435,318 matches
-
câteva țări fondatoare ar face mai mult rău” și că „toată Europa liberă trebuie să ajungă să aibă acces”. După cum se cunoaște, lucrurile au evoluat exact pe acest traseu, dacă ar fi să menționăm doar apariția Spațiului Schengen. Winston Churchill vedea Europa unită într-un fel care la vremea aceea părea îndrăzneț, dar pe care evoluțiile ulterioare l-au confirmat până la detaliu. „Nu putem aspira la mai puțin decât la o Europă unită acționând ca un tot unitar”, afirma în 1948
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
Pace de la Buftea arătând cum ar fi stat lucrurile sub sabia germană. De fapt, încă de la sfârșitul Campaniei de toamnă, începută sub zodia norocului în Transilvania și sub cea a dezastrului în sud - estul teritoriului, pe malurile Dunării, s-a văzut că aveam de-a face cu un inamic decis să scoată din istorie statul român. Jefuirea resurselor materiale, distrugerea patrimoniului cultural, violența concretă a ocupației au fost fără precedent. Mai târziu, prevederile păcii separate prin care, practic, statul român era
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
tabere beligerante. Pe de o parte Antanta, către care se îndreptau speranțele celor care doreau eliberarea Transilvaniei și care aveau aspirațiile unei europenizări favorabile tradițiilor românești, valorilor democratice cultivate de Franța și Anglia. De partea cealaltă, politicieni la fel de patrioți nu vedeau cu ochi buni o alianță cu un grup de state care conținea și Rusia, un Imperiu care primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
o alianță cu un grup de state care conținea și Rusia, un Imperiu care primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
americanii, vă purtați cu democrația ca la un meci de fotbal! Dar democrația nu e minge de fotbal, e un ou Fabergé!”. Să se fi „spart”, în noaptea de 8 noiembrie 2016, oul Fabergé? Sau doar unii dintre noi îi văd vreo imperfecțiune, vreun mic riz, o crăpătură?! Cu certitudine, însă, ceva s-a schimbat semnificativ după acea noapte. Să fi declanșat alegerea imprevizibilă a lui Donald Trump aceste reflecții, mai pregnant acum, sau omenirea pur și simplu se află din
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
cu doar câțiva ani mai devreme, chipul democrațiilor europene. Noul context socio-economic a dus foarte repede la o masivă regrupare de forțe în plan politic. Probabil cea mai pregnantă dintre fațetele acestei reorganizări este acutizarea - pe care nu o mai vedeam posibilă - a raporturilor dintre stânga și dreapta în majoritatea țărilor europene. Dreapta a virat spre extrema dreaptă, iar stânga a început să redescopere farmecul extremismului și să recuze integral sistemul. Efectele cele mai spectaculoase s-au putut observa acolo unde
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
2014, oricât de surprinzător, nu a reușit să răstoarne situația și abia zilele trecute un crescendo de mișcări de stradă, de obicei asociate cu progresele stângii radicale, a adus o jumătate de victorie partidelor de dreapta. Cel puțin așa se văd lucrurile din perspectiva echipei de tehnicieni în frunte cu Dacian Cioloș.
Dreapta şi stânga în politica europeană by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296341_a_297670]
-
Sală plină până la refuz. Publicul, după ce a plătit cash bilete destul de scumpe, s-a prezentat în fața celebrului Cor al Armatei Roșii, pe care voia să-l vadă în direct. Pe scena mare a imensei săli au pășit două rânduri pirpirii de cântăreți îmbrăcați în uniforme militare, în mod discret, ce au conturat fundalul scenei. În față, o imensă oaste de instrumentiști, Orchestra Simfonică Valahia, cu românași de-
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
a romilor (61% dintre sârbi refuzau să accepte romi ca membri ai familiei), programele de incluziune au curs unul după altul (proiecte educaționale, campanii publice masive etc), fiind urmate de o lege specială care interzice discriminarea romilor. Rezultatele s-au văzut în 2011, când s-a constatat că numărul celor care s-au declarat ca aparținând etniei crescuse cu 40%! Iar în Muntenegru, programele pentru romi s-au concentrat pe rezolvarea unei mai vechi probleme a minorității: înregistrarea acestor cetățeni și
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
ani. Un moment relevant pentru felul în care estimările marilor economiști dau greș s-a petrecut în anul 2008. În vizită la „London School of Economics”, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a întrebat „cum de nimeni nu a văzut că vine criza?”. Specialiștii de aici au trimis un răspuns... după șase luni. În scrisoarea respectivă își exprimau scuzele pentru ceea ce au numit „eșecul imaginației colective”. De atunci încoace, lucrurile nu s-au schimbat major. De la Fondul Monetar Internațional la
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
euro-atlantice, drumul său zonal și european, evoluțiile social-politice pe care le-a implicat această concentrare de forțe naționale. Revista, devenită „Balcanii și Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicație de opinie și atitudine, centrată pe zona balcanică văzută în context european, fiind singura publicație de acest fel din țară. De-a lungul celor 15 ani de implicare în planul publicisticii românești, revista, care a alăturat unui exigent colectiv redacțional o seamă de colaboratori de renume, specialiști reputați în
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
continua proiectul de digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deținem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil și pe care trebuie să-l întoarcem publicului. Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
altă „legătură” a Triciei Nixon a fost cu Prințul Charles al Marii Britanii, și aceasta „aranjată”, întrucât moștenitorul coroanei britanice a declarat ulterior pentru „CNN” că „voiau să-l însoare” cu ocazia vizitei în SUA din 1970. Cei doi au fost văzuți în public de câteva ori, dar relația nu a continuat după ce Prințul Charles a revenit în Europa.Pe cât de puternic, decis și înțelept este considerat până astăzi artizanul victoriei Marii Britanii în cel de-Al Doilea Război Mondial, Winston Churchill, pe
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
sub numele de Carol I. Rezultatul fiind pozitiv, Carol I ajungea la Turnu-Severin, pe pământ românesc, unde, la 10 mai 1866, a fost întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, și aclamat frenetic de mulțimile strânse pe străzi să-l vadă pe noul suveran. La Mitropolie s-a oficiat Tedeumul, după care, în fața Adunării Constituante, Principele depunea jurământul în ședința extraordinară care reunea ambele Camere, Guvernul, membrii Locotenenței Domnești și Înaltul cler. Colonelul Nicolae Haralambie citea în limba română formula de
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
prin performanța lor mondială virtuțile conlucrării româno-ruse: cosmonautul Dumitru Prunariu, declarat Erou și la Moscova, și la București, și compozitorul Eugen Doga, Artist al Poporului, care de asemeni a primit aceste înalte titluri în ambele capitale. Iar dacă numărăm și vedem cât de puțin apar numele acestor două personalități în mass-media din țările noastre, înțelegem cât de mult este de făcut.
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
răspuns la amenințările Rusiei, armament greu american va fi poziționat în țara noastră, precum și în Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia și Letonia. Faptul că ne aflăm la granița de est a Europei ar trebui să ne conștientizeze mai mult... După cum se vede, parcurgem zile tensionate în această vară. Prin acțiunile desfășurate atât de țările membre ale Uniunii Europene cât și ale Alianței Nord-Atlantice, inteligente, cumpătate, dar pregătite pentru orice amenințare, vor trebui să conlucreze strâns pentru a asigura pacea și condițiile continuării
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
Un foarte bun exemplu despre felul în care legislația strictă poate scădea infracționalitatea este Marea Britanie. Această țară a amendat de mai multe ori reglementările în domeniu - 1920, 1937, 1968, 1988, 1997 - iar rezultatele implementării unor prevederi din ce în ce mai severe s-au văzut în statistici: în anul 2008, numărul persoanelor decedate în urma unor incidente cu arme de foc era de 42 (la o populație de aproape 61 milioane de locuitori), cu mari părți din țară figurând fără nicio sinucidere, moarte accidentală ori crimă
În mâinile cui dăm armele? – legislația statelor europene, în acţiune () [Corola-website/Journalistic/296378_a_297707]
-
odihnă în Italia, făcând deliciul presei cu aparițiile sale modeste și dând lecții de cumpătare prin felul în care își chivernisește și propriii bani, nu doar pe cei ai europenilor. Mai discret în concediu, președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a fost văzut în vacanță în țara sa, la Cracovia. Tot „acasă” preferă să-și petreacă vacanțele și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, care în ultimii doi ani s-a odihnit în stațiunea turistică Bodrum, respectiv în Urla (districtul Izmir), până ce va termina
Lideri politici în vacanţă () [Corola-website/Journalistic/296391_a_297720]
-
despre sentimentele sale față de Rusia. Explicația sa: Moscova susține interesele Serbiei în Kosovo, cele două țări au un acord militar care permite trupe rusești pe aeroportul sârb Niš, dependența sârbească de gazul rusesc este de notorietate, iar asta s-a văzut în implicarea părții sârbe în proiectul de gazoduct South Stream, de mare interes pentru Rusia. Tabloul prezenței rusești în Balcani include de asemeni Bosnia-Herțegovina, în special Republika Srpska, entitate autonomă care și-a întărit relațiile cu Moscova. „Milorad Dodik, președintele
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
căsătoriile regale între cele două părți sau prezența militarilor muntenegreni de partea Rusiei în războiul acesteia împotriva Japoniei, în 1904. După căderea colosului sovietic, fondurile rusești au reprezentat cea mai mare parte a investițiilor din această țară, care și-a văzut turismul înflorind grație legăturilor cu Rusia. De altfel, cele două țări au și un regim liber al vizelor de călătorie, iar aproape jumătate din proprietăți și circa o treime din afacerile din Muntenegru sunt deținute de ruși. Toate acestea făceau
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
de șoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu... Toată lumea este foarte îngrijorată, pentru că în momentul acesta așteptăm să vedem ce va decide guvernul britanic”, sintetizează Cristina Irimia, de la organizația „Români în UK”, care atrage atenția că românii care nu au statut legal ar trebui să rezolve această problemă cu prioritate. „Ieșirea Marii Britanii din UE nu se va produce de
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
fermecătoare, dar preponderent ceremonială. Ceva mai activă s-a dovedit Jolanta Kwasniewska, fostă Primă Doamnă a Poloniei, care s-a implicat civic și în acțiuni de caritate. Acestea i-au adus o imensă popularitate (până acolo încât mulți polonezi o vedeau candidată la alegerile prezidențiale!). Cât privește România, ideea Instituției Prima Doamnă s-a lovit mereu - cel puțin până în prezent - de trista amintire a intervențiilor și influenței nefaste ale Elenei Ceaușescu în toate treburile țării. În ultimii ani, însă, s-a
Instituţia „Prima Doamnă” () [Corola-website/Journalistic/296408_a_297737]
-
legea. Și nu poate fi ignorat nici „efectul Brexit” pentru perimetrul Balcanilor, care urmează oricum să modifice structurile actuale de forțe, determinând o schimbare esențială a eșicherului european, ce va afecta și interesele, și poziția României. Vom trăi și vom vedea. În orice caz, lucrurile nu trebuie apreciate ca fiind văzute... „din avion”.
Balcanii văzuţi „din avion” by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296417_a_297746]
-
perimetrul Balcanilor, care urmează oricum să modifice structurile actuale de forțe, determinând o schimbare esențială a eșicherului european, ce va afecta și interesele, și poziția României. Vom trăi și vom vedea. În orice caz, lucrurile nu trebuie apreciate ca fiind văzute... „din avion”.
Balcanii văzuţi „din avion” by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296417_a_297746]
-
Aderarea la Spațiul Schengen preocupă diplomația bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declarații de intenție în această direcție, care atestă faptul că Bulgaria își extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spațiului de liberă circulație. O asemenea acțiune este dialogul intensificat cu Croația. Astfel, președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și omologul său croat, Kolinda Grabar-Kitarović, consideră că aderarea celor două state la Spațiul Schengen este o prioritate pentru care vor
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]