9,186 matches
-
este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca centru al vieții psihice a persoanei, este și polul realității: cel care se află permanent În contact cu lumea exterioară, dar și cu propria sa realitate sufletească. Venind mereu În contact cu realitatea, el este obligat să trăiască În actualitate, În prezent. Situația Eului de a fi În prezent Îi conferă acestuia avantajul de a privi simultan către propriul trecut, dar, În egală măsură, de a reflecta și asupra propriului său viitor. Această ipostază de Janus bifrons este specifică Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dragostea sau erosul, datorate lui Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În actualitate, de prezentificare a unor situații-limită, sau Închise de viață, așa cum apar ele În tragedie, de exemplu (nebunia lui Ahile, Aiax, Hercule, Oreste, Medeea etc.Ă. Nebunia culturală se asociază cu tragicul existenței umane, pentru a-l ilustra Într-o manieră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ș.a. Debutează editorial în 1972, cu antologia de texte critice Zaharia Stancu interpretat de..., iar cu un volum propriu, Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, în 1976. Eseul Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale a fost precedat de o bogată activitate de comentare a actualității literare, concretizată în recenzii, cronici literare și articole de opinie, publicate cu predilecție în revistele ieșene. S. e un critic egal interesat de cărțile de poezie, de proză, de critică și istorie literară. Comentariile și interpretările se bazează, în principal
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
sunt aproximativ constante. După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de H. Zalis, I. Negoițescu (până în august 1971), Cornel Regman, Aurel Baranga, Liviu Călin
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
literaturii, ca primele congrese ale Uniunii Scriitorilor (iunie 1956, ianuarie 1962), urmate de numeroase alte momente similare. În calitatea sa de organ de luptă și educație comunistă, S.t. va oferi îndeosebi știri, editoriale, articole de directivă, reportaje, comentarii din actualitatea politică, dar și materiale informative din toate domeniile de activitate, inclusiv din literatură. Textele literare respectă cu fidelitate programul ziarului și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda”, „Ultimele știri”. Versurile, incluse destul de rar în sumar, au, în general, un caracter declamator, patriotard, mai cu seamă în etapa de început a ziarului. Ele sunt semnate de Ștefan Iureș, Mihai Beniuc
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
SCENA, publicație apărută la Galați la 1 iunie 1928, cu subtitlul „Revistă bilunară de actualitate cinematografică, teatrală, distractivă, sportivă etc”. Director: Cicero Argintescu, redactor responsabil: Heinrich Weissberg. În unicul număr al gazetei sunt consemnați cei zece ani de la moartea poetului George Coșbuc, din scrierile căruia se republică poezia Baladă, se traduc reflecțiile lui Henry Montblanc
SCENA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289546_a_290875]
-
ambiguități, este publicarea unor comentarii semnate de eseiști, critici și istorici literari precum Șerban Cioculescu (Critica și etica literară, Despre accesibilitatea literaturii), Al. A. Philippide (Universalitatea literaturii) ori de alții care vor deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în literatură, Profunzimea clasicității, Actualitatea literaturii de inspirație istorică, Personajul cărții de proză), Dumitru Micu (Lucian Blaga - personalitate proeminentă a culturii românești), Ștefan Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
literari precum Șerban Cioculescu (Critica și etica literară, Despre accesibilitatea literaturii), Al. A. Philippide (Universalitatea literaturii) ori de alții care vor deveni, nu peste mult timp, prestigioși: Nicolae Balotă (Actualitatea eseului), Edgar Papu (Inovație și continuitate în literatură, Profunzimea clasicității, Actualitatea literaturii de inspirație istorică, Personajul cărții de proză), Dumitru Micu (Lucian Blaga - personalitate proeminentă a culturii românești), Ștefan Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă poetică), Virgil Nemoianu (Contribuții la studiul literaturii universale), Mircea Zaciu (Lucrările
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
românești), Ștefan Aug. Doinaș (Notații despre evoluția conceptului de poezie, Poezie și modă poetică), Virgil Nemoianu (Contribuții la studiul literaturii universale), Mircea Zaciu (Lucrările de sinteză, Dialectica tradiției în creația literară) ș.a. Altă intenție a cotidianului, aceea de a urmări actualitatea vieții scriitoricești, răzbate din cele câteva rubrici care, deși sporadice și fără colaboratori constanți, au semnalat sau comentat evenimente literare, apariția unor cărți și a unor tinere talente. La „Cronica literară” au colaborat de-a lungul anilor o mulțime de
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
RL, 1999, 7; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 38-41; Micu, Ist. lit., 743; Popa, Ist. lit., II, 1103-1104; Dicț. scriit. rom., IV, 171-172; Cătălin Constantin, Personaj al propriei vieți, RL, 2003, 2; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Liviu Grăsoiu, Alt chip, CL, 2003, 2; Nicolae Florescu, Un roman indirect, JL, 2003, 7-12; Barbu Cioculescu, Act de confesiune, RL, 2003, 14; Carmen Brăgaru, „Memorialiști români”, JL, 2003, 21-24; Cătălin Constantin, Memorii, RL, 2003, 35. N.
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
din Casa morților de Dostoievski, iar sub titlul Noaptea nordică Perpessicius face o transpunere din Aïno de Paul Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața literară și socială”, unde, la rubrica „Troițe și icoane”, cu microcomentarii de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și în reportajul București, iadul intelectualității, unde
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Discursuri parlamentare, I-V, pref. edit., București, 2001-2003; G. Călinescu, Cultură și națiune, introd. edit., București, 2002; Dumitru Stăniloae, Națiune și creștinism, introd. edit., București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Vocile realității, RMB, 1983, 11 mai; Ion Bogdan Lefter, Conceptele actualității culturale, AFT, 1986, 3; Gheorghe Grigurcu, Rădulescu-Motru a avut dreptate, RL, 1999, 1; G. Gheorghiță, Un act editorial de excepție, VR, 2001, 7-8; Ana-Stanca Tabarasi, Maiorescu, orator parlamentar, RL, 2002, 23; Dan C. Mihăilescu, Titu Maiorescu, „Discursuri parlamentare”, I, LAI
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
Retorica literară românească”, RL, 1977, 4; Radu G. Țeposu, „Liviu Rebreanu. Sărbătoarea operei”, CNT, 1978, 51; Iorgulescu, Scriitori, 342-343; Tudor Ionescu, „Textul ipotetic”, ST, 1984, 11; Leon Volovici, Romancierii spațiului evreiesc, „Minimum” (Tel Aviv), 1985, 5; Nicolae Manolescu, Tot despre actualitatea romanului, RL, 1985, 30; Șerban Cioculescu, „Explozia” romanului, RL, 1985, 34; Ion Vlad, Romancierii despre roman, TR, 1985, 34; Marian Papahagi, „Romanul românesc în interviuri”, ST, 1985, 9; O istorie literară deschisă (în dezbatere: „Romanul românesc în interviuri”), AFT, 1986
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul scurt - genul implicării imediate în actualitate, cu participarea tinerilor scriitori Cristian Teodorescu, George Cușnarencu
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul scurt - genul implicării imediate în actualitate, cu participarea tinerilor scriitori Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Mircea Nedelciu, un fragment de roman de Radu Pintea, o schiță de Ioan Lăcustă. Pagina consacrată artelor plastice include reproduceri ale unor lucrări ale lui Virgil Mancaș. Există
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
în ultimii ani înainte de decembrie 1989, suplimentul „Scânteii tineretului” se înfățișa ca o publicație mai degrabă ternă, cu spațiul tipografic „blocat” de materiale convențional-obediente față de directivele puterii totalitare. În paginile și rubricile rămase disponibile pentru tratarea aspectelor literar-artistice, legătura cu actualitatea literară și atenția față de valorile emergente nu sunt cu totul ignorate. Se succedă diferite rubrici, unele fiind abandonate sau înlocuite. Prezent în secțiunea „Lecturi complementare”, Constantin Sorescu asigură, cronica literară, rubrica intitulată oficial astfel fiind abandonată de Ion Cristoiu, plecat
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
prin corespondență”, de unde se retrage la un moment dat. Îi succedă, din noiembrie 1988, Mircea Iorgulescu, rubrica numindu-se acum „Poșta literară”. Nicolae Țone realizează consistente convorbiri cu scriitori de valoare. Sunt purtate dezbateri sau organizate anchete pe teme de actualitate, în special privind afirmarea noilor generații de scriitori (de pildă, sub genericul „Cei ce vin”), în speță fiind vizată generația optzecistă. În cadrul unei astfel de dezbateri, în ianuarie 1988, Mircea Martin publică un articol tranșant, în care își exprimă încrederea
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Ardeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Otilia Ghibu-Silviu, N. Milcu, iar dramaturgie semnează D. Nanu. Tudor Arghezi, un colaborator constant, trimite numeroase pamflete politice și sociale, articole despre teatru, cinema și arte plastice. S. semnalează apariții editoriale din țară și străinătate, noutăți din actualitatea literară, include cronici literare semnate de M. D. Ioanid, C. V. Gerota, Const. D. Ionescu. Sunt publicate două recenzii la volumul al doilea din Memorii de E. Lovinescu, în care comentatorii, iar Al. Dima și C. V. Gerota, îl acuză pe mentorul
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
continue” ( Noi). Dispunând de o echipă redacțională provenind în parte de la Centrul Român de Cercetări și de colaboratori din întreg exilul românesc, S. se impune ca una dintre cele mai importante reviste literar-culturale românești. Nimic nu pare aici încorsetat de actualitatea de zi cu zi, faptele fiind privite îndeobște în perspectiva filosofiei culturii. Întrebărilor despre viitor și trecut li se răspunde în decursul timpului prin meditații și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
unei gospodării colective. Observă un tânăr țăran tăcut și ignorat de ceilalți, „un om de la marginea adunărilor” - cum va spune în alt loc prozatorul - și este atras de gesturile lui. Scrie nuvela Desfășurarea (1952), bine primită de critică. Proză de actualitate, cu o teză politică formulată explicit, amenințată de clișeele „metodei unice” (realismul socialist), nu lipsită, totuși, de calități estetice. Prozatorul autentic care este P. reușește, chiar în condiții ideologice precare, să creeze un personaj notabil: omul de la marginea adunărilor. Revine
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și fără a se oferi vreo motivație, după ce se întoarce, Malacul dispare, în accident ori presupusă crimă - se spune -, de parcă nu s-ar fi putut reintegra în lumea de dinaintea plecării, acum tulburată. În pofida intenției de a-și înscrie romanele în actualitatea imediată, S. nu izbutește să închege credibil materia epică și nici să construiască personaje viabile: trama se diluează în acțiuni paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
sumar este inclusă sporadic o pagină de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul Sadoveanu), Ovidiu Papadima (Creangă și mitul românesc, Poezia lui Lucian Blaga, În actualitatea literaturii noastre), Nichifor Crainic (Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]