44,063 matches
-
alese special dintre miturile tari, ca să se vadă că deși "nu sper", nici "nu am teamă". Am dat însă acele exemple pentru că trebuia, totuși, să semnalez măcar atât din puținele cazuri de autori, din zona au-toanalizei naționale, care practică un discurs lucid și salubru. Nu sunt, de altfel, extraordinar de mulți! Poate d-l Victor Neumann de la Timișoara, în zona istoriei culturale și a mentalităților, poate d-l Dan Petrescu, prietenul nostru, în zona literaturii și a meditației teoretice... Știu eu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de integrarea în Europa etc., dar mai mult decât asta a funcționat ca strategie electorală. Cu o lună și ceva înaintea alegerilor de anul trecut, Tusk era cu vreo 15% în frunte în sondaje. În acel moment, a început accentuarea discursului "moralist" și populist, de fapt, cu care geamănul a și câștigat președinția, cu voturile vârstnicilor, ale populației rurale și din orașele mici. Și n-a fost doar atât. Conservatorii au început niște atacuri atât de murdare la adresa lui Tusk și a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dintre conservatori și liberali, despre care se vorbise tot anul, a devenit imposibilă. Bun, nu mai spun că, excedat de cursul pe care l-a luat campania, Tusk însuși a scăpat niște "porumbei", cel mai nasol fiind cel dintr-un discurs foarte mediatizat în care a spus că "n-are de gând să vorbească pe placul babelor care poartă băști de lână împletită". Îți dai seama de efect! Până la urmă, cum social-democrații, care au dus Polonia în UE, de-abia au
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
preț. Astfel: Suma minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Colecția ACADEMICA • Discursul literar, Dominique Maingueneau, 310 pag. • À la recherche du roman moderne, Liviu Leonte, 198 pag. • Basics of Translation Studies, Cay Dollerup, 260 pag. • Didactica lecturii o abordare funcțională, Octavia Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Basics of Translation Studies, Cay Dollerup, 260 pag. • Didactica lecturii o abordare funcțională, Octavia Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag. • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget, 192 pag. • Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel, 280 pag. • Mediatizarea discursului electoral, Viorica Roșca, 253 pag. • Modernizarea sistemului electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care se adresa tuturor catolicilor, dar și oamenilor de cultură de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul tipăriturii) a afirmat: "Două lucruri ne lipseau cu totul din București: un organ de publicitate și un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o țară fericită" s-a relatat într-o notă total subiectivă și preferențială situația din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte iubit de popor. Unul din fiii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa Bună815. S-a conștientizat puterea și importanța considerabilă a presei în cadrul societății moderne: Nici o forță din lume nu i-ar putea sta împotrivă, dacă ar fi între toți o strânsă unire și o organizare după cerințele timpului" (fragment din discursul adresat de Papă participanților la Congres)816. Practic, prin aceste evenimente s-a încercat unificarea prin presă și modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între standurile românești (de ambele rituri) și cele ale altor participanți 866. S-a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare a forțelor catolice din România, lipsa de unitate și diferența existentă între presa catolică românescă și cea din Occident. Discursul Papei din deschiderea Expoziției mondiale a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state; tot el i-a felicitat pe organizatorii Expoziției, a prezentat problemele importante existente în societate, a criticat comunismul (pe care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat la această întâlnire și propus de Gabor, Sentinela catolică trebuia să-și păstreze formatul de la Iași și să apară o dată pe săptămână în capitală, având șanse reale de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Europa Nova, București, 1999. Idem, Monumenta Romaniae Vaticana. Manoscritti. Documenti. Carte, Biblioteca Apostolica Vaticana, Roma, 1996. Ioan Paul al II lea, Scrisoare către artiști, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Ecclesia in Europa, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Discurs adresat Consiliului Pontifical pentru Cultură, 15 ianuarie 1985, în "L'Oservatore romano", 16 ianuarie 1985, nr. 3. p. 4. La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici, Libreria Editrice Vaticana, 2000. Minorități naționale din România 1918-1925. Documente, coord. Ioan Scurtu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1921-1934. Sentinela Ortodoxă, Iași, 1932. Sionul românesc, Lugoj, 1921. Unirea, Blaj, 17 iunie 1933, 29 februarie 1936, 7 august 1920. Universul, București, 1930-1932, 1934-1937. Vestitorul, Cluj, nr. 5, 1936. Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. c. Jurnale, memorii, amintiri, corespondență Bișoc, Anton, Discurs funebru la înmormântarea lui I. Robu, Iași, 1925. Blaga, Lucian, Din activitatea diplomatică, vol. II și III, Editura Eminescu, București, 1995. Gabor, Anton, Omagiu Înalt P. S. Sale Monseniorul Mihai Robu cu ocazia numirii și consacrării sale întru episcop de Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Sedcom Libris, Iași, 2003. Bauer, Eddy, Espias, Enciclopedia del Espionaje, vol 8, Editura Idees&Editions, Paris, 1971. Bălan, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină, anul IX, nr. 7-9, iulie-septembrie 1920. Bărbulescu, Mihai, Deletant
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
forme de exprimare culturală, dar și operele sociale și de caritate, lucruri ce se pot identifica și în activitatea Bisericii Catolice din România, explicându-se astfel numeroasele școli, orfelinate create, editurile înființate, presa existentă etc. (Papa Pius al XII-lea, Discurs la Consiliul Președenției Comitetului Internațional pentru unitatea și universalitatea culturii, din data de 15.11.1951, în AARC București, dosar 517/1940-1960, f. 36). 160 Inter mirifica, 1. 161 Papa Pius al XI-lea, Enc. Vigilanti Cura, 29 iunie, 1936
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Studii istorice, volumul V, Sibiu-Cluj, 1945-1946, Marina Cristea, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie, 1966, Nicolae Iorga, Istoria presei românești, Editura Atelierele Societății Anonime "Adevarul", București, 1922. 300 Victor Vișinescu, Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, Editura Victor, București, 2003, p. 106. 301 Ne referim la teritoriul României Mari, chiar dacă analiza presei catolice pornește de la începutul secolului al XX-lea. 302 Din raportul întocmit de J. Georgescu și M. Teodorian Carada cu ocazia participării la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la dispoziția multora idei deslușitoare asupra molimei ce cuprinde pe oameni, care nu sunt în stare să pătrundă dedesubturile fanfaronadelor sociale" (Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Tălmăcel", în Lumina creștinului, martie 2007, p. 11). 766 Ibidem. 767 Anton Bișoc, Discurs funebru, Beiuș, 1944, I Naghiu, "Ioan M Gârleanu", în Viața, nr. 6, 1944, pp. 90-92. 768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 770 Iulian Ghercă Munteanu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doruri” și obsedat de „cântec”. Notabile ca dicțiune, dintre textele de acum rămân doar câteva sonete. Schimbarea de orizont din Sărbătoarea morții (1915) ținea de experiența de front „în țara în care curge sângele fierbinte”, mai pe scurt, în Italia; discursul abrupt, anticipând versurile de război ale lui Camil Petrescu, abundă în canonade de „negri monștri uriași”; film saturat de flăcări cât niște „roșii munți”, de fulgere și bolizi, de tot atâtea elemente de spectacol. Peste câțiva ani (1920), o plachetă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cadențe de acatist, autorul Luceafărului fiind „faur de poduri de aur / peste furtuni, peste-ntuneric”, un „drept, neprihănit voievod”, „crai / pe-un împărătesc și furtunatic grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist, întru reintegrarea Basarabiei în statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea guvernului condus de Al. Marghiloman, va participa la întrunirea Sfatului Țării ținută la Chișinău, discursurile sale contribuind semnificativ la adoptarea hotărârii din 27 martie 1918, de unire a teritoriului dintre Prut și Nistru cu România. Decorat de rege, împreună cu principalii făptuitori ai evenimentului, un an mai târziu, în contextul victoriei Antantei și a tragerii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță pe tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
matură) și cu un evident "love interest", fără de care mă îndoiesc că romanul ar exista. Joyce e adevăratul inovator, fiindcă la el limbajul și gândirea se contopesc. El are tolba plină la refuz de povești, dar le spune într-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul / comunicarea, sugerând că viața fuge prea repede și convenția care nu poate ține pasul cu ea n-are nicio valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să citim...). Disciplinele de teoretizare de la marketing la teoria criticii literare iau locul convenției în sine (la care neîndoielnic noi, cititorii, vrem să participăm, altfel n-am citi). Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul cădea mai mult pe cuvânt decât pe frază. Pe de altă parte, internetul de azi e în fond tot tirania cuvântului. Moderniștii au sfidat un discurs coerent ce se întindea pe nouăsprezece veacuri, fragmentându-l, operând o revoluție
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Vorbele aveau la Moderniști o putere esențială de a comunica altfel decât discursul basmului. Accentul cădea mai mult pe cuvânt decât pe frază. Pe de altă parte, internetul de azi e în fond tot tirania cuvântului. Moderniștii au sfidat un discurs coerent ce se întindea pe nouăsprezece veacuri, fragmentându-l, operând o revoluție în sânul lui. Trans-romanul neagă convenția / coerența însăși. Dar cum am putea să nu știm că orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]