46,314 matches
-
fost reintrodusă de sovietici în teritoriile preluate de la germani (doar bancnote). În 1950 guvernul a instaurat un „al treilea złoty”, care valora 100 złotych din 1944. Această nouă monedă nu a devenit liber convertibilă decât în 1990. După căderea regimului comunist, trecerea în anii 1990 la economia de piață a antrenat o inflație galopantă. Noul guvern a hotărât crearea unui „nou złoty” (al patrulea zlot), al cărui curs a fost fixat la zloți vechi. Acest złoty reevaluat a intrat în circulație
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (47,65%), ortodocși (34,28%), romano-catolici (7,22%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În timpurile comuniste, Salonta era renumită datorită numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe dintre ele sunt în pragul falimentului - sau chiar au falimentat. În prezent cea mai renumită fabrică, cunoscută la nivel
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
1940 tratatul care restabilea frontiera din 1912 între România și Bulgaria. Tratatul de la Craiova prevedea și un schimb obligatoriu de populații între cele două state: toți bulgarii din nordul Dobrogei și toți românii din Cadrilater urmau să fie strămutați. Perioada comunistă a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritățile comuniste au făcut presiuni asupra țăranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel că în anul 1955, Dobrogea a fost declarată prima regiune colectivizată a României (Nicolae Ceaușescu și-a făcut aici o parte din
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
România și Bulgaria. Tratatul de la Craiova prevedea și un schimb obligatoriu de populații între cele două state: toți bulgarii din nordul Dobrogei și toți românii din Cadrilater urmau să fie strămutați. Perioada comunistă a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritățile comuniste au făcut presiuni asupra țăranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel că în anul 1955, Dobrogea a fost declarată prima regiune colectivizată a României (Nicolae Ceaușescu și-a făcut aici o parte din carieră). Această politică a ruinat satele Dobrogei și
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
făcut aici o parte din carieră). Această politică a ruinat satele Dobrogei și a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane, în special spre Constanța. În aceste condiții, și în Dobrogea au existat grupuri armate de rezistență contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a acționat în perioada 1949 - 1952. De asemenea, în 1949, conducerea comunistă a României a organizat construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, folosind în special munca forțată a deținuților în special
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
special spre Constanța. În aceste condiții, și în Dobrogea au existat grupuri armate de rezistență contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a acționat în perioada 1949 - 1952. De asemenea, în 1949, conducerea comunistă a României a organizat construirea canalului Dunăre - Marea Neagră, folosind în special munca forțată a deținuților în special a celor politici, supuși unui regim de exterminare, dar și a unor deținuți aparținând minorităților etnice și religioase. Construirea canalului a fost abandonata
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
perioada 1940-1944, circa 1.700 de evrei au fost deportați în lagărele de concentrare naziste. La 20 octombrie 1944, în urma unor lupte grele, Marghita a fost eliberată de trupele române și sovietice și a revenit în teritoriul României. Instaurarea regimului comunist în România, în anul 1947, se face resimțită dureros și în Marghita, la fel ca în întreaga țară. Pământurile, magazinele și fabricile sunt luate de stat. Proprietatea Abației de Mölk trece și ea în posesia statului comunist. Totuși, în anii
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
României. Instaurarea regimului comunist în România, în anul 1947, se face resimțită dureros și în Marghita, la fel ca în întreaga țară. Pământurile, magazinele și fabricile sunt luate de stat. Proprietatea Abației de Mölk trece și ea în posesia statului comunist. Totuși, în anii care vor urma, localitatea va cunoaște perioada de cea mai intensă dezvoltare. Apar primii germeni ai industriei serioase. În perioada 1949-1960 se înființează primele întreprinderi de confecții, construcții metalice, încălțăminte, morărit, etc. După 1960, caracterul industrial al
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
începe să se contureze mai pregnant. Din centru agricol și meșteșugăresc, localitatea are tendințe clare de industrializare. Numărul populației crește. Potrivit recensământului din 1964, localitatea număra atunci 10.175 suflete. După revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a început procesul de privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți oameni și-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comuniști timp de cinci decenii, își fac din nou simțită prezența
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
și în Sala de Sport. Biblioteca Orășenească "Ioan Munteanu" are un fond de carte format din circa 80.000 de volume. La 27 octombrie 1967, comuna Marghita devine oraș, prin hotărârea autorităților din acea vreme. După 1970, datorită politicii autorităților comuniste din acea vreme, care viza industrializarea masivă a țării, în Marghita se construiește enorm. Fabricile se măresc, se construiesc altele noi. Populația din satele apropiate este atrasă spre noul centru. Se construiesc blocuri de locuințe, se deschid magazine, se înființează
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
școli, unități sanitare, etc. În zonă se depistează zăcăminte de petrol, ceea ce duce la o diversificare a economiei și la o nouă afluență de populație din mai multe părți ale țării. Revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a deschis și pentru Marghita un drum nou, în toate domeniile vieții, drum favorizat de recâștigarea libertății și a drepturilor fundamentale ale oamenilor. Consiliul Local este compus din 17 de consilieri împărțiți astfel: Mass media locală este reprezentată de publicația
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ocupanții germani și ruși interzic folosirea publică a limbii poloneze, care devine din nou un factor de unire a tuturor polonezilor. După război, poloneza este declarată limbă oficială în Republica Populară Polonă. Regimul comunist încearcă să schimbe limba, propunând un „limbaj nou” ("nowomowa") în domeniile economic, social și militar. În zilele noastre, limba poloneză își dezvoltă vocabularul mai ales prin introducerea unor cuvinte noi din domeniul științei și tehnicii (informatică, fizică nucleară, etc.). În
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
grupuri mici, cu misiunea de a distruge clădirile mai importante. Ocuparea orașului s-a făcut de către trupele sovietice și române. O dată cu reinstaurarea administrației civile românești, la 9 martie 1945, conducerea administrativă și politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de către trupele sovietice și române. O dată cu reinstaurarea administrației civile românești, la 9 martie 1945, conducerea administrativă și politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forțele comuniste. Modelul stalinist a dominat întreaga viață politică, social-economică și culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceaușescu (1965-1989), practicând
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forțele comuniste. Modelul stalinist a dominat întreaga viață politică, social-economică și culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceaușescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere și liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist și mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceaușescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere și liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist și mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autoritățile comuniste au declanșat acțiunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraționiste, a unui număr impresionant de persoane prezente în campania de rezistență împotriva comunismului și a luptei pentru victoria partidelor democratice. La momentul oportun aceștia trebuiau înlăturati de pe scena vieții politice. În
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
nebănuite. Deosebit de violentă a fost represiunea asupra diferitelor biserici și culte, episcopii și preoții constituind una dintre cele mai numeroase categorii de deținuti politici În ciuda vicisitudinilor de ordin politic și ideologic, viața economică a Oradiei a cunoscut, în anii dictaturii comuniste, o incontestabilă dezvoltare. Începând din 1949-1950, după naționalizare, întreprinderile și-au desfășurat activitatea în conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltării industriale a fost pus pe ramurile constructoare de mașini, energetică, siderurgică și chimică, dar industria ușoară și alimentară a fost
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
napló" ("Jurnalul orădean"; 1898), "Tavasz" ("Primăvara"; 1919), "Cele trei Crișuri" (revistă de cultură înființată de colonelul Bacaloglu). În ianuarie 1945 este înființat ziarul "Viața nouă", publicație în limba română susținută de Administrația sovietică a Ardealului de Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile sale era reflectată atât situația de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc din această parte de țară. În 45 de ani de regim comunist, presa a fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc din această parte de țară. În 45 de ani de regim comunist, presa a fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa românească a început din nou să înflorească. Vechile reviste literare și cotidiene precum
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
care aveau de la 10 la 800 de salariați. Prima fabrică de îmbrăcăminte a fost inaugurată pe 8 noiembrie 1948, după ce un grup de 30 de evrei stabiliți atunci în Botoșani a decis să pună bazele societății comerciale Republica. Pe timpul regimului comunist, industria textilă a cunoscut o nouă dezvoltare, Botoșaniul având două mari fabrici, fiecare cu peste 2.000 de oameni, una la Botoșani, iar cealaltă la Dorohoi, dar și o fabrică de țăsături cu peste 10.000 de angajați (Uzinele Textile
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
ea nevoită în cele din urmă să accepte armistițiul cu germanii la 9 decembrie 1917. Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze și să omoare populația civilă băștinașă, fruntașii basarabeni fiind asasinați de către organizațiile comuniste. În aceste condiții la 22 decembrie 1917, Sfatul Țării a cerut guvernului român aflat la Iași să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Broșteanu (român) și Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
intră în teritoriile cerute și suplimentar în Ținutul Herței care nu era menționat în ultimatum. În timpul retragerii pripite și haotice a administrației și armatei române din aceste teritorii, populația civilă a fost supusă la jafuri, torturi și asasinate din partea comandourilor comuniste și a trupelor NKVDiste. Alte acțiuni împotriva reprezentanților oficiali ai Statului Român în retragere au fost comise de unități militare sovietice și de comuniștii locali. Locuitorii ținutului, născuți în limitele sale, devin cetățeni sovietici ; cei născuți în restul României sunt
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
și limbii locale ca fiind nu o apartenență geografică (cum este cazul în Moldova românească), ci o etnie și o limbă « moldovenească » de sine stătătoare, presupuse « diferite » de restul poporului român. Din acest blocaj a ieșit în final câștigător partidul Comunist care s-a reconstituit, apoi a deținut majoritatea în parlament până în Aprilie 2009. Potrivit Declarației de independență, limba de stat este limba română, dar astăzi constituția Republicii Moldova, în articolul său 13, numește limba de stat moldovenească, în timp ce Academia de Științe
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]