6,575 matches
-
de a se transforma, într-un timp foarte îndelungat, în aur. Eliade afirmă clar și direct: singurul fiu dorit al naturii este aurul. Ceilalți sunt „monștri”, „avortoni”, făpturi neizbutite. Or, susține din nou Eliade, alchimistul se interpune, mijlocind procesul și accelerând trecerea timpului. Se obține astfel aurul, cel care pe plan simbolic este echivalent cu nemurirea. În varii cărți ale sale, Mircea Eliade analizează scenariile istorico-simbolice ale alchimiei. Trimiterile sunt la alchimia elenistică, babiloniană, chineză, Indiană și tantrică. * Alchimia elenistică. Pentru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
2 articole luate împreună, al 2-lea articol antenal fiind puțin mai lung decât articolul 3. Mandibulele scurte și îngroșate, cu vârful concav sau despicat. Pronotul trunchiat anterior, marginea lui anterioară are o bordură fină, iar bordura marginilor laterale este accentuată. Elitrele rotunjite posterior, sunt prevăzute cu carene longitudinale. Coxele mediane puțin depărtate între ele. Primele 4 articole ale tarselor anterioare și parțial tarsele mediane sunt lățite. În fauna României 4 specii fitofage, dintre care 2 sunt dăunătoare. Alte specii: Aclypea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenal puțin mai lung decât articolul 3, articolele 9 și 10 sunt aproximativ la fel de lungi și de late, iar articolul terminal este oval. Pronotul semicircular cu o bordură lățită și lucioasă. Suprafața pronotului prezintă o punctuație deasă, uneori mai puțin accentuată pe disc. Elitrele au câte 4 carene longitudinale lucioase, carena suturală fiind ștearsă. Tuberozitățile circulare ale elitrelor lipsesc. Intervalele dintre carene au rugozități accentuate, iar marginile laterale ale elitrelor sunt ridicate. Tibiile înguste și drepte, fața ventrală a tarselor prezintă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Capul cu o punctuație deasă și accentuată, mai fină în partea discală. Articolele 2-3 antenale au lungimea aproximativ egală, iar articolul 8 este la fel de lung sau puțin mai lung comparativ cu articolul 9. Suprafața pronotului cu o punctuație deasă, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Unghiul bazal al elitrelor obtuz. Carenele elitrelor au câte un rând lateral de puncte mici, ele sunt fine și ajung de regulă până la vârful elitrei. Carena exterioară este mai bine conturată decât cele 2 carene interioare
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
dar numărul lor poate fi mai mare. 1 Leiodes rotundatus Erichson Corpul oval-scurtat, cu marginile laterale puternic rotunjite, roșcat-deschis sau galben-roșcat, unicolor. Măciuca antenelor poate fi uneori maronie. Capul dezvoltat, prevăzut cu o punctuație fină și deasă, cu puncte mai accentuate pe frunte. Antenele scurte, cu o măciucă puternic lățită, al 3-lea articol antenal atinge jumătate din lungimea articolului 2, articolul 4 fiind aproximativ la fel de lung și de lat, articolul 5 ușor transvers, articolul 6 puternic transvers, iar articolul terminal
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu altul postmedian alcătuit din 4 puncte adâncite, dispuse transversal. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, puternic convexe, prevăzute cu strii punctate și accentuate. Interstriile elitrelor au o punctuație de fond rară și extrem de fină precum și rânduri mai accentuate de puncte dispuse alternativ. Femurele posterioare simple, nedenticulate, rotunjite spre vârf, unghiul lor apical intern fiind ușor lobat. Tibiile posterioare uniform arcuite spre interior. Din nordul și sud estul Europei, până în Siberia, mai ales în zona montană. l=3,5-4
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Leiodes nitidus Reitter Coloritul corpului variabil de la galben-roșcat la negru. Oval lățit, dorsal prevăzut cu o punctuație deasă și accentuată. Al 3-lea articol antenal aproximativ la fel de lung cât articolele 4 și 5 luate împreună. Striile elitrelor prezintă puncte mai accentuate în partea lor mediană. Punctuația interstriilor elitrelor este mai accentuată decât punctuația de pe pronot, sau poate fi uniformă. Vârfurile elitrelor (luate împreună) lățite și rotunjite. În Europa Centrală au fost semnalate 3 varietăți. l=3,2-4 mm. ♂ Tibiile posterioare ușor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
împreună, iar articolul terminal este evident mai îngust decât articolul 10. Pronotul la fel de lat sau ceva mai îngust decât elitrele, neted sau prevăzut cu o punctuație rară, extrem de fină. Umerii elitrelor obtuzi, cu vârful rotunjit, iar stria suturală postmediană este accentuată. Suprafața elitrelor netedă sau cu o punctuație ștearsă. În toată Europa și în nordul Africii. l=2,5-3 mm. -ab. pallidum Gyll. Unicolor galben-roșcat, de nuanță deschisă. 15 Agathidium rotundatum Gyllenhal Corpul negru, lucios, cel puțin marginile laterale și adesea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
5-6 transverse, articolul 5 fiind ușor denticulat, iar articolul 6 este puternic denticulat la nivelul marginii interne. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele, baza pronotului fiind oblic-trunchiată la nivelul unghiurilor posterioare. Suprafața pronotului cu o punctuație fină și rară, mai accentuată în dreptul unghiurilor posterioare. Elitrele prezintă o punctuație dublă, ± regulată. Din nordul și centrul Europei până în Siberia. l=2,5-3 mm. ♂ Tarsele anterioare și mediane ușor lățite. ♀ Numărul articolelor tarsale 5-4-4. 3 Anisotoma castanea Herbst (raffrayi Heid.) Conturul corpului oval-alungit, puternic
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
între locul de inserție al antenelor 2 impresiuni ușor adâncite, des punctate. Antenele au articolul 4 simplu, nedenticulat, articolele 5-6 fiind denticulate la nivelul marginii interne. Pronotul puțin mai îngust decât elitrele, prevăzut cu o punctuație fină și rară, mai accentuată în dreptul unghiurilor posterioare, acestea din urmă fiind drepte, cu unghiurile ascuțite. Elitrele au rânduri longitudinale de puncte mai accentuate sau mai fine dispuse neregulat. Specie montană răspândită în cea mai mare parte a Europei. l=3,2-3,8 mm. Primele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Capul prezintă o punctuație fină și deasă. Măciuca antenelor este alcătuită din 3 articole, articolul 8 fiind scurtat. Punctuația pronotului este mai fină și mai rară decât punctuația capului. Elitrele prezintă o punctuație dublă, iar rândurile longitudinale de puncte sunt accentuate. Din Europa până în Japonia, rară. l=2,5-3 mm. 2 Subfamilia Cholevinae Cuprinde specii de talie redusă (sub 6,5 mm), cu corpul oval-alungit, puternic convex. Baza capului întotdeauna cu o bordură bine vizibilă. Ochii ovali. Antenele formate din 11
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
postmedian ele sunt paralele. Baza pronotului prezintă un șănțuleț transversal superficial și câte 2 gropițe mici, dintre care cele interne sunt mai fine. Marginile laterale ale pronotului au o bordură incompletă. Suprafața pronotului convexă, prevăzută cu o pubescență deasă, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Elitrele oval-alungite, convexe, cu o punctuație fină și cu o pubescență deasă ușor alungită. Cuta humerală a elitrelor lungă, bine conturată, ușor divergentă posterior. Specie răspândită în Franța, Italia, Bosnia și România. l=1,40-1,60
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antemedian. Baza pronotului cu o cută mediană și cu 2 cute laterale. Între cuta mediană și cea laterală se află câte o gropiță adâncită. Punctuația pronotului este ceva mai deasă decât punctuația elitrelor. Suprafața pronotului prezintă o pubescență fină, mai accentuată în vecinătatea marginilor laterale. Elitrele lungi, cu un contur eliptic, prevăzute cu o pubescență culcată, fină. Element central-european. În pădurile din zona montană prin frunzar și printre mușchii de copac. l=2,0-2,2 mm. ♂ Femurele anterioare ușor lățite. -ab
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
copac. l=1,6-1,8 mm. 5 Euconnus claviger Müller & Kunze Corpul negru sau castaniu-închis, uneori elitrele pot avea o nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii sunt roșcatmaronii. Partea dorsală este acoperită cu o pubescență deasă, mai accentuată pe marginile laterale ale pronotului. Capul scurt, împreună cu ochii este aproximativ la fel de lat cât pronotul. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescență cenușiu-gălbuie. Ochii mari, bombați, evident fațetați. Antenele aproximativ la fel de lungi cât jumătatea corpului, cu al 2-lea articol mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
iar articolul terminal este ovalascuțit. Ultimele 3 articole antenale formează o măciucă bine conturată. Pronotul transvers, mai lat decât lung, cu 4 gropițe bazale, dintre care cele interioare sunt mai mici. Suprafața pronotului are o pubescență lungă relativ deasă, mai accentuată în apropierea marginilor laterale. Elitrele oval-scurtate, convexe, acoperite cu o pubescență relativ deasă. Frecventă, din Europa până în Asia Mică și Caucaz. l=1,5-1,6 mm. ♂ Extremitatea distală a tibiilor anterioare lățită, pe marginea lor internă se află un dinte
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
În artroze, durerea articulară are caracter cronic, dar fenomenele inflamatorii sunt rare, modeste și cu totul episodice. Durerea abarticulară, a țesutului moale din jurul articulației (tendon, teaca sinovială, bursa) este percepută de bolnav pe zone restrânse și poate fi declanșată sau accentuată de palparea electivă sau prin manevre speciale, de punere În tensiune a formațiunilor menționate. Durerea musculară, mialgia, este o acuză frecvent Întâlnită În tabloul clinic al bolnavului reumatic, exprimând numeroase cauze și situații; În cea mai mare parte din cazuri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
iar uneori sunt descrise ca permanente („tot timpul") și difuze („peste tot"), deși sunt mai intense În ariile de referință ale coloanei cervicale și lombare [26,30] sau Își schimbă sediul, de la un consult la altul. Durerile și redoarea sunt accentuate de expunerile la frig, de oboseala fizică sau psihică și sunt ușurate de căldură, masaj, relaxare și mai puțin sau deloc de analgetice [131, 132]. 3) Starea de astenie este Însoțită de fatigabilitate, de senzația de istovire, prezentă chiar dimineața
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a fost circatrigintană, cu maxima În ziua a 22-a a ciclului. 6. frecvența cardiacă prezintă, În general, variații care urmează temperatura corporală. 7. În ceea ce privește variabilitatea parametrilor unor parametri biochimci, pierderile de calciu variază cu vârsta, la femei fiind mai accentuate În perioada ciclului menstrual, dar și dacă menopauza este În curs de instalare. Valorile concentrației urinare a calciului cresc În anotimpurile reci, precum și În cursul unei alimentații defectuoase În vitamine și minerale (alimentația de spital).Valorile sunt coborâte, În schimb
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
asemeni, variații ciclice legate de alternanța fazelor remanierii osoase, cu predominanța activității osteoclastelor, respectiv a osteoblastelor. Piridina urinară, care este un indice al ratei resorbției osoase, se modifică odată cu Înaintarea În vârstă. O analiză recentă indică o variație circadiană mai accentuată la femeile În premenopauză, a căror diureză nocturnă este mai intensă. Acrofaza eliminării sale urinare s-a Înregistrat la ora 7, 00, la femei și la ora 10, 00 la bărbați. Diferența medie Între minime și maxime a fost de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu scala Beck, AIMS Anxiety and Depression). Autorii nu au găsit diferențe Între grupuri după tratament și au concluzionat că fluoxetina nu Îmbunătățește semnele și simptomele din fibromialgie. Abandonul a fost foarte ridicat. Grupul studiat nu a avut o depresie accentuată la pornire și acest lucru a făcut ca evaluarea să fie dificilă pentru efectele fluoxetinei În tratamentul depresiei din fibromialgie. Eficiența sa este cunoscută pentru tratamentul bolnavilor depresivi, În general. 4.1.2.3 Programe de tratament non farmacologic, orientate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
bolnavii din loul experimental (Grafic 6.14., Tabel 6.11.). Pentru somnul neodihnitor am obținut următoarele precizări: somn agitat, Întrerupt În câteva perioade ale anului de insomnii Însoțite de accentuarea durerii musculare la nivelul coloanei cervicale și interscapulo vertebral, senzație accentuată de obseală, la trezire. Un aspect a reieșit clar : motivul de Întrerupere a somnului a fost pentru 45% din subiecții cu această tulburare, apariția durerilor nocturne. Senzația de tensiune a mușchilor cefei a fost raportată de 92,31 % din pacienți
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
procent mare de pacienți din lotul A, semnificând faptul că strategia de tratament a fost apropiată de prioritățile și așteptările pacienților, În timp ce pentru loturile 2 și trei acest deziderat nu a fost atins, curbele având o distribuție simetrică, cu boltire accentuată către un nivel satisfăcător al calității vieții. Pacienții din aceste loturi și În special pacienții din lotul 3 au raportat În continuare starea de oboseală, somnul neodihnitor. Prin urmare, numai un tratament nonfaracologic sau numai unul farmacologic cu antioxidanți, nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vii, el are o mare capacitate de a supraviețui și de a se adapta. Intervenția și impactul omului asupra mediului înconjurător, în funcție de nivelul său tehnologic, sunt dirijate de necesități economice, sociale, culturale etc. El transformă, corectează și modifică procesele naturale, accelerând, încetinind și provocând rupturi ale unor echilibre, pe care natura încearcă ulterior să le reconstruiască în diverse modalități. În urma intervenției omului în morfogeneză, prin procese și mecanisme proprii de distrugere și îndepărtare a rocii și a depozitului superficial rezultă forme
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
afectate de procesele de degradare a terenurilor cauzate de relieful caracterizat prin pante accentuate, rețele hidrografice sau de masivele despăduriri din zonele montane și deluroase (Podișul Transilvaniei, Carpații Moldovei); o regiuni rurale foarte sărace, care au cunoscut o depopulare mai accentuată din cauza migrației către zonele urbane, au o infrastructură slab dezvoltată, înregistrează un nivel redus al veniturilor populației (Vaslui, Botoșani); o regiuni miniere, cu specific economic determinat de industria minieră în declin ce a produs în aceste zone o rată
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
asigură un anumit nivel de trai. Factorii de producție (muncă, tehnologie, capital) și utilizarea acestora în procesul de producție conturează ceea ce se intitulează „spațiu economic”. Structura spațiului economic este determinată de modul de organizare al economiei și are o dinamică accentuată datorită acțiunii mai multor factori de influență: economici, politici, administrativi, sociali, naturali. Iată de ce dimensiunea economică este hotărâtoare în procesul de dezvoltare, stabilind sensul acestuia de creștere sau generând opusul său, declinul. Nu se poate vorbi de un proces de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]