17,588 matches
-
Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce îi include și pe copii și pe adolescenți). Alte date sunt, de asemenea, importante: după 1993, conform
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce îi include și pe copii și pe adolescenți). Alte date sunt, de asemenea, importante: după 1993, conform evaluărilor bianuale efectuate de G. Gerbner în cadrul Cultural Indicators Project, numărul secvențelor violente pe oră a continuat să scadă în SUA, în timp ce în Franța (și în alte țări europene sau extraeuropene
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fenomene care se întrepătrund și se potențează reciproc: 1. Oferta masivă de programe cu conținuturi violente - de toate categoriile și de nivel cultural mediocru sau chiar submediocru, și 2. Consumul, de asemenea, masiv de programe audiovizuale de către elevi (copii sau adolescenți), inclusiv de emisiuni cu conținuturi violente. Analiza datelor arată prezența în toate cele trei grupe de vârstă a unor procente foarte ridicate de mari consumatori de televiziune. Dacă luăm cazul copiilor de 7-10 ani, observăm că peste 97% dintre aceștia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televiziune, este accea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferitele domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice nu mai sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un Consiliu format din reprezentanți ai organizațiilor politice, ai administrației publice și ai societății civile. În România, începând cu anul 2004, Consiliul Național al Audiovizualului - CNA a comandat mai multe studii privind expunerea și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
4. Victime și agresori ai scenelor de violență reală și funcțională Detaliind categoriile de actori, s-a constatat că victimele scenelor de violență televizată sunt în majoritate adulți, cu roluri identificate sau nu. Nu putem trece cu vederea prezența copiilor, adolescenților și tinerilor în scenele de violență reală, în proporție mai mare decât în scenele de violență ficțională. Deși reglementările CNA și internaționale recomandă limitarea la știri a scenelor violente cu minori, monitorizarea efectuată în 2004 ne arată contrariul (vezi graficul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
majoritatea actelor violente prezentate (violența reală și ficțională) sunt comise de către adulți cu vârsta de peste 30 de ani, de către tineri de 19-29 ani, de fenomene naturale sau agresorul este necunoscut. Menționăm că agresiunile comise de minorii de 7-14 ani și adolescenți (15-18 ani) sunt în proporție foarte scăzută, câte 0,38% fiecare. În scenele de violență apar și agresorii, în majoritate adulți, în cadrul producțiilor ficționale. Minorii sunt aproape absenți din rândul agresorilor, dar remarcăm pe locul al treilea al agresorilor fenomenele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care se exprimă prin comportamente sociale indezirabile. Deși violența face parte din viață și nu poate fi eradicată complet, mass-media trebuie să țină seama de efectele pe care le poate avea expunerea exagerată la scene violente asupra dezvoltării copiilor și adolescenților. În final, vom prezenta o sinteză a măsurilor care pot fi operate față de expunerea la violența televizată, așa cum au fost propuse în studiile și dezbaterile din societatea românească, în ultimii ani: ● Găsirea unor soluții tehnice prin care părinții să blocheze
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
explicit etichetate ca atare de CNA), așa cum se poate vedea din graficul de mai jos. Cel mai des sunt nominalizate știrile (23,32%) și desenele animate (18,97%) - fapt normal la această vârstă -, în timp ce alte tipuri de emisiuni pentru copii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 6. Răspunsurile la întrebarea „ce emisiuni urmărești de obicei mai mult?” În funcție de sexul respondenților, nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tratament fac obiectul de analiză al capitolului 10: modelul BRENDA, terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie, terapia de stimulare motivațională, prevenirea recăderii, psihoterapia expresiv-suportivă, intervenții specifice în comunitatea terapeutică. Un capitol distinct (capitolul 11) este destinat „Prevenirii consumului de droguri la adolescenți”; tipurile de prevenții se referă la diseminarea informațiilor, educația afectivă, antrenarea abilităților de rezistență, antrenarea abilităților personale și sociale. Capitolul 12 abordează conceptul de „harm reduction”: „prevenirea sau reducerea de substanțe ilicite, în special de drog injectabil” (p. 152). Capitolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști”, irezistibil umorist și mim. Amestec de lirism și de umor, de stil colocvial și anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promoții de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
au școală din cauza numărului mic de copii din localitate; - unii părinți nu-și trimit copiii la școală pentru că nu au cu ce să-i îmbrace sau nu au bani pentru manuale și rechizite; - unii copii din mediul rural, în special adolescenții, sunt folosiți permanent sau ocazional la munci casnice sau agricole (creșterea animalelor, lucrări agricole etc.), uneori în detrimentul participării școlare sau al altor activități educative. În cazul satelor izolate, în care nu se poate vorbi de o activitate economică sau agricolă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este decisiv necesar să trecem de la școala pentru industrie a megalomaniei ceaușiste, dar și a primilor ani de după Revoluție la școala pentru prosperitate economică și coeziune socială, în conformitate cu noile schimbări economice și sociale care au avut loc. Activitățile pentru copii/adolescenți/tineri în comunitate sunt cronic neglijate; se impune a fi urgent dezvoltate astfel de activități/programe care să includă deprinderi active de viață, formarea tinerilor pentru integrarea normală în comunitate și opțiunea pentru valori fundamentale ale incluziunii sociale, prevenind astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
utilizatori, fapt care determină intrarea în rețele de trafic pentru întreținerea consumului propriu; i) migrarea copiilor în orașe mari, care determină apariția fenomenului „copiii străzii”, asociat cu consumul de inhalanți; j) existența unor situații de criză nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; k) experiența redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerență în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; l) absenteismul școlar care determină adolescentul să se integreze în anturaje riscante. 3. Programe în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
existența unor situații de criză nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; k) experiența redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerență în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; l) absenteismul școlar care determină adolescentul să se integreze în anturaje riscante. 3. Programe în domeniul prevenirii consumului și abuzului de droguri În vederea realizării componentei de prevenire a consumului de droguri din cadrul Programului național de prevenire și combatere a traficului și consumului de droguri, s-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
al serviciilor de consiliere, nefiind destinate intervențiilor de tip psihoterapeutic, datorită normalității conținutului. Un alt criteriu de clasificare îl constituie grupul de populație deservit. Astfel, serviciile de consiliere pot fi grupate după cum urmează: a) consilierea în școală, pentru copii și adolescenți. În România, cel mai adesea, acest tip de consiliere se rezumă la orientarea școlară și profesională a copiilor și adolescenților; b) consilierea adolescenților - tip de consiliere dezvoltat de organizații nonguvernamentale care desfășoară programe pentru adolescenți; c) consilierea gravidei; d) consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
grupul de populație deservit. Astfel, serviciile de consiliere pot fi grupate după cum urmează: a) consilierea în școală, pentru copii și adolescenți. În România, cel mai adesea, acest tip de consiliere se rezumă la orientarea școlară și profesională a copiilor și adolescenților; b) consilierea adolescenților - tip de consiliere dezvoltat de organizații nonguvernamentale care desfășoară programe pentru adolescenți; c) consilierea gravidei; d) consiliere premaritală; e) consiliere preadopție; f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
deservit. Astfel, serviciile de consiliere pot fi grupate după cum urmează: a) consilierea în școală, pentru copii și adolescenți. În România, cel mai adesea, acest tip de consiliere se rezumă la orientarea școlară și profesională a copiilor și adolescenților; b) consilierea adolescenților - tip de consiliere dezvoltat de organizații nonguvernamentale care desfășoară programe pentru adolescenți; c) consilierea gravidei; d) consiliere premaritală; e) consiliere preadopție; f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere oferită unor grupuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în școală, pentru copii și adolescenți. În România, cel mai adesea, acest tip de consiliere se rezumă la orientarea școlară și profesională a copiilor și adolescenților; b) consilierea adolescenților - tip de consiliere dezvoltat de organizații nonguvernamentale care desfășoară programe pentru adolescenți; c) consilierea gravidei; d) consiliere premaritală; e) consiliere preadopție; f) consiliere preși postdivorț; g) consiliere pentru persoanele cu diferite boli cronice sau terminale; h) consiliere oferită unor grupuri etnice (accentul cade pe consiliere educațională și servicii de mediere); i) consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Elveția. Misiunea Fundației Pestalozzi este de a dezvolta programe și servicii care se adresează nevoilor persoanelor aflate în dificultate, promovând totodată o serie de valori și principii ale muncii sociale. Așadar, grupurile-țintă cărora li se adresează proiectele fundației sunt copiii, adolescenții și tinerii aflați în situații de risc, dar și familiile acestora și personalul ce lucrează în domeniul protecției și asistenței sociale. Serviciile oferite de către Fundația Pestalozzi sunt centre de zi, centre vocaționale și multiculturale, asistență socială, educativă și consiliere psihologică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
parte din adolescență îi sunt influențate de evenimentele războiului. Un alt episod major al vieții personajului, urmărind, de altfel, un traseu autobiografic pe care C. îl transpune în carte etapă cu etapă, va fi călătoria spre București - miraj către care adolescentul își îndreaptă toate aspirațiile. Dar aici se simte un dezrădăcinat și un neadaptat. ÎI miră și apoi îl dezgustă fățărnicia oamenilor și adânca discrepanță între categoriile sociale. Buiumaș încearcă să găsească o supapă în mișcarea socialistă, dar, în cele din
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
desfășura într-un context ideologic propice în romanul Oțel și pâine (1951), înecat în clișee sociologizante proletcultiste. Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului. Ciclul de nuvele Paradisul statistic (1926) este grăitor
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
14.VII.1914, Horopani, Grecia - 19.X.1992, Constanța), poet. Este fiul Lambrei și al lui Gheorghe Caratană, cărăvănar. A învățat puțină carte (două clase primare în grecește și două în limba română), dar s-a cultivat ca autodidact. Încă adolescent, păstor la poalele Olimpului, îi citea pe marii poeți greci antici în original, precum și pe cei contemporani, în special pe cei de origine aromână, printre care Zalocostat și Vallaoritis, Costas Palamas, Vlahoyanis, Sikelianos, Cariotakis, Cavafis, Cristalis, pe care îi recita
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
în timpul vieții este romanul Nevinovățiile viclene, tipărit în revista „Viața românească” (1920). Compusă în colaborare cu Ioan D. Gherea, cartea, în care este greu de identificat participarea fiecăruia dintre cei doi coautori, încearcă o incursiune în universul fragil, sentimental al adolescenților, anunțând tipul de idilă din romanele lui Ionel Teodoreanu. Ca traducător, C. a dat versiuni românești (unele rămase în pagini de revistă) ale unor scrieri precum Balada de François Villon, Corbul și Viermele cuceritor de Edgar Allan Poe, romanul Pan
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
unor obligații etice. Personajele principale ale unor romane (Biruința, Domnișoara Ana) sunt temperamente oarecum bovarice, aspirând la altceva decât le oferă condiția modestă de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile Grecu (Biruința), Ana (Domnișoara Ana), Vasile Murășanu (Arhanghelii), Andrei Pascu (Legea minții), Gheorghe Mărginean (Strigoiul) dezvoltă pe larg o antiteză predilectă, aceea dintre „legea minții” și „legea trupului”, antiteză nu neapărat de
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]