6,732 matches
-
priveliște (6); atenție (5); departe (5); în gol (5); ochii (5); pătrunzător (5); privire (5); a te uita (5); viziona (5); zare (5); curiozitate (4); lume (4); lung (4); în ochi (4); urmări (4); văz (4); vede (4); adînc (3); admirație (3); analiza (3); depărtare (3); dorință (3); interes (3); înapoi (3); înțelege (3); a observa (3); a uita (3); văzut (3); -(2); admirare (2); albastru (2); a analiza (2); analiză (2); bunătate (2); cunoaștere (2); dulce (2); floare (2); frumusețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); oameni (2); orb (2); rău (2); rușine (2); soare (2); stele (2); în sus (2); tablou (2); televizor (2); uimi (2); se uita (2); uitat (2); undeva (2); a urmări (2); urmărire (2); ușor (2); veghea (2); absent; aburi; admirație, atenție; afară; agale; aiurea; amuzant; analize; aprobare; atingere; auzi; bănuială; beli ochii; binecuvîntare; blînd; bogat; bucuros; ceai; chiorî; ciment; cita; cîmp; clarifica; compătimi; conexiune; confuz; constelație; a contempla; contemplare; creier; crunt; cuceri; a cugeta; cunoaște; cunoștințe; curat; curios; dar; deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucura (2); se bucură (2); chicotește (2); comic (2); dispoziție (2); dispoziție bună (2); distracție (2); duios (2); glumeț (2); împlinire (2); mulțumire (2); relaxare (2); rînjet (2); sincer (2); sunet (2); umor (2); vesele (2); viață (2); 32 dinți; admirație; aer; aiurea; a amuza; amuzantă; amuzat; atinge; aude; batjocură; binedispune; binedispus; bucură; a bucurie; bucurii; bunelul; caterinca; căscat; a chicoti; chicoti; ciob de oală spartă; cîntă; conștiincios; copil micuț; copilărie; copilăros; copios; curat; da; degeaba; distractiv; distrat; de el; eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); doamnă(2); dulce(2); eternitate(2); eu(2); greșeală (2); guralivă(2); harnică(2); ideală(2); infidelă(2); inteligentă(2); mireasă(2); nu(2); slugă(2); soacră(2); stabilitate(2); tînără(2); verighetă(2); viață(2); 3 în 1; admirație; adorată; ajutor potrivitor; albastră; angajament; aparență; artist; bani; bărbat; blestem; bucătărie; bucurie; bun; cadou; capul casei; căldură; cea maibună; cheltuială; ciorbă; cocoș; compasiune; compatibilitate; compromis; comunicare; confidentă; cununie; curățenie; de fotbalist; de moț; delicat; delicată; devotată; dezastru; Diana; disciplină; divorț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); gri(7); mare(7); Ștefan cel Mare(7); obiect(6); om(6); mort(5); muzeu(5); nemișcare(5); omagiu(5); de piatră(5); respect(5); veșnic(5); beton(4); nemișcată(4); onoare (4); parc(4); personalitate(4); zid(4); admirație (3); alb(3); albă(3); America(3); cinste(3); drept(3); împietrit(3); libertate(3); de marmoră(3); piatra(3); poet(3); portret(3); război(3); rigiditate(3); simbol(3); statuia Libertății(3); tare(3); artist(2); Avram Iancu(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); maiestuos (2); măreție(2); Mihai Eminescu (2); miros(2); nuc(2); parc(2); pin(2); poveste(2); rădăcini(2); susținere (2); tei(2); toamnă(2); trainic(2); trăinicie(2); vechime(2); veșnicie (2); viteaz(2); vînt(2); voinic(2); admirație; aer; alb; alune; ani; Arad; arbor; aur; axa lumii; bani; biologie; bloc; bogat; butoi; cal; capac; cădea; căzut; chip; copac mare; copac străvechi; copac vechi; copilărie; democrați; dor; dulap; durabilitate; etern; excursie; foioase; galben; iarbă; iarnă; inspirație; îmbrățișare; înflorit; înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împliniri (2); încredere (2); învingător (2); joc (2); măreție (2); mîndrie (2); pierdere (2); plăcere (2); prestigiu (2); profesie (2); prosperitate (2); ratat (2); rezultat (2); scop (2); sus (2); în toate (2); universitate (2); ură (2); absolvent; academie; acces; admirație; în afaceri; afacerist; alb; ambiție; apogeu; atingerea unui țel; avantaj; avea; avuție; barieră; bariere; bine clădit; bine meritat; buni; calificare; Camelia; campion; capabil; cînd; cîștigător; codul muncii; copil; coroniță; cucerire; culme; cunoștințe; datorie; dă; definiția vieții; determinare; diamant; diavol; dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă (2); interes (2); însuflețit (2); întruchipare (2); lucrat (2); mare (2); minte (2); mlădios (2); moarte (2); parte (2); persoană (2); pîine (2); sănătos (2); schelet (2); sculptat (2); suplu (2); trunchi (2); urît (2); voluptate (2); admirabil; admirat; admirație; ambalaj; aparență; armonie; artă; atingere; atletic; atracție; beton; biologie; body; bronz; bun; buze; carte; castitate; celulă; chipeș; cioplit; cîntă; complexitate; contur; creație; cruce; curve; dedicare; domnișoară; dorințe; existență; exteriorul; făptură; femeie goală; de femeie; femeiesc; feminin; fetiță; ficat; fier; figură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mircea (3); mîndru (3); prost (3); voință (3); vrednic (3); cavaler (2); descurcăreț (2); Făt-Frumos (2); fraier (2); Harap Alb (2); lider (2); necaz (2); ostaș (2); povești (2); prieten (2); Prîslea (2); războinic (2); român (2); Ștefan (2); adevăr; admirație; ambițios; armă; armată; basm; basme; Becali; biruitor; boier; bravo; bucurie; bun; calul; căcăcios; un călăreț; chip; cinstit; cîine; cneaz; colegul; complexitate; copac; copil; croitoraș; dacă; deștept; domn; domnitori; al Dracului; drept; dur; el; elev; eroic; Evul Mediu; flăcău; fratele meu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); iarbă (2); inocență (2); jucăuș (2); mamă (2); micuț (2); mînz (2); negru (2); oaie (2); pui de vacă (2); puritate (2); roșu (2); șnițel (2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); blîndă (5); timbru (5); auz (4); cîntare (4); cuvînt (4); mama (4); microfon (4); României (4); talent (4); vorbe (4); ascuțită (3); de aur (3); dar (3); interioară (3); om (3); șoaptă (3); solist (3); suav (3); țipăt (3); admirație (2); aur (2); bucurie (2); căldură (2); cînt (2); a cînta (2); cîntat (2); cîntăreață (2); duioasă (2); dură (2); exprimare (2); gălăgie (2); înaltă (2); lină (2); mlădioasă (2); mut (2); plăcut (2); plăpîndă (2); putere (2); răgușit (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndeplinire (2); a învăța (2); învățat (2); lene (2); lipsă (2); motivare (2); nevoință (2); optimist (2); plăcere (2); putință (2); rea (2); slabă (2); sport (2); tare (2); viață (2); vrut (2); -; abnegație; accelerare; de acord; a acționa; adevărată; admirație; alegere; ananas; aport; apreciat; ardoare; ascensiune; ascultă; atenție; atitudine; atlet; atribut comparativ; avere; bine; binevoitor; bogat; bunăvoință; de boschetar; bun simț; bunătate; bunăvoie; calitate; capabil; capriciu; caracter puternic; carieră; carte; ce; cerere; ceva bun; chef; clopot; comportament; concentrare; conștiincios; continua
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eu de mine. 98 De obicei sunt vigilent(ă) față de motivele celorlalți. 99 Întotdeauna mă simt în afara grupului. 100 Am prea multe defecte inacceptabile în numeroase domenii pentru a-i lăsa pe alții să mă cunoască. 101 Caut recunoaștere și admirație atunci când îmi spun părerea la o întâlnire sau întrunire. 102 Mă învinovățesc pentru lucrurile în care am eșuat. 103 Nu sunt atât de inteligent(ă) ca și ceilalți când este vorba de școală sau serviciu. 104 Nu am încredere în capacitatea mea
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
California, Harvard University, Naval Postgraduate School, Georgetown University, University of San Francisco și din alte părți pentru conversațiile și relațiile care m-au ajutat să dau formă acestei cărți. Și încă o dată, pentru a treia oară, doresc să îmi exprim admirația și recunoștința față de editorii mei de la Career Press, mai față de Michael Pye, Kirsten Dalley, Christopher Carolei și Linda Reinecker. Datorită răbdării și tactului lor, am reușit cu toții să evităm conflictele verbale în timpul procesului de editare a acestei cărți. În fine
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
și să facă sumarul lor în mod eficient, deoarece aceste activități necesită luarea unor decizii. Cercetătorul își ia suportul emoțional și puterea din emoția investigației, din consecințele importante pe care descoperirile sale le pot avea asupra eventualului plan și din admirația membrilor grupului pe un membru atât de bine informat. Folosirea cunoștințelor despre personalitate pentru a prevedea și a evita atacul verbal Mare parte din frustrarea noastră față de alte persoane (și din frustrările lor față de noi) derivă nu din cauza eșecului de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mai departe ținta: „cum este posibilă cunoașterea?”, iar problema existenței lui Dumnezeu reprezintă abia din această perspectivă de analiză o amfibolie. Străduința filosofului René Descartes de a surprinde Într-o teorie coerentă toate argumentările de până la el rămâne demnă de admirația noastră. Întreaga sa operă poate fi considerată ca expresia maximă pe care spiritualitatea filosofică a Evului Mediu a reușit să o dea. Ea se constituie totodată Într-o probă a faptului că permanența temelor fundamentale ale gândirii este argumentul cel
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
marginea textului o altă variantă pentru pasajul respectiv. Acest control strict asupra textului a fost introdus totuși destul de târziu 2. Natura materialelor de scris pe care le foloseau oamenii de odinioară face ca lucrările lor să fie demne de toată admirația. Un mare număr de inscripții erau gravate în piatră, așa cum este cazul inscripției descoperite în anul 1880 în canalul pentru adus apă în cetate construit de către regele Iezechia. Pe lângă piatră, ca material de scris mai exista și tabla, jol, menționată
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sihastru. De fapt, se hrănește din convingerea că vocația lui Ă ratată și abia astfel relevantă Ă era aceea de sihastru, de anonim pierdut în materie. De aici, regretele că nu a ajuns pădurar ori cioban, figuri care-i stârnesc admirația pentru că sunt opusul sterilității. Ratarea însăși, ca metodă de a ajunge la adevăr și de a crea sens, este opusul sterilității. Îl invidiază pe Wolf Aichelburg pentru că mai poate schimba din când în când, în România fiind, o vorbă „cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi declară: „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”. Tot de aici, din eșecul ipostazei sale esențiale, admirația pentru geniile anonime și „ratate” istoric, pe care le invocă adesea, sau contemplația a ceea ce există fără conștiință, în afara istoriei și în afara agitației unui ego. Orice frustrare a eșecului s-a mutat în beția lui. Iată: „Spectacolul mării te îmbogățește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de acest exercițiu, deocamdată nearticulat, al identificării sinelui. Iată ce admiră Cioran: „Când te gândești la celelalte țări mici, care n-au făcut nimic și se complac în inconștiență sau într-un orgoliu vid, nejustificat, atunci nu-ți poți reține admirația pentru luciditățile României, căreia nu-i e rușine să-și bată joc de ea însăși, să-și scuture neantul în autodispreț sau să se compromită într-un scepticism dizolvant”. Admiră, așadar, explorarea neputinței. Or, aici se ascunde schița unui autoportret
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a se rupe de ei, pentru a regreta apoi Coasta Boacii și Șanta și pentru a-și recunoaște, finalmente, eșecul. Eșecul ca maximă împlinire a lui și chiar a spațiului de care a fugit. Drama ca seninătate. Înstrăinarea ca integrare. Admirația, reversul ascuns aldisprețuluitc "Admirația, reversul ascuns al disprețului" La Paris, Cioran face tot ce-i stă în putință pentru a se despărți de rădăcinile lui românești. Dar e dezrădăcinarea posibilă? Oricum, refuză să vorbească românește Ă deși sunt abisuri ale
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ei, pentru a regreta apoi Coasta Boacii și Șanta și pentru a-și recunoaște, finalmente, eșecul. Eșecul ca maximă împlinire a lui și chiar a spațiului de care a fugit. Drama ca seninătate. Înstrăinarea ca integrare. Admirația, reversul ascuns aldisprețuluitc "Admirația, reversul ascuns al disprețului" La Paris, Cioran face tot ce-i stă în putință pentru a se despărți de rădăcinile lui românești. Dar e dezrădăcinarea posibilă? Oricum, refuză să vorbească românește Ă deși sunt abisuri ale sufletului său pentru explorarea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
1973 Ă 213). Se caută și se regăsește în ceilalți pe sine. Așadar, disprețul față de români: „eu fug de compatrioți ca de ciumă. Am văzut prea mulți și-mi ajunge” (20 septembrie 1970 Ă 585). Totuși, de reținut reversul, adică admirația pentru câteva din valorile lor, dacă nu cumva chiar pentru carențele în care descoperă un sens altfel inaccesibil. Îi spune lui Wolf Aichelburg: „Ce tristețe, câtă furie mă cuprinde când mă gândesc la originile mele! Între blestem și mahala!” (16
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
marile figuri ale poeziei” (11 februarie 1975 Ă 263). Altundeva: „Limba noastră e cea mai poetică din câte cunosc sau intuiesc. Ce noroc și totuși ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare” (27 noiembrie 1976 Ă 313). Dar nu atât admirația transformată în compasiune interesează aici, ci sinteza paradoxală pe care destinul acestei limbi, implicit al poporului care o vorbește, o instituie: rugăciunea este blestem, vidul, extaz, norocul, nenoroc. Totul este și opusul său, dacă nu cumva numai opusul său. Și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ci din adâncimile întunecate ale limbii. Se întreabă într-un loc: „Cum să traduci în franțuzește: Purtăm o noimă împreună?” (26 iunie 1973 Ă 503). Intraductibilitatea, sensul adânc, scris de istorie, miezul de durere, iată ce-i provoacă lui Cioran admirația: „nu încetez să mă minunez de resursele idiomului «nostru», mai poetic chiar și decât germana” (idem). De nu va fi admirat (pe ascuns, însă) faptul că limba aceasta a rămas în permanență, prin forța ei tainică, un mister neexplorabil până la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]