45,675 matches
-
obosite) spre cei apropiați. Poate că așa să fie viața modernă sau cine știe... Așa prins de treburi (și cursul Marii clasici, pe care am fost anunțat să-l țin la 15 septembrie) ca în această toamnă, n-am fost parcă niciodată. Sînt obosit, așa cum știi că sînt eu și aproape că nu mai am curajul să privesc mai departe. M-am întors cu atîta stăruință la Eminescu încît alte preocupări le-am lăsat pe delături. Deocamdată, deși am scris peste
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sau se bazaseră pe ciorne. Un tip extrem de elaborat, în realitate, Al. Husar nu lăsa să se vadă nici una din pregătirile sale. Impresia pe care o făcea era că improvizează, nu oricum, ci spectacular, fără ezitări, coerent și fluent, ținîndu-se, parcă, de o partitură complexă și variată. Vorbea și scria în largi volute, dar nu pierdea ținta. Acorda, ce-i drept, foarte mult spațiu ceremonialului. Era stăpîn deplin pe arta de a fi protocolar. Flata auditoriul (sau pe destinatar, în corespondență
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
i-a plăcut cîndva fumul de tămîie al literaturii vechi. știu că nu fugi de o carte de demult. În al doilea rînd, te consider un admirator al profesorului Simonescu și publicînd ceva despre el, chiar dacă e scris de altul, parcă e slova d-tale, fiindcă fără girul d-tale n-ar apărea acele rînduri. - Zilele trecute, dl Ciopraga făcea socoteala doctoranzilor și am observat că te socotea cu teza terminată. M-am bucurat în sinea mea, dar n-am deschis
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că ai publicat și recenzia mea, care nu-i obiectează lui Neștian că nu [o] știe... pe „aia nouă”. Al D-tale, I. D. Lăudat P.S. știu că Doamna și Stăpîna D-tale e profesoară de limba română. Din amintire parcă rețin că pe vremea... aceea... de mult aveai o fetiță acum... poate studentă. Omagiile mele și pentru Dumnealor... </citation> (28) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”5.XII.1983”> Dragă domnule Călin, O explicație tîrzie și o justificare slabă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Există, firește, probleme ce ne depășesc, dar situația aceasta îmi pare totuși de neînțeles. Ca multe altele... Mă aflu în aceeași incertitudine cu sindromul hemoragipar ce mi se atribuie, încercînd să fac față, cu greutate, unor obligații literare ce valorează parcă mai mult decît toate medicamentele prescrise și pe care nici nu le-am luat. Apariția cărții lui Blaga Aspecte antropologice pe care v-o trimit , ca și apropiata apariție a volumului Orfeu, bucuria cunoașterii la Editura Univers sînt de natură
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care a fost G. Ibrăileanu, și-a sacrificat viața, dacă pot spune astfel, pentru ca să poată apărea la Iași cea mai bună revistă pe care a avut-o (și-o va avea) literatura română. Și gîndiți-vă, domnule Călin, în ambele aud parcă vocea profesorului și mai ales a criticului literar, pe care am avut ocazia, unică pentru mine, să-l ascult și să stau de vorbă cu dînsul. și apoi sînt de Ibrăileanu și [de] Topîrceanu scrise. De altfel, nu se prea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
evidenția concret motivele negăsirii celor absenți deoarece, În rezoluția sa pe document, șeful poliției scrisese: „Urgent. Se va răspunde Domnului Preffect că am făcut cunoscut Încă din 25 iulie de situația reserviștilor și recruților ce n’au fost găsiți”. De parcă n-ar mai fi fost pe tot teritoriul județului Fălciu sau al orașului Huși și alți rezerviști și recruți disponibili, În ecuație intrase și „Depoul Escadronului de Călărași Fălciu” care se adresase, la rândul său, tot Poliției cu documentul 961
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Prin urmare vă invit a vă convinge de importanța acestor chestiuni și a nu aștepta atâtea repetițiuni și În momentul primirii Ordinului de față să trimiteți pe acești recruți căci În caz contrar veți cădea În cea mai aspră răspundere”. Parcă În derâdere, după atâtea amenințări, formula de final fusese următoarea: „Vă rog să primiți asigurarea considerațiunilor mele”. Pe reversul actului, doar un singur nume: cel al nefericitului Florea Mateiu Costachi, refugiat În raiul unei grădini de legume din comuna Târzii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pentru care cu respectu vă supunem acestea ca Îndeplinire a oficiului (serviciului, n.n.)”. Același amar răspuns primise polițaiul pe data de 12 august 1877 și de la subordonatul său din Despărțirea a II-a, comisarul Holban, care scrisese un text parcă tras la indigo după cel al colegului de la prima Despărțire. g. Nici trăsurile rechiziționate pentru front nu erau prea de soi... Deoarece, atât moldovenii cât și muntenii nu mai avuseseră de foarte mult timp vreun conflict militar cu inamici externi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
făcut greșeli băgându-i În aceeași oală pe reacționarii români cu poporul român”. Citind acest rând, oricine Își poate Închipui cam cu câtă vehemență se exprimase ROMÂNUL Ciobanu contra propriului popor! Dar, atenție; comunismul Începuse să fete monștri extrem de hidoși! Parcă pentru a dovedi contrariul tuturor „succeselor” pe linie obținute cu trudă și sudoare, la capitolul „Greutăți” se poate trage o concluzie În acest sens de vreme ce Terdiman recunoștea „Neparticiparea membrilor de partid la munca (de lămurire, n.n.) de pe ulița evreească”. Tot
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dezastruoasă și raportorul scrisese spăsit următoarele cuvinte nemuritoare: „Privitor la activizarea Comitetului am ținut 4 ședințe Însă pe teren nimeni din Comitet nu vrea să’și ia În sarcină vre’o muncă. Secțiile le avem toate pe hârtie (subl.ns.)”. Parcă pe la Începutul acestui document se afirmase existența acestora sau poate ele erau numai În visele frumoase ale responsabilului. O altă problemă s-a ivit și cu ocazia Împărțirii Îmbrăcămintei venite ca ajutor din partea organizației americane evreiești „Joint”. Cum abuzurile și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
condițiuni grele. Ajutați de Partid se va lichida În cel mai scurt timp această lipsă. Munca tehnică se duce În condițiuni foarte grele neavând mașină de scris. Am făcut o propunere către CC al CDE-ului și așteptăm un răspuns”. Parcă nefiind de ajuns greutățile, se ițiseră la orizont cu gura rânjită până la urechi și „lipsurile”: „Nu s-a ținut o ședință cu lămuritorii (sic!, n.n.) aceasta Încrucișându-se cu o plenară al (sic!, n.n.) sindicatului. Nu s-a ținut o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
modificare În finalul piesei: <<Ce ți-e și cu omul, domnule! Ajunge să vie cel dintîi VÎntură Țară mai dezghețat, mai isteț și ne duce de nas pe toți, mai ales pe noi, ăștia din orașele mici (se adresează spectatorilor): Parcă dumneavoastră sînteți mai pricopsiți?! (toți interpreții se apropie de rampă și arată cu degetele spre spectatori>>”. Deci, după mintea Încețoșată de aburii puterii a pigulitorilor de la București, acest final de piesă suna ca dracu’, vorba unui „revoluționar” cât se poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sa Înlocuit cu următorul text: <<În unele state s-a ajuns, de exemplu, ca prin repetate retopiri a oțelului de rulmenți să se poată ridica durabilitatea de 2-5 ori față de durabilitatea ce se obține În condițiile de turnare obișnuită>>”. Ai? Parcă suna mai patriotic și mai disprețuitor față de ticăloșitul sistem capitalist, chiar dacă-l atinge de nevoie și printre rânduri pe ici, pe acolo, nu-i așa, stimați tovi? Pășind și pe poarta tipografiei de câteva ori, paznicul ideologiei totalitare de extrema
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să vă atragem atenția În mod serios asupra măsurilor ce trebuie să le luați pe plan local ca abaterile să nu se mai repete. Răspunderea vă revine În primul rînd dv.”. a.s. Alte interdicții la publicare Sub un secret parcă similar celui de-al mormântului vreunui faraon nedescoperit Încă, fusese trimisă la Bârlad adresa nr.99/14 ianuarie 1965, ce avea anexate și câteva liste lungi ce cuprindeau diverse obiective și acțiuni ca trebuiau a fi musai exceptate de la publicare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.c.r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea. a.x. „Coordonate bîrlădene” - apărută fără viza cenzorului! Pe 2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
local de partid a indicat ca acest capitol să fie revăzut, modificat și completat În spiritul indicațiilor partidului nostru (subl.ns.) referitoare la valorificarea critică a moștenirii culturale. Abia În această formă a primit viza <T> (bun de tipar, n.n.)”. Parcă vrând să-i Îmbuneze cerbicia și acribia politică, cineva din redacția ziarului „Vremea nouă”, În numărul 1928/11 iunie 1974, a scris articolul intitulat „Originea și numele orașului BÎrlad”, dedicat falsei aniversări a 800 de ani de atestare documentară, În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu problema pămîntului./ Marin răspunde: -Nu vedeți?!/ Priviți În jurul vostru o clipă/ nu e nevoie să vorbim prea mult,/ vă poate duce și pe voi capul!// O stea alunecă și cade/ scrîntindu-și un picior pe boltă./ Străbunii se-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să ne Închinăm În Sfânta Biserică În continuare, fără teama fulgerelor celeste ce ne-ar lovi valoroasele căpățâni. Firește, Necula nu a scris un cuvințel despre o atare abordare a subiectelor culese din cramele MAT-urilor de atunci, dar ceva-ceva parcă transpare din comentariile ce au urmat În nota sa de analiză. Cum mulțumirile și le exprimase aproape gongoric În conținutul unei file, apoi În cea de-a doua lucrurile se schimbaseră. În rău. Moda timpului o impunea așa că cenzorul scrisese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
localități din fosta uniune sovietică unde prizonierii români mureau ca muștele din cauza tratamentelor inumane la care erau supuși, n.n.), fost avertizat că poartă discuții de pe poziție dușmănoasă, face comentarii tendențioase, etc.”. Un alt amănunt care le arsese securiștilor ochii de parcă ar fi folosit vitriol a fost următorul: „După ce a fost chemat pentru a justifica proveniența autoturismului proprietate personală, a Început să comenteze negativ afirmînd că regimul actual ar Îngrădi posibilitățile de realizare ale oamenilor muncii și și-a vîndut mașina
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
veni cel puțin o dată pe săptămână pentru a controla, chipurile, vizele de flotant ale locatarilor. În mod firesc, nu toți cei aproape 500 de oameni aveau respectiva ștampilă pe buletin așa că tovarășii Îi amendau cu 50 sau 80 de lei parcă, iar pe mine cu...200 cu toate că nici Într-o lege de atunci nu fusese prevăzută această pedeapsă aplicată unui administrator care-și făcea meseria așa cum trebuia. Cunoscându-i foarte bine pe cei doi, Îi Întrebam mereu ce au cu mine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o rară decență și eleganță, autorul reînvie figuri, grupări, școli științifice, astfel cartea sa putând servi ca un prețios punct de plecare pentru cercetătorii locali, ca un cert remediu împotriva uitării. Astfel, pe bună dreptate, într-o lume în care parcă tot mai mulți oameni trăiesc pentru sine, aflăm în autorul acestui volum, un om din galeria celor parcă tot mai puțini care trăiesc și pentru alții. Observând că „multe dintre acele personalități aproape necunoscute de generațiile tinere, sunt uitate prea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
prețios punct de plecare pentru cercetătorii locali, ca un cert remediu împotriva uitării. Astfel, pe bună dreptate, într-o lume în care parcă tot mai mulți oameni trăiesc pentru sine, aflăm în autorul acestui volum, un om din galeria celor parcă tot mai puțini care trăiesc și pentru alții. Observând că „multe dintre acele personalități aproape necunoscute de generațiile tinere, sunt uitate prea lesne și pe nedrept deși au fost unele dintre cele mai mari ale vremurilor trecute”, autorul își asumă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
întâmplat. Cunoașterea patrimoniului nostru cultural este o necesitate și are un important rol educativ. „Sunt oameni în care natura a adunat atâtea daruri și le-a relevat atât de armonios, încât lângă ei simți că te afli în fața ființei făurite parcă după alte legi decât ale celor mulți”. Ne sprijinim pe acest citat din textul scris de George Vâlsan pentru Titu Maiorescu, pentru a releva de la început că acel ce avea să fie înscris în panteonul nemuritorilor era o „ființă făurită
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Viața (Iași), nr. 3, 1996, p. 3 ALEXANDRESCU, MIRCEA (1930-2002) MEDIC Distins medic și pasionat cercetător, dr. Mircea Alexandrescu a fost un reprezentant de seamă al școlii medicale ieșene. Caracterizându-l, renumitul profesor univ. dr. Mihai Duca, spunea: „...este născut parcă pentru cercetare”. S-a născut la 21 aprilie 1930, în Iași. A urmat cursurile Liceului Național și a absolvit, în 1955, Facultatea de Medicină Generală cu diplomă de merit. După un stagiu de medic de circumscripție și director al Spitalului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]