44,292 matches
-
de 3,56 m, ce permiteau după epuizarea combustibilului, racheta să planeze mărindu-se autonomia cu aproximativ 450 km. Prima lansare a fost în data de 24 ianuarie 1945. Racheta A5 a fost un model de dimensiuni mai mici al variantei A4. Primul test a avut loc în primăvara anului 1938, din poligonul de la Greifswalder. Până în anul 1939 mai multe rachete A5 au fost produse și supuse testelor de zbor deasupra Mării Baltice la altitudini de peste 10 000 de metri. A5 a
Aggregat () [Corola-website/Science/335802_a_337131]
-
prototip destinat testelor, cu dimensiuni apropiate de racheta A3: lungime 5,82 m, diametrul 0,78 m, greutate la decolare 900 kg, altitudine maximă atinsă 13 km, carburant oxigen lichid + alcool; dispunea de parașută de recuperare. A avut și o variantă ce era transportată sub un avion Heinkel He 111, destinată testelor aerodinamice în perioada 1939-1942. Aceasta a fost o rachetă subsonică, variantă ce a rămas doar în faza de proiectare. A7 avea și o variantă pilotată cu echipaj uman, destinată
Aggregat () [Corola-website/Science/335802_a_337131]
-
altitudine maximă atinsă 13 km, carburant oxigen lichid + alcool; dispunea de parașută de recuperare. A avut și o variantă ce era transportată sub un avion Heinkel He 111, destinată testelor aerodinamice în perioada 1939-1942. Aceasta a fost o rachetă subsonică, variantă ce a rămas doar în faza de proiectare. A7 avea și o variantă pilotată cu echipaj uman, destinată recunoașterii, testată în anul 1941; caracteristici: lungime 5,91 m, diametru 0,38 m, greutate la decolare 10 000 kg, carburant oxigen
Aggregat () [Corola-website/Science/335802_a_337131]
-
recuperare. A avut și o variantă ce era transportată sub un avion Heinkel He 111, destinată testelor aerodinamice în perioada 1939-1942. Aceasta a fost o rachetă subsonică, variantă ce a rămas doar în faza de proiectare. A7 avea și o variantă pilotată cu echipaj uman, destinată recunoașterii, testată în anul 1941; caracteristici: lungime 5,91 m, diametru 0,38 m, greutate la decolare 10 000 kg, carburant oxigen lichid + metanol (85%), suprafața aripilor 1,6 m, înălțime atinsă 10 km, autonomie
Aggregat () [Corola-website/Science/335802_a_337131]
-
orchestră (1981) 32. “Lumină” - cântată pentru cor și orchestră (1981) LP Electrecord 33. “Missa Brevis” - pentru soprana, cor și orgă (1982) 34. “Două interludii” - la “O Altă Poveste de Dragoste” pentru suflători (1982) 35. Simfonia nr. 1 - pentru orchestră mare (varianta I), (1982) 36. Trio nr. 1 - pentru coarde (1981, rev. 1983) 37. “Ebony Mass” - pentru cor și orgă (1985) 38. Două preludii - pentru clarinet (trompeta) și pian (1986) 39. “Pace” - mini cântată pentru cor de copii și orchestră (1987) 40
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Trio nr. 1 - pentru coarde (1981, rev. 1983) 37. “Ebony Mass” - pentru cor și orgă (1985) 38. Două preludii - pentru clarinet (trompeta) și pian (1986) 39. “Pace” - mini cântată pentru cor de copii și orchestră (1987) 40. Simfonia nr. 1 - varianta a doua, “În Memoriam”, (1988-89) 41. Dublu concert - pentru violoncel (violă), pian și orchestră (1990) 42. Simfonia nr. 2 - “Sacra” pentru cor, mezzo-sopran și orchestră (1992) 43. “A Musical Journey” - pentru orchestră (1993) 44. “Rita Dove Triptych” - pentru soprana și
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
să dea mișcării naționale un caracter pur laic, ceea ce i-a înstrăinat pe liderii religioși. Cel mai important factor care îi unea pe albanezi, limba vorbită, nu avea o formă literară standard și nici măcar un alfabet. Fiecare din cele trei variante disponibile, cel latin, cel chirilic și cel arabesc, implicau diferite conotații politice și religioase față de care există un segment al populației care se opunea. În 1878, nu existau școli cu predare în albaneză în cele mai dezvoltate zone revendicate de
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
descris drept "unul din cele mai stranii meciuri din istoria fotbalului". Organizatorii competiției au impus regula ca în toate meciurile trebuia să existe o echipă câștigătoare și meciul nu se putea termina la egalitate. În plus, ei au ales o variantă deosebită a regulii golului de aur, prin care primul gol marcat în prelungiri nu doar oferea victoria în meci, dar și conta ca două goluri. Scorul final al meciului a fost de 4−2 în favoarea Barbadosului, diferența finală de două
Barbados v Grenada (1994) () [Corola-website/Science/332527_a_333856]
-
legatura VPN între locații. Conexiunea VPN nu trebuie neapărat să fie între oricare două locații; ea trebuie să asigure o conexiune locație - punct de centralizare date. Dacă nu se poate realiza sau nu se dorește o astfel de conexiune atunci varianta cu modem GPRS trebuie instalată. Modul de funcționare este identic cu cel al adaptorului Ethernet la serial doar că nu mai este necesară conexiunea fizică între locații și locul unde se face centralizarea. Pe langă partea hardware, sistemul DigiTrafic conține
DigiTrafic () [Corola-website/Science/332544_a_333873]
-
tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio îndoială.” Legat de comparația cu romanul "Codul lui Da Vinci" a lui Dan Brown, Cătălin Badea-Gheracostea observă: „"Atavic" nu este încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu este un roman de mistere și nici un roman apocaliptic, cu toate elementele narative, decorative, de discurs și actanțiale ale acestora. Păstrând echilibrul într-un ritm foarte dinamic, Liviu Surugiu inventează în Atavic o lume paralelă
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și testarea unor noi variante ale organismelor existente. „Metoda pe care am conceput-o ne permite să lucrăm cu o secvență ADN pentru a proiecta organisme pe placul nostru. Putem lucra la nivel de nucleotide, operând orice schimbări dorim în cadrul genomului”, a explicat Gibson. Spre deosebire de
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
Ambele protocoale asigură o protecție totală și induc un răspuns CD8+IFNγ+ și un răspuns umoral după inocularea cu doze mici (13 pfu) și cu doze mari (1500 pfu) la 1 sau 4 săptămâni mai târziu (pfu = plaque forming units). Varianta simplă oferă o protecție mai rapidă, dar mai puțin durabilă decât varianta dublă. În mod similar, imunizarea unică cu o doză de 10 pfu de particule a virusului stomatitei veziculoase recombinant, viu și atenuat, care exprimă GP Ebola (VSVΔG/ZEBOV
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
și un răspuns umoral după inocularea cu doze mici (13 pfu) și cu doze mari (1500 pfu) la 1 sau 4 săptămâni mai târziu (pfu = plaque forming units). Varianta simplă oferă o protecție mai rapidă, dar mai puțin durabilă decât varianta dublă. În mod similar, imunizarea unică cu o doză de 10 pfu de particule a virusului stomatitei veziculoase recombinant, viu și atenuat, care exprimă GP Ebola (VSVΔG/ZEBOV), asigură o protecție totală a macacilor împotriva unei inoculări de virus Ebola
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
poate fi numai de genul masculin și se acordă în număr cu determinantul: "un cinquième" „o cincime”, "deux dixièmes" „două zecimi”. Sunt și câteva excepții privitoare la al doilea element, acesta nefiind derivat, și primul dintre ele având și o variantă feminină: "un demi sau "une demie „o jumatate”, "deux tiers „două treimi” și "trois quarts „trei sferturi”. În aritmetică, numerele fracționare se citesc analog că în română, de exemplu: Câteva numerale pot fi făcute aproximative cu ajutorul unui sufix. Astfel, cu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
partir" „Eu vreau să plec”, Vous, vous n’avez rien à craindre" „Dumneavoastră nu aveti de ce să vă temeți”. Și pronumele demonstrativ neutru neaccentuat "ce" poate fi scos în evidență prin anticipare cu pronumele corespunzător de forma accentuată "cela" sau varianta acestuia din limba vorbită, "ça": "Cela/Ça, c’est vrai" „Această/Asta e adevărat”. Scoaterea în evidență a complementului direct seamănă cu cea a subiectului, inclusiv prin faptul că și acesta ajunge la începutul propoziției: Acest procedeu este folosit și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Unei întrebări că „Vii?” îi corespund următoarele construcții franceze: Observații: Propoziția exclamativa cu predicat nominal poate fi alcătuită cu construcția a treia a propoziției interogative: "Est-elle jolie !" „Ce drăguță e!” Întrebările referitoare la majoritatea părților de propoziție au cele trei variante descrise mai sus, ba chiar în cazul unora există și o a patra varianta. Întrebarea referitoare la subiectul persoană are două variante: "Qui vient ?" și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine?” Dacă subiectul este inanimat, există două cazuri: De menționat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nominal poate fi alcătuită cu construcția a treia a propoziției interogative: "Est-elle jolie !" „Ce drăguță e!” Întrebările referitoare la majoritatea părților de propoziție au cele trei variante descrise mai sus, ba chiar în cazul unora există și o a patra varianta. Întrebarea referitoare la subiectul persoană are două variante: "Qui vient ?" și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine?” Dacă subiectul este inanimat, există două cazuri: De menționat cele două forme ale cuvântului interogativ în funcție de locul său și faptul că construcția cu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
a propoziției interogative: "Est-elle jolie !" „Ce drăguță e!” Întrebările referitoare la majoritatea părților de propoziție au cele trei variante descrise mai sus, ba chiar în cazul unora există și o a patra varianta. Întrebarea referitoare la subiectul persoană are două variante: "Qui vient ?" și "Qui est-ce qui vient ?" „Cine vine?” Dacă subiectul este inanimat, există două cazuri: De menționat cele două forme ale cuvântului interogativ în funcție de locul său și faptul că construcția cu cuvântul interogativ la sfarsitul propoziției este specifică registului
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Întrebările referitoare la numele predicativ sunt de mai multe feluri, în funcție de scopul întrebării, de ce fel de cuvânt exprimă această parte de propoziție și de ce fel de cuvânt exprimă subiectul întrebării: Întrebarea referitoare la complementul direct nume de persoana are patru variante ("Qui tu aimes ?", "Qui est-ce que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fel de cuvânt exprimă subiectul întrebării: Întrebarea referitoare la complementul direct nume de persoana are patru variante ("Qui tu aimes ?", "Qui est-ce que tu aimes ?", "Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Qui aimes-tu ?" și "Tu aimes qui?" „Pe cine iubești?”), iar pentru cel inanimat sunt trei variante: "Qu’est-ce que tu veux ?", "Que veux-tu ?" și "Tu veux quoi ?" „Ce vrei?” Întrebările referitoare la complementul indirect și la cele circumstanțiale au patru variante, fie că este vorba de persoana, inanimat, timp, loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
subiectul întrebării este exprimat prin substantiv). Cuvântul interogativ care cere numai identificarea este pronumele "lequel/laquelle/lesquels/lequelles" care poate avea aceleași funcții sintactice că pronumele în general, iar întrebarea pe care o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate este introdusă prin cuvântul "combien" „cât, -ta, -ți, -te”, considerat adverb. Cand funcționează că pronume interogativ, sintactic poate fi: "Combien + de" funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
decizia de construire a acestor nave a fost „motivată politic”. Un istoric a descris proiectarea design-ului clasei "Alaska" ca fiind „chinuitor” din cauza numeroaselor schimbări și modificări făcute proiectului navelor de către numeroase departamente și persoane. Într-adevăr, au existat nouă variante diferite ale proiectului, care au variat de la crucișător antiaerian de 6.000 de tone până la crucișător greu de 10.000 de tone superdezvoltat și chiar mini-cuirasat de 38.000 tone, înarmate cu 12 tunuri de 304 mm și 6 tunuri
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
un al doilea studiu. Acesta prevedea păstrarea bateriilor din față (cele 2 turele triple de 304 mm și cele 3 turele duble de 127 mm) concomitent cu adăugarea unei versiuni reduse de înarmare din primul plan la pupa navei. Deși varianta ar fi costat circa jumătate din costul primei (82 milioane USD), ea a fost considerată ca fiind încă prea scumpă. Ca urmare, ambele nave au fost radiate din "Registrul Naval" la 1 iunie 1960. "Alaska" a fost vândută la fier
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
24 mai 1961. Încă nefinalizată, a fost luată în considerare pentru a fi transformată în ceea ce ar fi fost primul crucișător purtător de rachete; această intenție păstrându-se până la 26 februarie 1952, când a fost luată în considerare o nouă variantă, de transformare în navă de comandament. Anticipând această transformare, clasificarea ei a fost schimbată în CBC-1. Asta ar fi făcut-o o „soră mai mare” a lui "Northampton", dar un an și jumătate mai târziu (9 octombrie 1954) a fost
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]