43,803 matches
-
ce evidențiază "o altă domnie decât aceea a realităților care trec, domnia ideilor eterne, degajate de orice senzualitate, acest paradis pierdut sau visat, unde nu accezi decât prin extaz". Pentru aceasta trebuie să ai în vedere "misticismul care are drept limbaj semnul, care evocă invizibilul prin simbol, care sugerează abstractul prin concret, absolutul prin finit și eternul prin efemer"110. Cum se poate observa, avem aici un concentrat al programului simbolist în artele plastice, iar termenii propuși de Hans H. Hofstätter
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de întâmpinare de la finele secolului al XIX-lea, criticul sesizează mutația simbolistă. Basmul ca ficțiune devine la rândul său generator de ficțiune prin sugestie, joc al imaginației în marginea reveriei, a dicteului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recile coridoare sau sălile oficiale ale palatelor, într-un cuvânt ea s-a modernizat reînnoind tehnicele și genurile vechi (...)"305. În "Salonurile sculptorilor români" (1919), Francisc Șirato sesiza dimensiunea simbolistă a sculpturii din titlul lucrărilor, realizând o importantă disociere între limbajul plastic și cel literar. "Pictura și sculptura sînt arte, înainte de toate, reprezentative iar nu narative"306. Absența acestei disocieri, pe care criticul o vede ca pe un defect, caracterizează sculptura de factură simbolistă expusă în Salon, considerat la rândul său
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o certă morbiditate, un eveniment traumatic pare să fie declanșatorul unei stări patologice. Există o cruzime gratuită a lui Hamlet față de Ofelia, dar în Ofelia există o sensibilitate care camuflează o formă de neurastenie, dacă ar fi să traducem în limbajul unei critici simptomatologice de secol XIX ceea ce se întâmplă cu personajele. În tabloul prerafaelitului Millais, aceasta nu are încă stranietatea pe care i-o conferă estetica simbolistă. Ofelia lui Pallady se plimbă pe marginea unui lac, cu un buchet de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene. Carl Schorske observă aici reluarea unui set de distincții transpuse în limbajul stilistic, Furiile, "agenții diriguitori ai destinului masculin în politică"398, sunt reprezentate concret, în timp ce reprezentarea corului de îngeri cunoaște o maximă abstractizare, care trimite spre pictura prerafaelită, în special cea a lui Dante Gabriel Rosetti. "La fiecare nivel, cele două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
separați de contextul în care ei apar, utilizarea lor ducând adesea la suprapunerea acestora în sfera semnificației. Termenul "decadent" în accepția lui estetică, sinonim aproape cu "simbolist" (cel puțin indicând o direcție convergentă), era familiar mediului nostru literar-artistic, prezent în limbajul criticii (Gherea, Chendi)..."445 . Pentru Theodor Enescu, adoptarea unei maniere străine de vocația sa ar fi rezultatul unui moment de confuzie, de criză chiar, care coincide cu un moment de decantare estetică survenind întoarcerii pictorului de la Paris și marcată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artiștilor Francezi, iar în 1891 apare un alt salon al cărui nume revendică secesiunea, Salon de refusés. În 1900 este constituită Société Nouvelle, condusă de Gabriel Mourney și după el de Rodin, personaj emblematic pentru arta simbolistă și pentru înnoirea limbajului sculpturii, artist frecventat un timp și de Constantin Brâncuși. La începutul secolului au loc unele din cele mai importante expoziții colective: Van Gogh (1901), Lautrec (1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o încercare de sincronizare cu un curent novator, care dobândise legitimitate. "Revenirea, în titlurile date de artiști, a cuvântului "efect", urmată de indicarea unui anumit moment al zilei, demonstrează că, și în cazul în care aceștia nu foloseau chiar un limbaj și o tehnică propriu-zis impresioniste, acceptau totuși concepțiile impresioniste"494. Însă acest tip de "efect" constituie nu numai o anticameră a impresionismului, pe care nu foarte mulți pictori îl vor adopta într-un mod deplin, ci se află și la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literatura decadentă, feminitate încărcată de mister și fascin, dar și cu virtualități punitive. Dar ceea ce o atrage cel mai mult în hieratismul mișcărilor este melanjul dintre sacru și profan, specific misticii orientale, întreținând aerul de senzualitate pe care-l posedă limbajul ei magic. Spre deosebire de Gauguin, refugiat în Tahiti pentru a redescoperi acolo un paradis pierdut al originilor, abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adesea pentru ele un cadru exotic, pictura sa are legătură cu o căutare a originilor, a surselor unei vitalități misterioase, a unei frumuseți arhaice care rezidă în mudrele sau hieroglifele propriei lor gesticulații 521. Țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck sunt purtătoarele unui limbaj magic, al semnelor surprinse în atitudini rituale de idoli păgâni, care suscită întrebări fundamentele, precum cele care dau titlul enigmatic capodoperei lui Gauguin,: De unde venim? Cine suntem? Unde mergem?, tablou expus la Paris, în 1898. De asemenea, pictura Ceciliei Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artist plastic. Cu alte cuvinte, imagismul poetic al lui Maniu ar traduce acest complex freudian al unei estetice întoarceri a refulatului în poezie. Depășind nivelul speculativ al exercițiului psihanlitic întreprins de Călinescu, rămâne provocatoare ideea unei sinteze a celor două limbaje artistice, pe care poetul ar întreprinde-o la nivelul liricii sale devenită plastică, simbioză teoretizată în spațiul poeziei simboliste. Surprinzătoare devine bulversarea acestei ordini iconice prin omologarea lui Adrian Maniu printre suprarealiști criticul nu-l trece totuși în această categorie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ansamblu de reprezentări, de scheme cognitive și acționale care vor mijloci priceperea, interpretarea și evaluarea diferitelor acțiuni ale existenței sociale și elaborarea unor comportamente adaptative adecvate”. D. Cristea subliniază că fundamentul activității de construire a realității sociale este determinat de limbaj, un operator care prin particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre relația dintre subiect și obiect folosesc termenul de „dispoziție" sau „predispoziție" pentru a reacționa, ceea ce se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și activă. Sunt permanent În linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un limbaj armonic și impresionează prin fervoare și onestitate. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de Încălțăminte, furnizând date legate de trăsăturile de personalitate dominante ale categoriei de consumatori căreia se adresează. 2.4. Antinomiile personalității
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
SPACE este Prezența, prin care se Înțelege abilitatea de a transmite prin semnale verbale, nonverbale, Înfățișare, ținută, voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de a transmite informații, a explica, clar și precis, de a ne exprima punctele de vedere pe Înțelesul celor din jur, făcându-i pe ceilalți să colaboreze sau să ne urmeze ăn acțiunile propuse. Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tot parcursul vieții (Mariana Caluschi, 2001). Un manager empatic va găsi mai rapid calea de a comunica și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
foarte mici, când copilul Încearcă să atragă atenția asupra sa prin plâns, gângurit, etc. strategie promovată mai târziu atât de sexul feminin, să provoace prin Îmbinarea frumosului fizic și psihic cu moda, cât și de sexul masculin care provoacă utilizând limbajele iubirii În fenomenul curtării sau utilizând argumente diferite În jocurile rolurilor. Specialistul În domeniul textil sau „mustățile pisicii” ar trebui să utilizeze această strategie prin eleborarea de soft-uri pentru conflicte provocate. Provocând conflicte la nivel individual Între trebuințele Înnăscute
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simțământ sau o pasiune, și niciodată o cugetare exclusiv intelectuală...” Din nefericire, nu Întotdeauna literatura a fost Înțeleasă așa, cum a crezut și a demonstrat autorul acestui important studiu critic, la Începuturile afirmării universale a literaturii moderne. Dubla funcție a limbajului, tranzitivitatea și reflexivitatea au iscat mereu discuții contradictorii, de cele mai multe ori, ignorându-se ceea ce era mai important pentru Înțelegerea mesajului unei creații literare. Mulți cred că literatura este o „realitate” Întâlnită de autorul creației aflată În centrul atenției, imortalizată prin intermediul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
documentare; - cultivarea genului epic (deși este reprezentat si cel dramatic prin comedie și drama), În cadrul căruia sunt abordate, În special, schița, nuvela și romanul; - impunerea preciziei si sobrietății ca mărci ale stilului impersonal, impus de tematica sociala;contribuția substantială al limbajului la caracterizarea personajelor (selectarea eroilor din toate categoriile sociale impune utilizarea tuturor registrelor limbii). Principalii reprezentati ai realismului („secretari ai realității”, cum le zice Balzac), În literatura europeană și americană, sunt: Stendhal („Roșu si Negru”), Honore de Balzac („Comedia umană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
insensibilitatea, parnasienii au protestat; au argumentat că imaginile de seninătate, frazele echilibrate pot să exprime marile dureri sau idei; au fost de acord că „forma“ poate fi „impasibilă“, sculpturală, dar foarte pură În liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil al parnasienilor (de fapt, „armătura“ e din 1872, dată de Micul tratat de poezie franceză (Petit traité de poésie française) de Théodore de Banville, adevăratul „manual“ al noului curent). SIMBOLISMUL Simbolismul, curent literar, a apărut În Franța
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Elvetia) si au Încercat să răspundă absurdului prin absurd. Dadaismul este expresia unui spirit revoltat Împotriva, nu doar a unor principii literare, ci a unui mod de viață și a unui tip de societate. Negația dadaistă merge până la anularea sensului limbajului văzut artificial, incapabil să exprime adevăratul sens al vietii. Principiul estetic dadaist este aleatoriu. El reprezintă felul cum se scriau poeziile: „Pentru a face o poezie dadaistă / Luați un ziar./ Luați o pereche de foarfeci. Alegeți din ziar un articol
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de dincolo de barierele cunoașterii. Făpturile de dincolo au imagini
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]