45,316 matches
-
spre roșu (și cea spre albastru) pot fi caracterizate prin diferența relativă dintre lungimile de undă (sau frecvențele) emise și cele observate ale unui obiect. În astronomie, se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă lungimea de undă, și "f" reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza luminii), atunci "z" se definește prin ecuațiile: După ce se măsoară "z", distincția dintre deplasarea spre roșu și cea spre albastru este doar o chestiune de semn al
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
roșu gravitațională implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
roșu. Aceasta diferă de deplasarea dată de efectul Doppler și descrisă mai sus prin aceea că diferența de viteză (respectiv transformarea Lorentz) dintre sursă și observator nu se datorează schimbului clasic de impuls și energie, și că fotonii își măresc lungimea de undă și deci se deplasează spre roșu din cauză că spațiul prin care se propagă ei se dilată (extinde). Consecințele observabile ale acestui efect pot fi calculate folosind ecuațiile din teoria relativității generale care descriu un univers omogen și izotrop. Pentru
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de timp formula 10, acel front de undă a fost emis la un moment formula 11 în trecut și la o poziție aflată la o distanță formula 12. Integrând pe drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim este din nou emis de la formula 12 și este observat la formula 9, se poate scrie următoarea ecuație: Părțile din dreapta celor două ecuații integrale de mai sus sunt
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
în regiunea sa de spațiu, și este în cele din urmă primită de observatori în repaus în regiunea lor locală de spațiu. Între galaxie și observator, lumina se deplasează prin regiuni vaste de spațiu aflat în expansiune. Ca rezultat, toate lungimile de undă ale luminii sunt „întinse” de expansiunea spațiului. Pur și simplu.” Vezi Harrison, p. 315. „Creșterea de lungime de undă de la emisia la absorbția luminii nu depinde de viteza de modificare a lui "a(t)" (aici "a(t)" este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
locală de spațiu. Între galaxie și observator, lumina se deplasează prin regiuni vaste de spațiu aflat în expansiune. Ca rezultat, toate lungimile de undă ale luminii sunt „întinse” de expansiunea spațiului. Pur și simplu.” Vezi Harrison, p. 315. „Creșterea de lungime de undă de la emisia la absorbția luminii nu depinde de viteza de modificare a lui "a(t)" (aici "a(t)" este factorul de scalare Robertson-Walker) la momentele emisiei și recepției, ci de creșterea lui "a(t)" de-a lungul întregului
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
prin anumite filtre. Când sunt disponibile doar date fotometrice (de exemplu, Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field), astronomii se bazează pe o tehnică de măsurare a deplasării fotometrice spre roșu. Deoarece filtrul este sensibil la o gamă de lungimi de undă și deoarece tehnica se bazează pe multe presupuneri asupra naturii spectrului sursei de lumină, erorile pentru acest gen de măsurători pot fi de până la δ"z" = 0,5, și ele sunt mult mai nesigure decât cele spectroscopice. Fotometria
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
a măsura galaxii cu luminozitate mică și cu deplasări de la 0,7 în sus, și urmează, deci, să furnizeze o completare pentru SDSS și 2dF. Interacțiunile și fenomenele de transfer radiativ și optică fizică pot avea ca rezultat deplasări ale lungimii de undă și frecvenței radiațiilor electromagnetice. În astfel de cazuri deplasările corespund unui transfer de energie fizică spre materie sau spre alți fotoni în loc de a corespunde unei treceri între sisteme de referință. Aceste deplasări se pot datora unor fenomene fizice
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
discutate mai sus. În multe circumstanțe împrăștierea cauzează înroșirea radiației deoarece entropia are ca rezultat predominarea fotonilor de energii joase față de prezența a puțini fotoni de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate în condiții controlate cu grijă; orice "z" calculat este în general o funcție de lungimea de undă. Mai mult, împrăștierea cauzată de medii aleatoare are loc la multe unghiuri, iar "z" este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
puțini fotoni de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate în condiții controlate cu grijă; orice "z" calculat este în general o funcție de lungimea de undă. Mai mult, împrăștierea cauzată de medii aleatoare are loc la multe unghiuri, iar "z" este o funcție și de unghiul de împrăștiere. Dacă au loc mai multe împrăștieri, sau particulele împrăștiate au o mișcare relativă, atunci există și
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
interstelară — la fel împrăștierea Rayleigh cauzează înroșirea atmosferică dată de Soare la răsărit și la apus și face ca restul cerului să fie albastru. Acest fenomen este diferit de deplasarea spre roșu deoarece liniile spectrale nu sunt deplasate la alte lungimi de undă la obiectele înroșite și în plus există și o slăbire a intensității și o distorsiune asociate cu fenomenul din cauza împrășțierii fotonilor la unghiuri diferite de cel de privire directă.
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri. Pe pereții laterali ai soclului, în registrul inferior, sunt amplasate două altoreliefuri din bronz de mari dimensiuni. Un altorelief prezintă o secvență de bătălie, iar celălalt o scenă de la Curtea Domnească
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
O listă este o colecție de elemente de informatie (noduri), legate între ele prin referințe, realizându-se, astfel, o stocare necontiguă a datelor în memorie. Lungimea unei liste este dată de numărul de noduri din lista. Structura corespunzătoare de date trebuie să permită determinarea eficientă a primului său ultimului nod din structura și care este predecesorul său succesorul unui nod dat, dacă există. Lista este o
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
acestuia. S-a arătat deja că principala deosebire dintre lista și tabloul unidimensional este că lista (că orice colecție) conține un numar de elemente variabil, în timp ce la tablou numărul de elemente se fixează la crearea acestuia. Totuși, dacă se cunoaște lungimea maximă a listei, ea poate fi implementată sub formă de tablou, dacă se admite că numai o anumită zonă din tablou este ocupată efectiv de elementele listei. În acest caz, lungimea tabloului va fi numită capacitatea listei (numărul maxim de
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
se fixează la crearea acestuia. Totuși, dacă se cunoaște lungimea maximă a listei, ea poate fi implementată sub formă de tablou, dacă se admite că numai o anumită zonă din tablou este ocupată efectiv de elementele listei. În acest caz, lungimea tabloului va fi numită capacitatea listei (numărul maxim de elemente pe care le poate conține lista), în timp ce numărul de elemente efectiv existente în lista la un moment dat se va numi lungimea listei. Să considerăm, de exemplu, că folosim pentru
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
ocupată efectiv de elementele listei. În acest caz, lungimea tabloului va fi numită capacitatea listei (numărul maxim de elemente pe care le poate conține lista), în timp ce numărul de elemente efectiv existente în lista la un moment dat se va numi lungimea listei. Să considerăm, de exemplu, că folosim pentru lista următorul tablou cu 10 de elemente: A B C D deci capacitatea este tot 10, dar lungimea este 4. Dacă inseram un element X pe poziția de indice 1, elementele situate
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
numărul de elemente efectiv existente în lista la un moment dat se va numi lungimea listei. Să considerăm, de exemplu, că folosim pentru lista următorul tablou cu 10 de elemente: A B C D deci capacitatea este tot 10, dar lungimea este 4. Dacă inseram un element X pe poziția de indice 1, elementele situate pe această poziție și după ea se vor deplasa spre dreapta, obținându-se situația următoare: A X B C D Acum lungimea listei este 5, iar
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
este tot 10, dar lungimea este 4. Dacă inseram un element X pe poziția de indice 1, elementele situate pe această poziție și după ea se vor deplasa spre dreapta, obținându-se situația următoare: A X B C D Acum lungimea listei este 5, iar capacitatea a rămas neschimbată. Dacă eliminăm din lista elementul C, se obține situația următoare: A X B D Deci elementele situate după cel eliminat s-au deplasat spre stânga cu o poziție. Analizând pentru lista implementată
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
lista implementată că tablou complexitatea algoritmilor de inserare a unui element într-o listă, eliminare a unui element din lista și de căutare a unui element, constatăm că în toate aceste cazuri numărul de operații elementare crește direct proporțional cu lungimea listei. În consecință complexitatea acestor operații este O(n). În schimb, pentru astfel de liste, accesul la oricare element al listei pentru care se cunoaște indicele are complexitatea constantă O(1), la fel ca pentru tablouri. Exemplu: o listă de
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
valori primitive de tip int. Rolul ei este pur didactic, pentru a arăta cum poate fi implementată o listă folosind ca suport un tablou. Clasa ListaȚI are două câmpuri private: câmpul tab conține referință la tabloul de elemente, iar câmpul lungime conține numărul de elemente existente efectiv în lista. În limbajul Java nu este necesar să rezervam un câmp special pentru capacitatea listei, deoarece aceasta este chiar lungimea tabloului tab, adică tab.length. Constructorul listei primește ca argument capacitatea acesteia și
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
două câmpuri private: câmpul tab conține referință la tabloul de elemente, iar câmpul lungime conține numărul de elemente existente efectiv în lista. În limbajul Java nu este necesar să rezervam un câmp special pentru capacitatea listei, deoarece aceasta este chiar lungimea tabloului tab, adică tab.length. Constructorul listei primește ca argument capacitatea acesteia și aloca în memorie un tablou tab cu număr de elemente corespunzător, după care pune câmpul lungime la valoarea 0; Clasa conține metode pentru principalele operații asupra listei
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]
-
rezervam un câmp special pentru capacitatea listei, deoarece aceasta este chiar lungimea tabloului tab, adică tab.length. Constructorul listei primește ca argument capacitatea acesteia și aloca în memorie un tablou tab cu număr de elemente corespunzător, după care pune câmpul lungime la valoarea 0; Clasa conține metode pentru principalele operații asupra listei: adăugare de elemente, inserare, eliminare, înlocuire, căutare. A fost, de asemenea, redefinita metodă toString din clasa Object, astfel încât lista să poată fi convertita într-un șir de caractere afișabil
Listă (structură de date) () [Corola-website/Science/316957_a_318286]