5,682 matches
-
neatractiv personal ori inferior altora; refuză să-și asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activități noi, din cauza faptului că acestea l-ar putea pune în dificultate. Este caracterizată de: aă sentimente persistente și generale de tensiune și îngrijorare; bă convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalți; că preocupare excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social; dă dorința de a evita relațiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat; eă existența unor restricții în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate de cluster B, în primul rând cu TP histrionică. Ele corespund instabilității imaginii de sine, labilității afective și eforturilor de prevenire a abandonului din partea anturajului. Prin acestea din urmă, ca și prin deficitul de autostimă și senzația cvasiconstantă de îngrijorare și tensiune, personalitatea borderline se raportează la personalitatea anxios-evitantă. Teama de abandon este un atribut comun și personalității dependente. Deficitul stimei de sine și cel relațional sunt, de asemenea, puncte comune cu atributele dominante ale personalității depresive. Concepția despre sine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
grijulii, după cum o dovedesc și SUA, care, după preluarea companiilor CBS Records și MCA de către japonezi, au Încercat tot mai mult să controleze și să sprijine principalele sale instituții culturale (Walters și Blake, 1992, p. 122). Un alt factor de Îngrijorare pentru țările de implantare Îl constituie marea mobilitate și flexibilitate a CMN, total opuse imobilității guvernului și forței de muncă locale. Firmele străine părăsesc imediat o țară dacă mediul devine mai puțin favorabil desfășurării activității sale, acest fapt determinând o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sunt Îngrijorate de efectele CMN asupra balanței de plăți datorită faptului că, uneori, ieșirile de valută (prin plata dividendelor, a drepturilor de autor, a taxelor pentru licențe) sunt mai mari decât intrările. Dar, așa cum se arată in studiile ONU, această Îngrijorare nu este justificată, deoarece nu sunt luate În considerare și schimbările profunde care au loc În economiile naționale, schimbări care, de cele mai multe ori, influențează pozitiv balanța de plăți. În plus, filialele CMN pot avea efecte pozitive și prin substituirea importurilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
să amân momentul", "Mă înfurii". Există studii (48,49) care arată că atitudinile pacienților față de insulină sunt atât negative, cât și pozitive. Atitudinile pozitive se centrează pe eficiența tratamentului, evitarea complicațiilor, senzația de bine produsă de insulinoterapie. Atitudinile negative includ "îngrijorări tehnice": durerea provocată de injecție, tehnica de administrare, simptomele hipoglicemiei, dar și "îngrijorări subiective": senzația că insulinoterapia este semnul agravării bolii, eforturile anterioare au dat greș, sau pacientul nu s-a îngrijit conform recomandărilor medicului. Aceste atitudini au la bază
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
pacienților față de insulină sunt atât negative, cât și pozitive. Atitudinile pozitive se centrează pe eficiența tratamentului, evitarea complicațiilor, senzația de bine produsă de insulinoterapie. Atitudinile negative includ "îngrijorări tehnice": durerea provocată de injecție, tehnica de administrare, simptomele hipoglicemiei, dar și "îngrijorări subiective": senzația că insulinoterapia este semnul agravării bolii, eforturile anterioare au dat greș, sau pacientul nu s-a îngrijit conform recomandărilor medicului. Aceste atitudini au la bază experiența personală a pacientului, dar și ceea ce spun alți pacienți, familia, sau echipa
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
p. 1637), în vreme ce „comportamentele antisociale subminează rezultatele academice și competențele profesionale”(p. 1635). Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
profesionale”(p. 1635). Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dăruiește vel armașului Dediu Codreanu moșia Dealul Mare, „peste alți cinci ani, în 1757, afiorăsăște mânăstirii „Sf.Samoil" din Focșani, moșia dimprejurul Bârladului, care folosea locuitorilor târgului pentru pășunatul vitelor, pentru semănături și pentru fânațuri, lucru care a pricinuit mare îngrijorare bârlădenilor. Într-o asemenea împrejurare - spune Iacob Antonovici (Documente bârlădene, vol.2. Actele de proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
are omul un înger păzitor și cât ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care i-au făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova câteva reviste catolice redactate pentru popor și pe pragul minim de 50-70 lei poți avea toate numerele ce apar în fiecare lună din an"696. După 14 ani de apariție, tirajul revistei a rămas același: tot de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din cauza obiceiului meu de a nu-mi lua gustarea (lucru pe care îl fac de ani de zile). Asta pentru că știu (ea nu știe că eu știu, sau mai exact că am aflat cu ceva întârziere) de unde vine marea ei îngrijorare la adresa mea", (11 noiembrie 1912, p. 49) (e vorba de o scrisoare disperată către Brod evocând o posibilă sinucidere). 541 OC, IV, p. 476. 542 "Nimic nu este atât de solid împlântat în suflet ca sentimentul de culpabilitate nejustificat, fiindcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu precauție printre rânduri, lumina rămâne aprinsă toată noaptea); ieri, așadar, dacă aș fi fost lăsat liber să fiu ce vreau, aș fi ales să fiu un mărunt evreu din Est într-un colț al sălii, fără nici o umbră de îngrijorare; tatăl discută în mijloc cu bărbații, mama, înfofolită scotocește printre zdrențele de călătorie, sora sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
implicării a numeroși actori (regionali sau extra-regionali), care de-a lungul timpului au avansat diverse versiuni privind soluționarea crizei israeliano-palestiniene. Tot istoria ne relevă că unele state din sudul Europei (în special Franța, Italia, Spania, Portugalia) și-au manifestat frecvent îngrijorarea în legătură cu impactul pe care l-ar fi putut avea asupra Comunității Europene instabilitatea politico-economică din Orientul Mijlociu, dar și din regiunea Africii de Nord, prognozând posibile emigrări dinspre Mediterana.839 Pornind de la aceste considerații, desi Uniunea este un organism interguvernamental alcătuit
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Tunisia. În legătură cu extinderea coloniilor israeliene UE o considera ilegală, indiferent unde se realizează această în Teritoriile Palestiniene (inclusiv în Ierusalimul de Est), invocând încălcarea dreptului internațional în vigoare.887 În ultima perioadă UE și-a exprimat în mod constant profunda îngrijorare în legătură cu expansiunea accelerată a construirii de așezări israeliene, continuarea colonizărilor prejudiciind nu numai rezultatul negocierilor, ci amenințând însăși viabilitatea soluției mutual acceptate.888 În ceea ce privește amenințările la adresa securității,889 UE condamnă fără nicio rezervă terorismul, violența și/sau incitarea la violență
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
primei declarații comune a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu face referire la o serie de aspecte importante, chiar deosebit de importante, care într-o oarecare măsură condiționează însăși pacificarea zonei și implicit încheierea conflictului israeliano-palestinian. Astfel, în primul rând Cvartetul și-a exprimat îngrijorarea față de situația din Teritoriile Palestiniene semnalând agravarea crizei umanitare, precum și intensificarea amenințării la adresa securității întregii regiuni. În al doilea rând, Cvartetul a condamnat în mod categoric violență și terorismul, menționând faptul că pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian nu poate fi luată
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
slabe rădăcini în cultura românească. O mică dovadă anecdotică. în 1972-1973, când scandalul Watergate făcea ravagii în Statele Unite, eu și soția mea făceam cercetări în Republica Socialistă România. Pentru noi a fost în același timp un motiv de surprindere și îngrijorare să descoperim că aproape toate cunoștințele noastre din România (dintre care multe persoane, trebuie să o subliniez, nu erau deosebit de favorabile regimului comunist, iar altele îi erau în mod evident ostile) nu erau capabile să înțeleagă care era problema. Consensul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
feudale românești și tradiția istorică, Sfatul Domnesc și Adunarea Stărilor în Țările Române și în Europa, rolul Mării Negre în Evul Mediu, istoria Bizanțului, cruciadele, Sud-Estul Europei, critica istoriografiei maghiare. Dar cel mai reprezentativ studiu al lui Brătianu, din care reiese îngrijorarea istoricului pentru viitorul țării, se referă la organizarea păcii în decursul istoriei, fiind o dezvoltare a lecției de deschidere a cursului de istorie universală, ținută în decembrie 1943 la Universitatea bucureșteană. Remarcăm că cercetarea sistemelor de organizare a păcii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la București”, dar speranțele acestea nu aveau nici o justificare. Există serioase indicii că restabilirea relațiilor diplomatice dintre Iugoslavia și Sfântul Scaun, în august 1970, a stârnit preocupare la nivelul conducerii Departamentului Cultelor. Mai mult, la începutul anilor ’70, exista o îngrijorare la București față de politica Patriarhiei Ruse de a se erija în purtător de cuvânt al întregii ortodoxii în raporturile cu celelalte confesiuni și religii și, mai ales, o iritare la aparenta tendință de apropiere între Biserica Rusă și Sfântul Scaun
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al XX-lea al PCUS cu privire la cultul personalității lui Stalin a condus la spargerea unității ideologice a partidelor comuniste, dominate până atunci de conceptul fidelității absolute față de Moscova. Raportul secret prezentat de liderul PCUS a trezit sentimente contradictorii, mergând de la îngrijorare la entuziasm. Deși nimeni nu s-a opus ideilor din raport, ba chiar, potrivit tradiției, adeziunea a fost unanimă, pentru o parte a conducerii sovietice, ca și pentru majoritatea liderilor partidelor comuniste importante (vezi cazul partidelor din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
există relații anormale, apare neîncrederea reciprocă și chiar ura, alimentate de propaganda antititoistă din anii precedenți, iugoslavii duceau o viață retrasă, nu participau la sărbătorile ungurești ș.a.m.d.. Ambasada URSS recunoștea atunci ca parțial întemeiate pretențiile Iugoslaviei. „Cu toate îngrijorările uneori neîntemeiate ale lui Radenovici, unele afirmații ale lui referitoare la situația minorităților naționale iugoslave din Ungaria corespundeau, într-o anumită măsură, realității”, astfel rezuma stagiarul ambasadei URSS, V. Kazimirov, concluziile convorbirii sale cu diplomatul iugoslav. Pentru a veni în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
activiștilor de partid. Activizarea forțelor din opoziție stârnea cu atât mai multă panică în cadrul conducerii PMU cu cât acest lucru era văzut ca o tendință generală. La 6 iulie, vizitându-l pe Andropov pentru a-l pune la curent cu îngrijorările sale „foarte, foarte serioase” în legătură cu situația politică, Gero a încercat să-l aducă pe ambasador la concluziile sale, care, trebuie menționat, erau oarecum întemeiate. El vedea originea problemelor prin care trecea conducerea partidului în faptul că în mișcarea comunistă internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stat de la 23 august 1944. Comanda o companie detașată la lucrări industriale, care în septembrie același an s-a pus în mișcare spre front. Fostul locotenent rememora frământările din rândul soldaților: „Starea de spirit a oamenilor se putea caracteriza prin îngrijorare și demoralizare. Ostașii erau îngrijorați de ce se întâmpla pe la casele lor după pătrunderea rușilor comuniști în țară [s.n.]. Ce se întâmpla cu pământul, cu casele, cu femeile? Au dispărut, mai trăiesc? Când încercam să-i liniștesc, îmi răspundeau cu sfială
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
stări temporare, care va lua sfârșit prin întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzând îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu în America trebuie căutată pricina curgerii lumii spre ea, ci aci acasă! Căci aci-s lucrurile pe dos”. în același timp, românii transilvăneni care intenționau să emigreze erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din estul și sudul Europei, deci și românii. O asemenea clasificare, justificată din unele puncte de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era îngrijorarea generală - și se îngrămădesc în orașele mari. Astfel se adună în America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]