă. Această creștere a lungimii de undă corespunde unei scăderi a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
a frecvenței radiației electromagnetice. Orice creștere a lungimii de undă se numește „deplasare spre roșu”, chiar dacă are loc în spectrul invizibil al radiațiilor electromagnetice, cum ar fi radiații gamma, radiații X și ultraviolete. Această denumire poate fi derutantă deoarece, pentru lungimi de undă mai mari decât ale luminii roșii (de exemplu, infraroșii, microunde și unde radio), deplasarea spre roșu duce radiația în direcția opusă față de lumina roșie. O deplasare spre roșu observată și datorată efectului Doppler are loc atunci când sursa de
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
specific acestui element cu caracteristici la intervale regulate. Dacă observația se limitează la liniile de absorbție, rezultatul ar fi similar cu ilustrația din dreapta-sus. Dacă se observă aceași structură de intervale dintre liniile spectrale dar cu un decalaj constant al lungimilor de undă într-un spectru observat la o sursă îndepărtată, atunci acel spectru se poate identifica tot cu al hidrogenului. Dacă se identifică aceeași linie spectrală în ambele spectre dar la lungimi de undă diferite, atunci se poate calcula deplasarea
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
liniile spectrale dar cu un decalaj constant al lungimilor de undă într-un spectru observat la o sursă îndepărtată, atunci acel spectru se poate identifica tot cu al hidrogenului. Dacă se identifică aceeași linie spectrală în ambele spectre dar la lungimi de undă diferite, atunci se poate calcula deplasarea spre roșu cu formulele din tabelul de mai jos. Determinarea deplasării spre roșu a unui obiect în acest fel necesită o gamă de frecvențe sau de lungimi de undă. Pentru a calcula
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
în ambele spectre dar la lungimi de undă diferite, atunci se poate calcula deplasarea spre roșu cu formulele din tabelul de mai jos. Determinarea deplasării spre roșu a unui obiect în acest fel necesită o gamă de frecvențe sau de lungimi de undă. Pentru a calcula deplasarea spre roșu pentru un spectru fără caracteristici identificabili, trebuie să se cunoască lungimea de undă a luminii emise în sistemul de referință în care sursa este în repaus, cu alte cuvinte, lungimea de undă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
tabelul de mai jos. Determinarea deplasării spre roșu a unui obiect în acest fel necesită o gamă de frecvențe sau de lungimi de undă. Pentru a calcula deplasarea spre roșu pentru un spectru fără caracteristici identificabili, trebuie să se cunoască lungimea de undă a luminii emise în sistemul de referință în care sursa este în repaus, cu alte cuvinte, lungimea de undă ce ar fi măsurată de un observator aflat în mișcare solidar cu sursa (într-un sistem de referință propriu
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sau de lungimi de undă. Pentru a calcula deplasarea spre roșu pentru un spectru fără caracteristici identificabili, trebuie să se cunoască lungimea de undă a luminii emise în sistemul de referință în care sursa este în repaus, cu alte cuvinte, lungimea de undă ce ar fi măsurată de un observator aflat în mișcare solidar cu sursa (într-un sistem de referință propriu). Cum în aplicațiile astronomice, această măsurătoare nu se poate efectua direct, se folosește în schimb metoda cu linii spectrale
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
căror frecvență în sistemul de referință propriu nu se cunoaște, sau cu un spectru lipsit de caracteristici sau cu zgomot alb (fluctuații aleatoare într-un spectru). Deplasarea spre roșu (și cea spre albastru) pot fi caracterizate prin diferența relativă dintre lungimile de undă (sau frecvențele) emise și cele observate ale unui obiect. În astronomie, se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă lungimea de undă, și "f" reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]