435,226 matches
-
cronici de la Jilava (20.07.82 - 15.10.82) și apoi închisoarea de la Aiud până în 1987. A fost eliberat din închisoare în 1987. Pentru că a refuzat să semneze o declarație prin care să se angajeze că nu va mai întreprinde acțiuni împotriva orânduirii socialiste, Iulius Filip a fost mutat pe șantierul Zlatna, din județul Alba, unde a muncit timp de un an și două luni. Împreună cu alți deținuți politici a formulat o scrisoare, în care se cerea înlăturarea de la putere a
Iulius Filip () [Corola-website/Science/337243_a_338572]
-
I Teritorial: Regimentul 41 Infanterie - (Craiova) și Regimentul 71 Infanterie - (Calafat). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 11 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 22 Infanterie a fost comandată de colonelul Ioan Anastasiu. Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
comandată de colonelul Ioan Anastasiu. Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 22 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Gheorghe Meleca. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 22 Infanterie a făcut parte din compunerea
Brigada 22 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337269_a_338598]
-
57 Infanterie - (Turnu Severin) și Regimentul 58 Infanterie - (Târgu Jiu). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 11 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 21 Infanterie a fost comandată de colonelul (rz.) Dumitru Cocorăscu. Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
de colonelul (rz.) Dumitru Cocorăscu. Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Prima bătălie de pe Valea Jiului. În campania anului 1917 Brigada 21 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 11 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Alexandru Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 21 Infanterie a făcut parte din compunerea
Brigada 21 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337268_a_338597]
-
Regimentul 55 Infanterie - (Piatra Neamț) și Regimentul 67 Infanterie - (Bacău). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 14 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 27 Infanterie a fost comandată de generalul de brigadă Luca Vlădoianu. Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie participând la
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
generalul de brigadă Luca Vlădoianu. Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Bătălia de pe Valea Oltului. În campania anului 1917 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor și Bătălia de pe Valea Oltului. În campania anului 1917 Brigada 27 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 14 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Ioan Anastasiu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 27 Infanterie a făcut parte din compunerea
Brigada 27 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337271_a_338600]
-
Găiseanu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 45/60 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 23 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 33 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 3 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Bătălia de la Brașov, Bătălia de pe Valea Prahovei și Bătălia de la Râmnicu Sărat. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 33 Infanterie a făcut parte din
Brigada 33 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337273_a_338602]
-
V Teritorial: Regimentul 75 Infanterie - (Urziceni) și Regimentul 76 Infanterie - (Oltenița). Brigada a făcut parte din organica Diviziei 15 Infanterie. La intrarea în război, Brigada 30 Infanterie a fost comandată de colonelul Gheorghe Anastasiu. Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie participând la
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
comandată de colonelul Gheorghe Anastasiu. Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 octombrie/11 noiembrie 1918. În campania anului 1916 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz și A doua bătălie de la Oituz. În campania anului 1917 Brigada 30 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 15 Infanterie , participând la Bătălia de la Mărășești . În această campanie, brigada a fost comandată de colonelul Anton Gherăescu. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 30 Infanterie a făcut parte din compunerea
Brigada 30 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337272_a_338601]
-
Rujinschi. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 53/65 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 27 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 38 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 8 Infanterie participând la Ofensiva în Transilvania, Operația de apărare a trecătorilor, Prima bătălie de la Oituz, A doua bătălie de la Oituz și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada
Brigada 38 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337275_a_338604]
-
Robescu. În urma reorganizării armatei de la începutul anului 1917, brigada a fost desființată, regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
regimentele componente au fost contopite în Regimentul 50/64 Infanterie, care a intrat în organica Brigăzii 25 Infanterie. În campania anului 1916 Brigada 35 Infanterie a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 5 Infanterie participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Brigada 35 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 5 Infanterie, alături de Regimentul 3 Vânători, Brigada 9 Infanterie, Brigada 10 Infanterie și Brigada
Brigada 35 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/337274_a_338603]
-
Jutsu (術, lit. "Tehnică" sau "Abilitate"), în seriile manga și anime intitulate Naruto, autor Masashi Kishimoto, se referă la abilitățile de care dispune un ninja. Acțiunea are loc într-un univers fictiv în care diverse țări se luptă pentru putere folosind soldați ninja. Firul narativ al povestirii întitulate Naruto urmărește un grup de tineri și tinere ninja din (Satul Ascuns sub Frunză), un sat fictiv dintr-
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului. Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului. Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunele sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane ("mobbing"), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii ("bystanders") sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență. Termenul de „bullying” vine de la
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
școli, clar subliniate de majoritatea cercetărilor în domeniu. În acest sens, este remarcată predispoziția băieților la adoptarea unui comportament de victimizare/bullying și a unei posturi de agresor, spre deosebire de fete. Evidențele științifice arată că fetele se implică mai mult în acțiuni de bullying indirect adoptând comportamente de răspândire de zvonuri răutăcioase, excludere socială, respingere. Marsh et al., 2011, prin studiul său asupra unor metanalize de seamă (Ostrov și Godleski, 2010; Archer, 2004; Card et al., 2008), conchide că există evidențe științifice
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
instalat în rândul trupelor. Au fost semnalate jafuri, iar civilii care doreau să se evacueze pe mare au intrat panică. Pentru îndepărtarea civililor panicați din port, comandantul frontului de pe țărm i-a amenințat pe aceștia cu folosirea armelor de foc. Acțiunea de evacuare sau de distrugere a bateriilor de coastă a continuat până când amiralul Leclerc, care se afla la Dunkerque, a anulat ordinul. Mai mult, el a cerut ca tunurile să fie păstre pe poziții pentru apărarea orașului, iar pe 22
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
ai companiei a 262-a și personal din bateriile antiaeriene. În oraș se mai aflau cam 1.500 de miliari ai Corpului auxiliar de drumuri și soldați belgieni și francezi ai unor unități de instrucție, cu toții fiind insuficient instruiți pentru acțiuni de luptă. Contraatacul franco-britanic de la Arras i-a făcut pe germani să concentreze acțiunile ofensive în nord, spre porturile de la Canalul Mânecii, și nu în sud, peste râul Somme. În seara zilei de 21 mai, "Oberkommando des Heeres" (OKH) a orodnat
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]