7,862 matches
-
de noi înșine, București, 1979; Frumoasa adormită, București, 1981. Traduceri: T. Z. Semușkin, Alitet pleacă în munți, I-II, pref. Silvian Iosifescu, București, 1949 (în colaborare cu Elena Șepeliova), Ciucotca, București, 1953 (în colaborare cu I. Georgevici); Manaf Suleimanov, Tainele adâncurilor, București, 1950 (în colaborare cu Igor Gherlakov); A. A. Fadeev, Ultimul din Udeghe, București, 1951 (în colaborare cu Maria Vlad); N. N. Nikitin, Aurora boreală, pref. Zamfir Brumaru, București, 1951 (în colaborare cu Igor Gherlakov); L. Platov, Arhipelagul care dispare, București
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
te înalți nemuritoare fântână lină”. Dorul de patria pierdută fiind coardă cea mai sensibilă pe care vibrează lira autorului, tema revine în Poemele tăcerii („Dar Patria rămâne în mii de limpezi izvoare/ Un vers, un acord, o șoaptă coboară în adânc/ Și că mii de oglinzi scânteind în splendoare/ Retrezesc în mine Patria în mii de ipostaze”) și în numeroase alte versuri. Moartea, prietenia, iubirea, agonia sunt și ele prilej de meditație, care în unele formulări lirice capătă valoare aforistica: „Moartea
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
a diafanului), cu o imagistică barocă, de priceput orfevru în ultimele cărți. Modelele sunt acum Ion Barbu și, într-o oarecare măsură, Dan Botta. Poetul tinde spre un lirism ermetizant, dar ermetismul este limitat la suprafața versului. Spiritul elegiac din adâncurile ființei nu împiedică însă manifestările exuberante, simpatic teatrale în relațiile obișnuite de viață. Poezia este fastuos erotică, plină de aluzii și de solemnități în stilul parnasienilor și al simboliștilor. Z. scrie cu precădere despre eros, adunând în jurul lui toate figurile
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
excursioniștilor e la cabană. Locurile din față ale sălii sunt ocupate. Pantofii de lac ai Elenei sunt frumoși. Grămada de jucării ale lui Mihai atrage mulți ochi. b) cu forma corectă a substantivului din paranteză: Liniștea profundă se lăsă peste adâncurile văii. Sergiu motivează că a pierdut concursul din cauza emoției. Curățenia este mama sănătății. Ea a întârziat din cauza Oanei. A fost zgârâiat de ghearele pisicuței. 4. a) Alcătuiește propoziții în care să folosești substantivele: comunicare, comunicație, b) Alcătuiește două propoziții cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
face referiri la clasamentul final al competiției. TESTUL NR. 17 1. Scrie întrebări pentru următoarele răspunsuri: a)Era o dimineață de vară; soarele răsărise, aburii argintii de rouă dispăreau de pe câmpia aurie, florile albastre de cicoare erau mai curate decât adâncul cerului, valurile de grâu se legănau în adierea vântului. b) Niculae s-a trezit mai devreme și și-a pregătit coroana de flori pentru că era premiant la învățătură. c) El avea o pălărie și o cămașă curată, peste care era
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
titlu, pecetea unei duble încifrări: îndoiala („autoreflexivitatea”) hamletiană este suprapusă misticii pitagoreice și „pusă în abis” prin reflexia meditației existențiale în oglinda desăvârșită a ideii de cerc, într-un „joc secund” ce urmărește purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul lui nu este nicidecum o călătorie în imanență, ci, în conformitate cu motoul axiomatic după care „dreapta este un cerc
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
greu poate deveni conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune Îi poate oferi lui o securitate superficială, ba chiar un sentiment de fericire, dar În adâncul său zace neîncrederea sau se agită suspiciunea și frica. El nu ia drept sinceră afecțiunea arătată, deoarece este ferm convins că nimeni nu-l poate iubi. Convingerea de a fi neiubit este aproape Înrudită cu incapacitatea de a iubi; ea
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. Limba românească Alexe Mateevici Limba noastră-i o comoară Limba noastră-i vechi izvoade. În adâncuri înfundată Povestiri din alte vremuri; Un șirag de piatră rară Și citindu-le'nșirate, Pe moșie revărsată. Te nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i foc ce arde Limba noastră îi aleasă Într-un neam, ce fără veste Să ridice
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
veșnici, Ce din soare se aprinde Nistrul lin, ce-n valuri pierde Și-ți avea în revărsare Ai luceferilor sfeșnici. Un potop nou de cuvinte. Nu veți plânge-atunci amarnic, Răsări-vă o comoară Că vi-i limba prea săracă, În adâncuri înfundată, Și-ți vedea, cât îi de darnic Un șirag de piatră rară Graiul țării noastre dragă. Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și tenebroase, Rosenkreutz ne relatează că a găsit în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi dedicată „ziua a șasea”. Rosenkreutz, însoțit de alți „alchimiști”, trudește din greu la cuptoare, retorte și aparate pentru a „recrea viața”; până la urmă reușesc și „noua viață” ia forma unei vesele „păsări
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost luat de „intenționalitatea” husserliană. Fenomenologii caută o „cunoaștere originară”, o „precomprehensiune”, care s-ar afla în adâncurile conștiinței și ar putea fi izvorul unic pentru gnosis, epistemé și mathesis. Primele aplicații fenomenologice la teoria curriculumului au fost inițiate în cadrul curentului feminist de către Madeleine Grumet și Janet Miller încă din anii ’70. Clarificarea statutului metodei fenomenologice în teoria
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a conectat cu marea tradiție a fenomenologiei hermeneutice europene. Încadrată în termenii acesteia, teoria curriculumului schițată de Atkins (1988) a devenit o metodologie subtilă de explorare a fenomenelor primare care generează formarea umană și de dezvăluire a proceselor tainice din adâncurile fiecărei ființe umane. Teoria curriculumului a asimilat conceptele tradiționale ale hermeneuticii fenomenologice: conștiință, dialog, phronensis, interpretare, comunitate, limbaj; de asemenea, s-a îmbogățit cu concepții ale exegeților heideggerieni Gadamer, Rorty și Bernstein: teoria istoricității culturii și vieții umane; teoria rădăcinilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și gânduri despre cum se derulează firul vieții, cum se țese trama destinului și cum se taie firul vieții când vine moira Atropos însoțită de zeul psihopomp - cel care va conduce sufletul defunctului fie la fericitele Câmpii Elizee, fie în adâncurile întunecatului Tartar. * Iată-l pe acest Ulise gânditor ieșind pe prispa „palatului”. Un bărbat ajuns la akmé, vârsta filosofării. Îmbrăcat în tunică simplă, cu barba nepieptănată, cu părul nins și cu ochii albaștri ai celor din sud - cu greu l-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acasă era dorul de Itaca și de preaiubita Penelopa. Homer însuși povestește fabula în acest fel. Dar este vorba despre o trăire originară, care trebuie decriptată altfel. Ceea ce îl mână pe Ulise este ceva profund care se exercită imperios în adâncul ființei sale în fiecare clipă a vieții diurne și adesea chiar în somn. Este ceea ce Kant a numit Stimme des Gewissens („vocea conștiinței”), iar Heidegger - Ruf des Gewissens („chemarea conștiinței”). Ar fi așadar de bănuit că „răsturnarea” destinului (Kehre) lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kant a numit Stimme des Gewissens („vocea conștiinței”), iar Heidegger - Ruf des Gewissens („chemarea conștiinței”). Ar fi așadar de bănuit că „răsturnarea” destinului (Kehre) lui Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și pățaniile vieții. Aceste pățanii capătă astfel sens prin raportare la conștiință și merită examinate cu atenție, din moment ce ele au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proprii „observația și acțiunea”, în vreme ce spiritul romantic este ispitit să se afunde „pe calea visului și a contemplației în lumea dinăuntru, în lumea întâmplărilor psihice”, la care accede prin imaginație și reflexivitate: „Firea romantică este mereu atrasă de propriile ei adâncuri. Sufletul realist, dimpotrivă, nu simte atât de des nevoia întoarcerii acasă, ca romanticul, exilat oarecum în viața de toate zilele, și nu are, cum are romanticul, nostalgia continuă și chinuitoare a unei alte vieți și a unei alte lumi.” Clasificarea
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
proiecție onirică a propriei interiorități. Visul este poate motivul cel mai frecvent al poemelor lui P., iar spațiul oniric se încheagă la limita dintre real și simbolic. Oglinzile, de pildă, sunt suprafețe subțiri între două lumi: a formelor și a adâncurilor, a trecutului și a prezentului: „Oglinzi! Adânci firide fără fund./ În voi statui de stafii se ascund;/ Pe apa voastră cu fiori de stâncă/ Un zbor de vechi priviri plutește încă / Și-alunecând din gol, în voi coboară/ Năluca vremii
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
în scrierile pentru copii - Șerfi (1958), Toate au pornit de la... păpușă (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Ce ne povestesc Milena și Crina (1982) -, ca și în memorialistica autobiografică și de călătorie - Roată gândului, roată pământului (1977) și Seva din adâncuri (1985). De o cu totul altă factură și integrând altă substanță este ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române) și de Urmașii Vlașinilor (1999). În locul analizei psihologice și al ambianței citadine
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Adolescenții, București, 1962; Plecarea Vlașinilor, București, 1964; Toate au pornit de la... păpușă, București, 1972; Roată gândului, roată pământului, București, 1977; Întoarcerea Vlașinilor, București, 1979; Ce ne povestesc Milena și Crina, București, 1982; Frank and Smith Company, București, 1982; Seva din adâncuri, București, 1985; Eternele iubiri, București, 1986; Remember, București, 1995; Urmașii Vlașinilor, București, 1999. Traduceri: I. Popov, Familia, București, 1950 (în colaborare cu Xenia Stroe); Alexandr Lukin, D. Polianovski, Frontul din umbră, București, 1964 (în colaborare cu Igor Vascenco); Jakub Kolas
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
chipul / la fel de-nalt cât pot de scund să fiu, / la fel să-mi știu granitul și nisipul”. SCRIERI: Patima muntelui, București, 1978; Lumile din strigăt, București, 1981; Locuitor în Oedip, București, 1983; Lacrima arlechinului, București, 1985; Stelele din adâncuri, București, 1988; Inițiere în obsesii, București, 1990; Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne, tr. Constantin Frosin, Galați, 1997; Paharul însângerat, Galați, 2001; Inițiere în obsesii, Ploiești, 2002; În căutarea muntelui albastru, Focșani, 2003; Muntele patimii, Ploiești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu
PRICOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri). Conținutul baladei Zburătorul de Ion Heliade-Rădulescu este dezvoltat într-o mică nuvelă, La izvoarele poeziei, plină de pitoresc, cu personaje din lumea satului. R. a tradus în special din literatura franceză (Alphonse Daudet, Jules Verne) și din cea belgiană (Georges
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Obiectiv” (Iași), 2002, 9-10 martie; Iulian Tănase, Manifest împotriva ciorbei de burtă, „Academia Cațavencu”, 2002, 26; Luminița Marcu, Cine se întoarce din America, „Evenimentul zilei”, 2003, 3430; Constantin Coroiu, Despre America, cu sinceritate, ALA, 2003, 677; Constantin Coroiu, Mierea din adâncuri, ALA, 2003, 678; Nicolae Prelipceanu, America lui Radu Pavel Gheo, RMB, 2003, 21 august; Al. Călinescu, America, America..., ATN, 2003, 8; Simona Sora, România lui Gheo, „Dilema”, 2003, 547; Mircea Iorgulescu, Din Far East în Far West și înapoi, „22
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
Grigorescu, București, 1979, Iarna decanului, București, 1992, Ravelstein, postfață Sorin Antohi, Iași, 2001; Daniel Defoe, Jurnal din anul ciumei, pref. trad., București, 1980; Iris Murdoch, Vlăstarul cuvintelor, București, 1981, Marea, marea, București, 1983, Discipolul, București, 1987; Douglas Reeman, Bătălia din adâncuri, București, 1981; John Cowper Powys, Cercul nebunilor, București, 1982; Lawrence Durrell, Mountolive, București, 1984, Clea, București, 1984; G. K. Chesterton, Hanul zburător, București, 1985; George Meredith, Unul dintre cuceritorii noștri, pref. trad., București, 1986; Aharon Appelfeld, Badenheim ’39, București, 1988
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
câmpul semantic pe care îl presupune -, cât și simboluri precum ochiul, cristalul, oglinda, într-un conglomerat ce dă formă finală substanței lirice: „labirinturi de cristal, / fulgerate / de șerpi negri / înhămați la harfe de aur, / și lacuri, în șiraguri, de sunete” (Adâncuri de mare). Îndepărtându-se de efortul atingerii stării pure de poezie cu valențe metafizice, Erezii marine (1980) evidențiază relația erosului cu spațialitatea, marea ritmând, stingând elanuri și ștergând urme ori ducând spre infinit sentimentul limitării ființei. Iubirea pentru androgin (femeia
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Getica, după care geto-dacii s-ar fi închinat, din contră, unei zeități htoniene. De aceeași părere era, dintre nespecialiștii de seamă, și Lucian Blaga care, într-un studiu din „Saeculum”, contestă explicit teza lui P. Creator al unei metafizici a „adâncului”, al unei „noologii abisale”, era firesc ca Blaga să se ralieze celor ce așază tronul zeului dacilor în tărâmuri subpământene. Dar universul spiritual întemeiat de P. există, nimic nu îl poate desființa, după cum viziunea winckelmanniană a Greciei sau aceea a
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]