43,501 matches
-
titlu postat într-un moment nefericit: „RADU BELIGAN, UN ARTIST AL POPORULUI PE CARE POPORUL ÎL PLÂNGE, DAR NU-I ȘTIE CARIERA”. Preluăm din textul amintit: „... Însă pentru oamenii simpli, deși numele rezonează, biografia acestuia e mult prea puțin cunoscută”. Ziarul a făcut un sondaj. Iată rezultatul: „Experimentul a continuat timp de mai multe ore, cu zeci de persoane, însă puțini au fost cei care au știut ceva mai mult decât numele lui Radu Beligan și faptul că a fost un
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
Beligan și faptul că a fost un mare actor român”. Nimeni nu se ridică împotriva ideii de a cunoaște complexa biografie a marelui artist. Dar... toate la timpul lor, respectând norme de moralitate elementară. Și vom prelua dintr-un alt ziar mărturia marelui dispărut făcută actorului Marcel Iureș: „Nu plec nicăieri. De ce mă grăbiți? De ce ne grăbim cu toții? Avem timp!”. „Acum s-a dus...” - conchidea Marcel Iureș. Acum, într-adevăr, avem timp!!!
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
sau alte situații ca asemănare profesională, doar dacă găsește drumul spre Măria Sa Televizorul reușește, indiferent de mijloace, directe sau indirecte - prin neamuri, prieteni, afaceri. Și, încet-încet, alunec și mă îndrept spre ceea ce vreau să spun de fapt... Pe vremuri, principalele ziare ale vechiului regim instruiau mulțimile prin așa- numitele „articole de fond”, adică de linie. Acest „articol de fond” publicat în „Scînteia”, „România liberă”, „Munca” se citea de „translatorul” de serviciu al acelor timpuri, pe la orele șapte dimineața, în colectiv, pretutindeni
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
translatorul” de serviciu al acelor timpuri, pe la orele șapte dimineața, în colectiv, pretutindeni, în fabrici, uzine, CAP-uri și SMT-uri, în multe, multe case. Și iată că lumea s-a schimbat și nu mai avem „articole de fond” în ziare, deoarece și ele au dispărut odată cu... ziarele. În schimb „tălmăcitorii” se mută la televizor. Arătam mai sus că în ziarele trecutului ne dădăceau politruci; azi, la multe posturi de televiziune importante avem de-a face cu „translatori”, sau, mai pe
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
orele șapte dimineața, în colectiv, pretutindeni, în fabrici, uzine, CAP-uri și SMT-uri, în multe, multe case. Și iată că lumea s-a schimbat și nu mai avem „articole de fond” în ziare, deoarece și ele au dispărut odată cu... ziarele. În schimb „tălmăcitorii” se mută la televizor. Arătam mai sus că în ziarele trecutului ne dădăceau politruci; azi, la multe posturi de televiziune importante avem de-a face cu „translatori”, sau, mai pe românește, înțelepți descifrători de sensuri, de mici
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
-uri, în multe, multe case. Și iată că lumea s-a schimbat și nu mai avem „articole de fond” în ziare, deoarece și ele au dispărut odată cu... ziarele. În schimb „tălmăcitorii” se mută la televizor. Arătam mai sus că în ziarele trecutului ne dădăceau politruci; azi, la multe posturi de televiziune importante avem de-a face cu „translatori”, sau, mai pe românește, înțelepți descifrători de sensuri, de mici sau mari întâmplări, fie banale, fie mai aprige. Pe „ring”, se preumblă tot
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
216.221 din aceeași perioadă a anului 2015, ceea ce corespunde unei creșteri de 120 de procente (!) în anul curent. Solicitanții provin în mod deosebit din Siria (197.139), Afganistan (79.704), precum și Irak (66.625). Și în afara Germaniei se citează ziarul „BILD”, cel mai mare cotidian din Europa, care, pe 22.09.2016, a publicat pe prima pagină, sub forma unui titlu tipic balcanic: „549.209 solicitanți de azil refuzați, peste 400.000 trăind de mai bine de 6 ani la
UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă by Karl H. Koch () [Corola-website/Journalistic/296342_a_297671]
-
concurs de dansuri ucrainene, obiceiuri culinare la ucraineni și multe altele. Planul editorial pe 2016 al Uniunii numără nu mai puțin de 86 de apariții, atât în limba ucraineană, cât și în limba română, la care se adaugă cele cinci ziare care apar lunar, editate de Uniunea noastră. Printre prioritățile pentru anul 2016 trebuie să mai amintim implicarea activă a reprezentanților noștri în menținerea claselor cu predare în limba ucraineană, organizarea de cursuri de perfecționare pentru cadrele didactice, organizarea de tabere
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
și libertatea comerțului”, declara premierul Filat în preajma vizitei la Chișinău (martie 2011) a vicepreședintelui SUA, Joe Biden, personalitatea cu cel mai înalt rang de la Washington care a vizitat Republica Moldova, la invitația sa. „Astfel de declarații - consemna la timpul respectiv influentul ziar american „The Wall Street Journal” - fac din Republica Moldova un favorit al SUA și al Uniunii Europene”. Atitudinea sa deschis proeuropeană și prooccidentală s-a răsfrânt și asupra relațiilor Republicii Moldova cu România. Fără a fi un unionist, Vlad Filat a considerat
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
măsurile de împiedicare a educației în limba maternă, interdicția oficierii slujbelor religioase în limba română, cenzura, inexistența unei prese românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
de a îmbina cele două modalități de exprimare - în cuvinte și în imagini - într-un tot cu priză la cititor. Am inaugurat în presa românească a timpului genul de foileton auto-ilustrat care a constituit una dintre atracțiile majore ale cititorilor ziarului „Informația Bucureștiului”, la care am trudit ca redactor două decenii. Cu caricatura zisă „de șevalet”, cea dedicată expozițiilor, era o altă problemă. Aceeași cenzură a generat o distilare majoră a formelor de exprimare, făcând din desenul satiric un vehicul de
Caricatura este una dintre constantele demersului meu publicistic () [Corola-website/Journalistic/296431_a_297760]
-
fondul ratei scăzute a natalității. Iar ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, a explicat, la rândul său, că prin masa de refugiați se află și foarte mulți emigranți cu studii superioare, necesare efortului economic german. Și atunci - după cum afirmă ziare occidentale - s-a improvizat impunerea unor cote obligatorii de refugiați nefolositori economiei germane pentru restul țărilor din UE. Dl. Martin Schulz, președintele Parlamentului European, a întocmit rapid un „pricaz” prin care țările europene au obligația de a primi fiecare un
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
său, manifestări de înaltă ținută, menite să păstreze vie tradiția spirituală a cetățenilor români de naționalitate bulgară, o tradiție mereu îmbogățită, care nu scapă niciodată din vedere dezvoltarea legăturilor de prietenie și bună vecinătate dintre cele două țări ale noastre. Ziarul „Nasa glass” („Glasul nostru”), organul de presă al Uniunii, redactat în limba literară a bulgarilor bănățeni, ca și revista „Literaturna Misei” („Gândire literară”), cu apariție bilunară în limba pavlichena (dialect al limbii bulgare și aproximativ 10% în limba română și
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
alții un iredentist ambițios, care a servit întotdeauna interese străine României natale. Despre trecutul pastorului László Tőkés ca figură publică înainte de 1989 nu se știu multe lucruri, cu excepția celor câtorva tulburări „locale”, legate mai cu seamă de colaborarea clandestină cu ziarul de limbă maghiară „Ellenpontok” sau rebeliunea în fața încercărilor autorităților de a-l muta din parohie. Așadar, momentul Decembrie 1989 îl găsea pe pastorul român servind aparent Biserica Reformată. Dar cel puțin două mărturii arată cu ce se ocupa în realitate
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
s-a arătat a fi adept al toleranței și al bunei înțelegeri dintre români și maghiari, părând că reprezintă cele mai frumoase idealuri ale conviețuirii pașnice a minoritarilor cu majoritarii în Transilvania. Stă mărturie un interviu din 1991, publicat de ziarul „România liberă”, în care Tőkés se arăta deranjat de acuzațiile de secesionism care-i erau aduse. Mai mult, susținea că i se părea ca-ra-ghios că se vehicula ideea conform căreia Ungaria ar fi dorit încorporarea Transilvaniei: „Pentru ce ar avea
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
de care tocmai voia să se sprijine, era atenționat de grăsunul Bran: „Proaspăt vopsit”. O înșiruire a celor „proaspăt vopsiți” dintre politicienii noștri, pe care nu e bine să te... sprijini, ar trebui să acopere suprafața unei întregi pagini de ziar. Câteva exemplificări poate că s-ar fi cuvenit, dar nu ar mai avea rost, deoarece toată lumea îi știe. Acest gen de „alunecări” se întâmplă frecvent și la case mai mari. Iar presa americană nu se sfiește să prezinte publicului votant
Săritura de cangur by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296496_a_297825]
-
hotărârea ca o parte din liderii formațiunii să plece în străinătate, pentru a-și desfășura activitatea în exil. La 14 iulie 1947, la Tămădău, însă, Ion Mihalache, atunci vicepreședinte al partidului, Nicolae Penescu (secretar general al partidului), Nicolae Carandino (directorul ziarului „Dreptatea”) și Ilie Lazăr (membru în Delegația Permanentă) au fost arestați. Represiunea care a urmat a fost extrem de dură. Iuliu Maniu și Ion Mihalache au fost condamnați la închisoare pe viață, alți lideri ai partidului au primit și ei pedepse
Partidele istorice pe scena politică românească by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296485_a_297814]
-
Seward, „orice dorește” în viitoarea administrație. Chiar și așa, victoria a fost una foarte strânsă. Mai târziu, alte nume sonore, cunoscute azi în toată lumea, au pornit la drum în calitate de candidați dezavantajați: Harry Truman era atât de nepopular în 1948, încât ziarul „Chicago tribune” a deschis ediția din ziua alegerilor cu titlul „Dewey l-a învins pe Truman”. Relaxați și siguri de victorie, republicanii nu s-au prezentat la vot, iar democrații au învins. Jimmy Carter este un alt exemplu de lider
Şi totuşi, au răzbit () [Corola-website/Journalistic/296510_a_297839]
-
al doilea rând că, în 1990, nu armata, ci minerii mânați de forțe de securitate și diversiune au încercat zdrobirea opoziției. Minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile - studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi „golani”, intelectuali îndeobște - culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; intimidarea partidelor politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi „golani”, intelectuali îndeobște - culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; intimidarea partidelor politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN; în fine, cartierele locuite mai ales de romi, unde minerii se defulează comițând violuri și violențe pe bandă rulantă. Ceea ce caracterizează în cel mai înalt grad, însă, acest episod este complicitatea dintre invadatori și instituțiile statului - forțele de ordine
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
forțele de ordine, armată și justiție. Minerii sunt cazați în cazărmi ale armatei, ba chiar în parte echipați ca ostași, în vreme ce hainele lor negre de cărbune servesc drept costumație unor trupe de diversioniști militari și SRI; în universități, redacții de ziare sau chiar pe stradă, minerii arestează ilegal pe cine cred ei de cuviință, cu sprijinul și cu acordul deplin al poliției, care îi secondează fără murmur; „suspecții”, culeși din stradă sau căutați cu fotografiile în mână, la sediile partidelor sau
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de altă parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare și ore de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști, oameni de afaceri etc. O parte
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor comuniste, cât și mult după, fiind o prelungire lugubră a scriiturilor made „Pravda”, „Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători cu munca politică”, așa cum erau categorisiți ziariștii în acei ani, proveniți în marea majoritate dintre muncitorii fruntași în producție, absolvenți de școli
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
formaseră. Îi pomenesc cu adânc respect pe Victor Eftimiu, pe Brunea Fox, pe Sașa Pană, pe Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), pe Ion Marin Sadoveanu, ș.a., care mi-au influențat gândirea și mi-au fost interlocutori în cadrul unor interviuri publicate în ziare și reviste. Și câte dintre poeziile scrise de colegii de generație, pe care i-am cunoscut mai târziu, alături de care m-am aflat cu diferite prilejuri, exprimau o gândire neortodoxă!... Îmi amintesc în această pagină de Ioan Alexandru, Marin Sorescu
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
său „Îngerul a strigat”. Îmi aduc aminte cu bucurie de dialogurile purtate cu celebrități din diferite colțuri ale lumii, prin intermediul epistolei mai cu seamă, în străinătate sau la București, cu prilejul unor anchete jurnalistice internaționale inițiate și susținute chiar de ziarul de tineret . Și mă refer la Agatha Christie, Indira Gandhi, Yehudi Menuhin, Olof Palme, Pablo Neruda, Jean Paul Sartre, numeroși laureați ai Premiului Nobel. Mulți întrebau cum de eminente personalități ale lumii puneau mâna pe condei și răspundeau la întrebările
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]