6,670 matches
-
câteva picături din fiertură. Aplecați capul și lăsați lichidul să se scurgă afară din nară. Faceți aceasta de trei ori la o nară, apoi repetați procedura la nara cealaltă. Masaj chinezesc fig. p. 273 „Spălați-vă fără apă” pe față: ședeți cu ochii închiși. Frecați-vă palmele între ele ca să se încălzească și ștergeți-vă fața cu degetele, de la frunte până la buze, pe mandibulă, sub urechi, apoi urcați spre tâmple. Faceți aceasta de 10 ori. Repetați procedura în direcție opusă. Frământați
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
direcția opusă celei din care loviți mingea. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Când vă doare spatele, evitați activitățile în care zona dureroasă este solicitată prea mult. Nu este momentul potrivit pentru exerciții fizice. Nu dormiți pe pământul umed și nu ședeți în aer liber pe un scaun ud. Nu vă aplecați direct să luați ceva de jos. Trebuie să vă îndoiți genunchii, să vă lăsați pe vine și să luați acel lucru, folosind forța picioarelor. Nu purtați tocuri înalte, din cauza cărora
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
dați într-un clocot, apoi lăsați la foc mic 20 de minute. În ultimul minut puneți și fructele de cătină. Mâncați o dată pe zi. Masaj chinezesc Fig. p.178 Alegeți una dintre următoarele variante și aplicați-o o dată pe zi: Ședeți pe un scaun și puneți-vă mâinile pe spate. Frecați către coccis până simțiți căldură. Apăsați ușor cu degetele timp de două minute punctele aflate puțin mai sus de talie, la două degete de o parte și de alta a
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
călcâiul. Orice durere care apare la mai mult de 40 de grade evocă posibilitatea unei hernii de disc sau a unei probleme neurologice sau vertebrale majore. Foto 7. Testul Lassegue (pag. 146) Testul Jackson: presiune axială Pacientul este în poziția șezut cu spatele drept. Se încrucișează mâinile și se realizează o compresie pe creștetul capului, în axa coloanei vertebrale. Orice durere semnalează o afecțiune discală. Testul Valsava: autopresiune abdominală Pacientul este în decubit dorsal, cu picioarele îndoite. El își ține respirația
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
participând direct la suferința comunității patriarhale care caută tămăduire în forțele taine ale acestora; de exemplu, pentru a-și regăsi împăcarea cu lumea satului, femeile descântă "de judecată", cu pietrele "împietrite" de Sfântul Petru: " Bună ziua, apă mare, / Doamnă mare! / Mai șezi! N-am venit să șez, / Ci am venit să te dăruiesc cu mei, / Tu să dăruiești pe (cutare) cu o sută de zmei. / Martorii lui să se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
patriarhale care caută tămăduire în forțele taine ale acestora; de exemplu, pentru a-și regăsi împăcarea cu lumea satului, femeile descântă "de judecată", cu pietrele "împietrite" de Sfântul Petru: " Bună ziua, apă mare, / Doamnă mare! / Mai șezi! N-am venit să șez, / Ci am venit să te dăruiesc cu mei, / Tu să dăruiești pe (cutare) cu o sută de zmei. / Martorii lui să se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
faci și mie o voie bună: să mă speli de toate urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una te mătură / Și una te toarce. / Ș-aia ce spală să mă spele / De fapt, de dat, / De pe fața mea, / De pe vorbirea mea, / De pe statu meu, / De pe hainele mele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prea mult, atunci se spune că-i "luat de lună" (în Macedonia, dar și în Bucovina, mama copilului se împrietenește cu luna, pentru a-l feri de strălucirea ei nefastă): "Lună, lună, / Gărgăună / Ce-nserezi / În toate serile / Nu vezi / Cum șade Domnul pe pat / Și mănâncă pâne de furat? / Și se roagă rugului / Și se-nchină cucului? Cere cal de călărie, / Să purceadă la domnie / C-a auzit / C-a făcut / Sora sa / Trei fețe / Logofețe: / Una o pierit, / Una o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
participării directe la suferința umană, pe de o parte, iar, pe de altă parte, singularizarea înfățișează împăcarea cu propriul destin: "Foaie verde de-alunele, / De "binele" vieții mele, / Plâng pietrele-n vădurele, / Pui de cuc prin cuiburele; Plânge locul unde șed, / Cărarea pe unde merg; Plânge patul, când mă culc, / Drumul pe unde mă duc. Plâng și ele, plâng și eu, / Că mi-a fost norocul rău. / Mi-a fost casa sus pe deal / Ș-am trăit viața cu-amar. / Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din piatră, / Sânge din mare, / Ochi din soare, / Fața din floare, / Sprâncene, / Din stele, / Duhul sfânt din măririle sale."138 Cuvântul originar, Logosul, creează și dinamizează universalul care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai pus-o în pământ. / Și mi-ai pus-o la răcoare, / Să n-ajungă leac de soare. / Nici soarele nu mi-a arde-o, / Da nici vântul nu mi-a bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la lună, / De la tată, de la mamă, / De la câți ți-au fost de-o seamă, / De la frați, de la surori, / De la grădina cu flori, / De la fete și flăcăi, / De la stratul cu hamei, / De la fetele de joc, / De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are loc înfruptarea dintr-un măr, mărul simbolizând veșnica reînnoire a pământescului, dar și germenele revelației divine: Colo sus la răsărit, / Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a pământescului, dar și germenele revelației divine: Colo sus la răsărit, / Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Este-un măr mândru-nflorit; / La tulpina mărului / Este-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o masă de mătasă. / Dar la-ntâiul colț de masă / Șade zău / Cu Dumnezeu; L-al doilea colț de masă / Șade Pătru și Sân-Petru/ L-al al treilea colț de masă / Șade Ion, Sânt-Ion, / L-al patrulea colț de masă / Șade Maica Preacurată, / C-un fiuț micuț în brațe, / Fiu-ncepe a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu, / Și cu scump finuțul său. / Iar în partea cealalaltă / Șede Maica preacurata. / Ion bea, se veselește, / Pe Dumnezeu pomenește. / Maica-mi șede și-mi privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]