6,446 matches
-
Pașcani, îl luăm ieftin, direct din codri. Foarte tare. Lemn bun. Ștefan cel Mare și Sfânt făcea din el biserici. Așa, și după aia le ziceți la oameni ce vor s-audă. A, să nu uit. Mergem îmbrăcați în cămașă țărănească, da’ cu papuci de lac în picioare. Și zicem așa: intrăm în Europa cu stil. Înțelegeți? Adică rămânem țărani cu sufletu’, cu ia, da’ pășim ca niște domni! Eeh? Am eu pe cineva lângă Suceava cu fabrică de pantofi, ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
sale așa încât o seară în care se producea Creangă era o adevărată serbare pentru noi... Când la banchetele aniversare ale Junimii Creangă începea șirul anecdotelor sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
poetul a cules, nu a creat acele poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în valoare și de Ion Creangă în cunoscutele (și reeditatele) povești scrise pentru „ulița mare” (Ionică cel Prost și Povestea poveștilor). 2. Premise teoretice Înțelegem prin model proiecția simbolică a existenței umane, expresie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că s au găsit câțiva „colegi” din Universitate care i l-au dorit și grăbit cât au putut, uzând de metode și mijloace „specifice” serviciilor secrete. Mihai a fost un om al datoriei mai mult decât al coteriei. Un cult țărănesc al muncii l-a însingurat și i-a atras invidia leneșilor din Facultatea de Filologie ieșeană. Era mereu într-o teribilă competiție cu timpul și trăia cu maximă intensitate doar în sala de curs și la masa de scris. Bucuros
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poetul a cules, nu a creat acele poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în valoare și de Ion Creangă în cunoscutele (și reeditatele) povești scrise pentru „ulița mare” (Ionică cel Prost și Povestea poveștilor). 2. Premise teoretice Înțelegem prin model proiecția simbolică a existenței umane, expresie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că s au găsit câțiva „colegi” din Universitate care i l-au dorit și grăbit cât au putut, uzând de metode și mijloace „specifice” serviciilor secrete. Mihai a fost un om al datoriei mai mult decât al coteriei. Un cult țărănesc al muncii l-a însingurat și i-a atras invidia leneșilor din Facultatea de Filologie ieșeană. Era mereu într-o teribilă competiție cu timpul și trăia cu maximă intensitate doar în sala de curs și la masa de scris. Bucuros
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
iubit din toată inima de ai mei, acesta a fost Ionică. Era un om bun și blând, cuminte și totuși sociabil, foarte bun învățător, știa să asculte și să dea sfaturi moșnegește, cu o mare încărcătură de bunsimț și umor țărănesc. Un adevărat înțelept al satului ! Ionică Beleagă - profesor de istorie; mi-a fost cavaler de onoare la nuntă, împreună cu Dorica - domnișoară de onoare. Vasile Ruxandar - doroteian de loc, foarte bun profesor de matematică, bun coleg și prieten, directorul școlii o
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
otomană de aur imprimată cu imaginea unor alune" < funduklı [altın] "idem" (funduklı, mod. fındıklı "cu alune", altın "monedă de aur"); rom. hard "structura fizică a unui calculator" < hard[ware] "idem", preluat astfel din engl. (hard "greu, tare"); rom. ie "bluză (țărănească) din pânză de in" < lat. [vestis] linea "idem" (linea "de in, din pânză de in" [der. de la linum "in"]); fr. métropolitain "metrou, sistem de transport urban pe cale ferată" < [chemin de fer] métropolitain "idem"; rom. mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
calor] *arsicia (DEX) "idem" (lat. *arsicius,-a,-um "care arde, arzător" ar fi un derivat de la verbul ardeo,-ere,-si,-sum, cf. it. arsiccio "arsură, loc ars", considerat derivat de la adj. arso "ars"; v. DA, s.v. arșiță); rom. ie "bluză țărănească din pânză de in" < lat. [vestis] linea (DEX; vestis "bluză, vestă", linea "din pânză de in"); rom. văr, vară "grad de rudenie între copiii sau descendenții fraților sau surorilor" < lat. [consobrinus] verus, [consobrina] vera "idem" (DEX; consobrinus, consobrina "văr; văr
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fost Nicolae Cornăteanu, care la 41 de ani era surprins de al doilea război mondial și întrerupt dintr-o activitate științifică de foarte mare importanță pentru agricultura românească, care viza starea rentabilității și posibilitățile de înflorire a economiei micii exploatații țărănești, precum și a marilor ferme. Era de competență remarcabilă, o personalitate de marcă în lumea științifică a agronomilor. Modul lent de intrare a țăranului în statutul de proprietar de pământ la noi, care a fost la dispoziția marii proprietăți timp îndelungat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de organizare, mobilitatea și adaptarea la necesitățile de moment. Abordând problema datoriilor țăranilor față de stat, care în perioada de criză devin insolvabili, el arată că situația s-a creat și ca efect al unui total dezinteres al statului față de creditul țărănesc și recomandă a se urmări foarte de aproape cum folosește țăranul acest credit, pentru a fi utilizat în scop productiv și nu în pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului credit, în natură, nu numai
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
exploatație agricolă, care să fie adaptată condițiilor naturale și economice, spre a da o rentabilitate cât mai mare și a oferi posibilitatea controlului rezultatelor de contabilitate a fiecărei exploatații agricole. Deci, este absolut necesar un sistem de contabilitate pentru gospodăria țărănească. Încă în epoca primului faraon al Egiptului antic, Menos, în anul 3633 î.Hr. se întâlnea un sistem rudimentar de contabilitate, iar în timpul lui Pericle (490 - 429), Atena avea un sistem de contabilitate. Austria consemna debitele și creditele statului. Mai aproape de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
pentru progresul gospodăriei sale. Contabilitatea poate aduce date importante pentru modul de organizare a gospodăriei, ea oferă date asupra acelor activități care aduc veniturile cele mai bune. În țările avansate ale Europei, existau comisii ce avansau îndrumări pentru organizarea gospodăriilor țărănești în acest scop. Această organizare ținea seama de condițiile naturale, de cele social - economice din zonă. Contabilitatea a dat răspuns asupra costurilor de producție necesare în estimații agricole, în special în fixarea prețului pământului agricol, acesta fiind considerat ca mijloc
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu o valoare reală și nu ca obiect de speculă. Pe de altă parte contabilitatea poate furniza date necesare politicii agrare, aspecte cu privire la export și rentabilitatea lui. O analiză foarte profundă o consacră profesorul Cornățeanu efectelor negative ale pulverizării loturilor țărănești prin dreptul de succesiune. El era în primul rând un adversar al închiderii fiecărui stat în limitele condițiilor sale naturale, economice și de producție, idee ce ridică bariere, paralizează viața economică a popoarelor și indivizilor. Comerțul mondial, spunea el, constituie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
înfăptuiri. Iată opinia profesorului N. Cornățeanu: «Reformele noastre agrare au fost unitare într-un singur punct și anume în egalizarea țăranilor noștri în mezerie». Încă din secolul al XIX-lea oamenii de stat au căutat să prevină pericolul pulverizării loturilor țărănești. Totuși, în Franța «regimul succesoral egalitar» a dăunat agriculturii, așa cum remarca Le Play; în schimb, în Elveția exploatația revenea în întregime unui singur succesor, care asigura recompensa celorlalți ce plecau în alte activități. La fel era în Germania, unde chiar
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în lucrarea Raționalizarea agriculturii române în cadrul noii economii agrare. El caracterizează la modul general agricultura rațională, ca o îndeletnicire practicată în funcție de climă și sol, pe baze științifice în raport cu situația social-economică existentă. În primul rând emitea ideea că autarhia în exploatația țărănească este o frână serioasă împotriva progresului, o întreprindere foarte costisitoare. El propune o profundă specializare agricolă pe zone naturale, pentru a pătrunde și în agricultură diviziunea muncii cu efectele ei de specializare și obținerea unei producții înalte. Considera că este
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
important consumator de produse industriale». Numărul de lucrări dedicate economiei agricole cu referire specială la contabilitate, publicate de prof. N. Cornățeanu, trec de 40. Mai amintim dintre acestea: Cât costă 1 kg de grâu, Contabilitatea simplă sau contabilitatea dublă, Contabilitatea țărănească, Creșterea și rentabilitatea porcilor în diferite țări și România, Intervenția statului în domeniul agriculturii, Problema datoriilor agricole, Lupta între bumbac și lână și altele, în care prezintă și date concrete de analiză bazate pe cercetare. Activitatea profesorului Cornățeanu în fruntea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prezintă și date concrete de analiză bazate pe cercetare. Activitatea profesorului Cornățeanu în fruntea „Secției de Economie agrară” la ICAR a avut o mare importanță. El a organizat activitatea acestei secții prin stabilirea în fiecare județ din țară a gospodăriilor țărănești și moșiilor unde făcea observații și lua date pentru temele luate în studiu. În același timp avea legături cu «Camerele Agricole» prin care organiza atunci acțiuni de istruire pentru introducerea noilor tehnici în agricultura țărănească. Rezultatele acestor lucrări au fost
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
județ din țară a gospodăriilor țărănești și moșiilor unde făcea observații și lua date pentru temele luate în studiu. În același timp avea legături cu «Camerele Agricole» prin care organiza atunci acțiuni de istruire pentru introducerea noilor tehnici în agricultura țărănească. Rezultatele acestor lucrări au fost publicate în volume distincte, în dările de seamă ale ICAR și sub titluri singulare în diverse reviste. În rând cu marii înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist în revistele de specialitate și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
unde inginerul agronom Ciubuc ce lucra la circumscripția Tutunului a prezentat realizările sociale din comună. Țăranii de acolo, grație culturii tutunului, aveau gospodării frumoase. La Tâncăbești am vizitat căminul cultural Ionel C. Brătianu. În împrejurimile Bucureștiului am vizitat trei gospodării țărănești, în care se ținea contabilitatea agricolă de către secția de economie agrară din Institutul de Cercetări Agronomice al României. L-am vizitat apoi pe profesorul Gh. Ionescu-Șișești, directorul institutului. Sanderson era însoțit de un iugoslav, absolvent al universității Cornell. Acum era
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în fața uneia dintre ferestrele care dau spre piață ca să-l vadă lucrând. Râde în timp ce-mi povestește asta. Eu mă gândesc la Berlinul patriarhal, burghez și de treabă care mai supraviețuiește în inima acestei capitale noi, cu sufletul ei țărănesc și rousseauist. Îmi spune că își va relua activitatea de strungar în iarna asta și că va face pentru mine una din acele ciuperci care folosesc la păstrarea pălăriilor în dulap. Împărtășește acest proiect și soțului meu, precum și altor doi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
care le aveți aici (în Bucovina) nu se potrivesc. Nu prea aveți glasuri.” “Aici vorbește muzica din mine și știința. Nu invidia.” “Glasul e dincolo de cuvânt.” “Să schimbăm lumea cu DOINA !” “DOINA face parte din înotatul în apa limpede.” “Muzica țărănească este ca o pradă: fiecare a luat din ea ce a vrut.” “În nici o țară nu se cântă pe gratis.” (aprilie 1, 2011) Palatul Parlamentului: vernisajul Expoziției “De la emigrare la integrare” Asociația Italienilor din România a ales să marcheze prin
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Uniunea Europeană? Cândva, la vreo câteva luni după căderea regimului comunist, Ioan Pânzaru scria un eseu antropologic încadrând românii într-unul din cele două tipuri de civilizații, civilizații "ale rușinii" și "ale vinovăției", care ar corespunde în fond, civilizațiilor de tip țărănesc, ancestral, care trăiesc în afara timpului și celor de tip citadin, modern, dinamic. De aici cred că ar trebui să înceapă această discuție. Observatorul cultural, nr. 309, 23 februarie 2006 Piața Universității, după șaisprezece ani Piața Universității face parte din acea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit cu Dana Țăranu-Mărgineanu, profesoară de limba engleză și ea și membră activă a fundației Memoria din Cluj. El este, în fine, fratele mai mic plecat la școală al unuia dintre eroii rezistenței țărănești anticomuniste din județul Alba, Petru Mărgineanu, primar vreme de paisprezece ani în comuna natală a familiei, Obreja, condamnat în urma unui proces la douăzeci de ani muncă silnică, dar executat în timpul detenției de temnicerii lui, în anul 1950, alături de alți țărani
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cercetătorii biografiei sale politice au speculat în fel și chip ambele variante. În orice caz, momentul său de glorie l-a constituit micul sau marele gest de neaservire față de URSS, în 1968; dar gloria sa era găunoasă, de fapt - viclenia țărănească a lui Ceaușescu l-a făcut să știe cum să atragă atenția străinătății asupra lui, în timp ce, după paravan, își pregătea cultul personalității. Rudimentar, grandoman, avid de putere, narcisiac și, de la un punct, autist în a nu mai pricepe nimic din
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]