43,993 matches
-
În 1968 a fost aprobat primul program nuclear național din România având ca obiectiv industrializarea energiei nucleare prin construirea în țară, până în 1980, a unor unități nucleare însumând 1000 MWe. Programul de energetică nucleară reflectă evoluțiile contradictorii, economice și politice, din România acelor ani. La începutul anilor 70, România purta negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
În 1968 a fost aprobat primul program nuclear național din România având ca obiectiv industrializarea energiei nucleare prin construirea în țară, până în 1980, a unor unități nucleare însumând 1000 MWe. Programul de energetică nucleară reflectă evoluțiile contradictorii, economice și politice, din România acelor ani. La începutul anilor 70, România purta negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice atât cu Canada cât și cu Uniunea Sovietică. Reactoarele cu
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
În 1968 a fost aprobat primul program nuclear național din România având ca obiectiv industrializarea energiei nucleare prin construirea în țară, până în 1980, a unor unități nucleare însumând 1000 MWe. Programul de energetică nucleară reflectă evoluțiile contradictorii, economice și politice, din România acelor ani. La începutul anilor 70, România purta negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice atât cu Canada cât și cu Uniunea Sovietică. Reactoarele cu uraniu natural și apa grea CANDU au
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
energiei nucleare prin construirea în țară, până în 1980, a unor unități nucleare însumând 1000 MWe. Programul de energetică nucleară reflectă evoluțiile contradictorii, economice și politice, din România acelor ani. La începutul anilor 70, România purta negocieri pentru cumpărarea de reactoare nucleare energetice atât cu Canada cât și cu Uniunea Sovietică. Reactoarele cu uraniu natural și apa grea CANDU au fost alese pe motive politice. Pentru a nu fi supusă la presiuni politice din partea furnizorilor de tehnologii și materiale nucleare, România dorea
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
de reactoare nucleare energetice atât cu Canada cât și cu Uniunea Sovietică. Reactoarele cu uraniu natural și apa grea CANDU au fost alese pe motive politice. Pentru a nu fi supusă la presiuni politice din partea furnizorilor de tehnologii și materiale nucleare, România dorea o tehnologie care să-i asigure o independența totală. Deoarece îmbogățirea uraniului era o tehnologie ținută sub embargo de către marile puteri, România a apreciat că tehnologia de obținere a apei grele era mult mai accesibilă. Argumentele care au
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
marile puteri, România a apreciat că tehnologia de obținere a apei grele era mult mai accesibilă. Argumentele care au stat la baza acestei opțiuni au fost rezultatele cercetării naționale și tradiția îndelungată a industriei petrolului și chimiei. Istoria acestei centrale nucleare începe la sfârșitul anilor 60 când România a făcut prima tentativă de a cumpăra reactori CANDU. Din cauza dificultăților economice (inundații) prin care a trecut România la sfarsitul deceniului 6, proiectul a fost amânat. În anul 1977, România și Canada au
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
au început negocierile pentru realizarea reactorilor CANDU. În decembrie 1978 a fost semnat un contract de licență pentru tehnologia CANDU. Tot atunci au fost semnate contracte pentru servicii de inginerie, asistență tehnică și servicii de procurare necesare pentru realizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavoda. Corporația pentru Dezvoltarea Exporturilor din Canada (EDC) și băncile private au deschis o linie de credit de 1 miliard de dolari canadieni, restul costurilor urmând a fi acoperit printr-un
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
decembrie 1978 a fost semnat un contract de licență pentru tehnologia CANDU. Tot atunci au fost semnate contracte pentru servicii de inginerie, asistență tehnică și servicii de procurare necesare pentru realizarea părții nucleare (reactorul CANDU) a Unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavoda. Corporația pentru Dezvoltarea Exporturilor din Canada (EDC) și băncile private au deschis o linie de credit de 1 miliard de dolari canadieni, restul costurilor urmând a fi acoperit printr-un acord de barter cu produse românești. Aprobarea amplasării
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
era realizată doar în proporție de 40-50%. În cursul anului 1990, Guvernul Român a invitat o misiune de experți din partea AIEA (misiune PRE-OSART) să inspecteze șantierul de la Cernavoda pentru a constata în ce măsură lucrările executate îndeplineau cerințele standardelor internaționale de securitate nucleară și calitate. Misiunea AIEA a constatat deficiențe serioase și a recomandat finalizarea primului grup, restul fiind trecut în conservare. În august 1991 RENEL și Consorțiul AECL - Ansaldo (AAC) au semnat un contract pentru finalizarea Unității 1, pusă în funcțiune în
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
mondial a găsit România în tabăra aliaților, dar cu toate acestea a trebuit sa plateasca Uniunii Sovietice despăgubiri de război. Printre produsele luate din România în contul despăgubirilor de război a figurat și uraniul, care a fost folosit în programul nuclear sovietic. Societatea Sovrom-Kvartit a exploatat toate zăcămintele de uraniu identificate în România până în anul 1965, minereul fiind trimis în URSS. După 1965, exploatarea minereului de uraniu a fost preluată de Trustul de Metale Rare din București, iar minereul uranifer extras
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
După 1965, exploatarea minereului de uraniu a fost preluată de Trustul de Metale Rare din București, iar minereul uranifer extras a fost stocat în halde depozit în vederea utilizării ulterioare. Începând din anul 1976, activitatea de dezvoltare tehnologică în domeniul combustibilului nuclear s-a extins la nivel pilot, încercându-se imitarea combustibilului CANDU pe baza informațiilor sumare din documentația de licență furnizată de AECL-Canada. În anul 1996, pe baza asistenței tehnice din partea firmelor canadiene AECL și Zircatec fabrică de la Pitești a fost
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
documentația de licență furnizată de AECL-Canada. În anul 1996, pe baza asistenței tehnice din partea firmelor canadiene AECL și Zircatec fabrică de la Pitești a fost retehnologizată și calificată să producă combustibil CANDU. Apă grea a fost un obiectiv principal al programului nuclear românesc. Cercetarea pentru tehnologia apei grele a fost realizată la Secția V-a Cluj a Institutului de Fizica Atomică. În anul 1970 se decide construirea unei uzine pilot pentru apa grea la Govora, obiectiv numit ulterior Uzina G. Directorul acestei
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
acestei uzine a fost numit dr. ing. Marius Sabin Peculea. Acest colectiv a pus la punct tehnologia de producere a apei, folosită la uzina ROMAG de la Drobeta Turnu Severin. Pe langă capacitățile de producere a apei grele și a combustibilului nuclear au fost construite și alte mari unități industriale: rafinarea zirconiului și fabricarea de componente din aliaje de zirconiu, fabricarea de componente grele pentru reactori, etc. Redimensionarea programului nuclear după 1990 a condus la dispariția cererii și închiderea majorității acestor capacități
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
Severin. Pe langă capacitățile de producere a apei grele și a combustibilului nuclear au fost construite și alte mari unități industriale: rafinarea zirconiului și fabricarea de componente din aliaje de zirconiu, fabricarea de componente grele pentru reactori, etc. Redimensionarea programului nuclear după 1990 a condus la dispariția cererii și închiderea majorității acestor capacități. Începuturile energiei nucleare în România poartă pecetea contextului politic din acele timpuri. Primul reactor de cercetare de proveniență sovietică pus în funcțiune la Măgurele în 1957 a adus
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
construite și alte mari unități industriale: rafinarea zirconiului și fabricarea de componente din aliaje de zirconiu, fabricarea de componente grele pentru reactori, etc. Redimensionarea programului nuclear după 1990 a condus la dispariția cererii și închiderea majorității acestor capacități. Începuturile energiei nucleare în România poartă pecetea contextului politic din acele timpuri. Primul reactor de cercetare de proveniență sovietică pus în funcțiune la Măgurele în 1957 a adus cu el și concepțiile cercetătorilor ruși privind efectul radiațiilor asupra sănătății. De aici s-a
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
prima colonie a oamenilor de pe planetă. El este reținut de către robotul echipajului, echipaj condus de căpitanul Adelaide Brooke. Doctorul află care este data curentă și-și amintește cu tristețe că, în această zi, baza a fost distrusă de o explozie nucleară fără supraviețuitori, totuși evenimentul a influențat pozitiv evoluția umanității, inclusiv cea a urmașilor lui Adelaide, ducând la accelerarea cercetărilor privind zborurile spațiale, omul ajungând să exploreze tot mai mult universul și să respecte formele de viață extraterestră. Astfel, explozia din
The Waters of Mars () [Corola-website/Science/326611_a_327940]
-
să-i însoțească și vrea să plece spre TARDIS, dar Adelaide îl oprește și-i cere să-i dezvăluie tot ce știe, Doctorul îi explică cu tristețe că soarta bazei și a echipajului său este să dispară într-o explozie nucleară. TARDIS-ul se materializează pe Pământ lângă casa lui Adelaide. Yuri se duce după Mia s-o calmeze, iar Adelaide îl întreabă pe Doctor de ce a salvat-o dacă moartea ei este "fixă în timp". El îi explică că regulile
The Waters of Mars () [Corola-website/Science/326611_a_327940]
-
(n. 13 aprilie 1937, Deva - d. 16 noiembrie 1996, București) a fost un fizician român, specialist în domeniul energiei nucleare. Absolvent al Facultății de Matematică și Fizică, secția Fizică a Universității din Cluj promoția 1958, doctor în științe fizice (1968), a fost cercetător științific și secretar științific al Institutului de Fizică Atomică (secția Cluj) în perioada 1958-1969, profesor asociat al
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
secretar științific al Institutului de Fizică Atomică (secția Cluj) în perioada 1958-1969, profesor asociat al Universității din Cluj, Catedra de fizică teoretică până în 1968, iar după 1972 conducător științific de doctorate în cadrul Institutului de Fizică Atomică, specialitatea Fizică tehnică, Tehnologii nucleare, autorul a zeci de lucruri științifice în domeniul separării izotopice și apei grele . În 1969 a fost transferat la Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară unde a participat direct la elaborarea programului național de energetică nucleară și a proiectelor legislative
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
după 1972 conducător științific de doctorate în cadrul Institutului de Fizică Atomică, specialitatea Fizică tehnică, Tehnologii nucleare, autorul a zeci de lucruri științifice în domeniul separării izotopice și apei grele . În 1969 a fost transferat la Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară unde a participat direct la elaborarea programului național de energetică nucleară și a proiectelor legislative ce au reglementat desfășurarea activităților nucleare în România. În calitate de inspector de stat Șef, conducător al I.S.C.A.N.C.N, a contribuit la respingerea achiziționării de către
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
specialitatea Fizică tehnică, Tehnologii nucleare, autorul a zeci de lucruri științifice în domeniul separării izotopice și apei grele . În 1969 a fost transferat la Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară unde a participat direct la elaborarea programului național de energetică nucleară și a proiectelor legislative ce au reglementat desfășurarea activităților nucleare în România. În calitate de inspector de stat Șef, conducător al I.S.C.A.N.C.N, a contribuit la respingerea achiziționării de către România a centralelor nuclearo-electrice rusești de tip VVR 440 și alegerea
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
științifice în domeniul separării izotopice și apei grele . În 1969 a fost transferat la Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară unde a participat direct la elaborarea programului național de energetică nucleară și a proiectelor legislative ce au reglementat desfășurarea activităților nucleare în România. În calitate de inspector de stat Șef, conducător al I.S.C.A.N.C.N, a contribuit la respingerea achiziționării de către România a centralelor nuclearo-electrice rusești de tip VVR 440 și alegerea filierei CANDU. Din 6 ianuarie 1990 a fost primul președinte
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
Șef, conducător al I.S.C.A.N.C.N, a contribuit la respingerea achiziționării de către România a centralelor nuclearo-electrice rusești de tip VVR 440 și alegerea filierei CANDU. Din 6 ianuarie 1990 a fost primul președinte al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare cu rangul de ministru secretar de stat și membru al guvernului.Ca președinte al C.N.C.A.N. a participat la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Consiliul Guvernatorilor și alte organisme internaționale în domeniul nuclear, ca Grupul Furnizorilor
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
pentru Controlul Activităților Nucleare cu rangul de ministru secretar de stat și membru al guvernului.Ca președinte al C.N.C.A.N. a participat la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Consiliul Guvernatorilor și alte organisme internaționale în domeniul nuclear, ca Grupul Furnizorilor Nucleari, Nuclear CANDU Regulations, etc. Din 1992 a lucrat la A.I.E.A. din Viena în calitate de consultant extern pentru elaborarea de programe și de cerințe de securitate nucleară.
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
cu rangul de ministru secretar de stat și membru al guvernului.Ca președinte al C.N.C.A.N. a participat la Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Consiliul Guvernatorilor și alte organisme internaționale în domeniul nuclear, ca Grupul Furnizorilor Nucleari, Nuclear CANDU Regulations, etc. Din 1992 a lucrat la A.I.E.A. din Viena în calitate de consultant extern pentru elaborarea de programe și de cerințe de securitate nucleară.
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]