4,501 matches
-
spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care "căutau, după învăluirea pământului și prăpădirea lumii, să înece corabia lui Noe, au fost oprite de Sfântul Nicolae.401 În general, forțele tainice ale sărbătorilor primenesc spațiul cotidian, prin intermediul elementelor primordiale care sunt învestite, ritualic, cu puteri tămăduitoare. În Ajunul Crăciunului, pentru a fi sănătoși și tari ca fierul, în vasul cu apă, din care se spală ce ai casei și animalele acestora, se pun nuci și o potcoavă.402 Alteori, se atârnă, cu o ață, un ban de argint
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer și reprezentând trupul antropomorf al divinității indo-europene și creștine, sau având forma unui cerc umplut, fără gaură la mijloc, ilustrând divinitatea neolitică, geomorfă, dar mai poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și or fi ale lui Dumnezeu, le va lua în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În Ajun de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc pe pământ. Dacă, peste noapte, vor visa cânepă verde, este semn că se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meri / Și-acei peri / Pică două lumânări, / Pică două, / Pică nouă, / Pică douăzeci și nouă, / Să se facă-un feredeu, / Să se Scalde Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său..."419 În cadrul sărbătorilor de iarnă, focul, alături de apă, capătă valențe profetice. În ajunul Anului Nou, fetele își caută ursitul și în vatra focului cu ajutorul perilor de porc: fiecare fată ia, pe rând, câte doi peri de porc, îi botează cu numele unor feciori și îi pun în vatra focului, care a fost curățată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vor căsători, iar dacă perii se îndepărtează unul de altul, fata nu va avea parte de feciorul pe care "a pus ochii".420 Cărbunii de pa foc au rolul și de a prevesti rodnicia pământului dintr-un an. Astfel, în Ajunul Sfântului Vasile, cărbunii, obținuți dintr-un singur fel de lemn, se denumesc după rod (ovăz, porumb, grâu, secară etc. ) și se înșiră pe vatră. Dacă a doua zi dimineață, cărbunii sunt prefăcuți în cenușă, atunci rodul va fi bun, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci rodul va fi bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată zeiței Pales, protectoarea turmelor, zi ținută pe 21 aprilie, începutul anului pastoral și întemeierea Romei.438 În Oltenia, focurile sumedre dau Focul lui Sumedru ( Sâmedru) se fac, în ajunul Sfântului Dumitru, dintr-un brad mare, "cât o turlă de biserică", adus din munte, pe care îl așază într-o groapă făcută în pământ. Când se aud clopotele bisericii, vestind vecernia, se aprinde bradul și se strigă: Hai la focul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se pune sămânță sub fața mesei, de ajunul Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
24 februarie) este zeul dragostei, Sfântul Gheorghe sau Sângiorzul era un tânăr războinic, Sfântul Ilie sau Sântilie și Sfântul Dumitru sau Sâmedru erau sfinții maturi, în timp ce sfârșitul de an era dominat de sfinții-moși moș Andrei, moș Nicolae, moș Crăciun, moș Ajun. Ritualul de înnoire a timpului se desfășoară pe perioada a 12 zile, așa-numitele "zile cosmogonice" 25 decembrie-6 ianuarie care simbolizează anul solar de 12 luni. Astfel, în Bucovina se practică scenariul ritualic în cadrul căruia este simbolizată "familia" anului solar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care pune început anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-l lua, / Pă cer mi-l punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè."193 Aflată sub semn lunar, sărbătoarea Sânzienelor are rol apotropaic și oracular, restabilind echilibrul inițial dintre teluric și cosmic prin deschiderea cerurilor. Astfel pentru dezlegarea forțelor destinului, în ajun de Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copil. După mai multe sarcini extrauterine, la sfatul medicului, am decis Împreună cu soțul meu să Încercăm o fecundare in vitro, metodă care atunci se afla abia la Începuturi. Am făcut mai multe Încercări, toate eșuate. Îmi aduc aminte că În ajunul celei din urmă, am Întrebat o astroloagă dacă de data asta va merge. Mi-a răspuns: „Jupiter (În casa a V-a la naștere) va trece peste Luna natală la Începutul lui 1985; arată o Înflorire a feminității. Da, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii și alegerile”; „Ajun g atâtea minciuni. Poporul cere dreptate”; „Nu lăsa lucrul de azi pe mâine”, informații, glume, îndemnuri, publicitate. Redacția și administrația str. Speranței nr. 4 Bârlad. Format 33x24 cm., costă anual 2 lei, iar pentru plătiții înainte 1,50 lei; 5
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și ziua de care se temeau atît doamna de Rênal, cît și Mathilde. Aspectul neobișnuit al orașului le sporea spaima. Mathilde de la Mole păstra pentru momentul culminant o scrisoare a primului episcop al Franței care cerea achitarea lui Julien. În ajun i-o arătase abatelui de Frilair care îi dăduse asigurări: asul din mînecă al abatelui era domnul de Valenod, unul dintre jurați. Dacă l-ați cunoaște, ați fi sigură de izbîndă. E un flecar îndrăzneț, nerușinat și grosolan, făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Aduc o sobă, lemn și un pic de cărbune, cîțiva cartofi. Unul dintre bolnavi le popune celorlalți, imobilizați ca și el, la pat, să cedeze o felie de pîine celor trei "muncitori" care tocmai reparaseră fereastra și aprinseseră focul: În ajun, un astfel de gest ar fi fost de neconceput. Legea din Lager e aceasta: "Mănîncă-ți pîinea și, dacă poți, mănînc-o și pe cea a vecinului." Gratitudinea nu există. Acum era semnul că Lagărul murise. A fost primul gest uman dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
postulează că limbajul o creează. Teoria pe care o prezentăm precizează că expresiile și cuvintele noastre produc posibile și imposibile care construiesc realitatea. CARE ESTE REALITATEA REALITĂȚII FIZICE? Scena se petrece la Caen, în timpul unui congres științific internațional 159. În ajun, participanții la congres au fost primiți de primarul capitalei normande cu discursuri și aperitive pe bază de calvados. A doua zi, ne regăsim așezați cîte șase la mesele cinei de gală. În fața fiecărei farfurii se află un păhărel cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Cîteodată e porto." Gustă și ea din nou și se uită la mine ciudat... Pentru ea, în Normandia, este imposibil ca în pahare să fie altceva decît calvados; un imposibil întărit de culoarea licorii, de aperitivul servit la primărie în ajun, de sentimentul că organizatorii și instituțiile regionale se străduiesc să promoveze specificul ținutului normand pe lîngă participanții la congres. Poate că dacă n-aș fi întrebat nimic, ar fi fost convinsă pînă la sfîrșit că ceea ce bea era calvados. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
țări precum Marea Britanie, Franța și Polonia au fost foarte îngrijorate din cauza comportamentului german din această perioadă. Alte dovezi în sprijinul ipotezelor neorealiste vin din direcția comportamentului german în situațiile de criză internațională de la începutul perioadei post-unificare. În decembrie 1991, în ajunul întâlnirii de la Maastricht, Germania a anunțat că va recunoaște formal Slovenia și Croația până la sfârșitul anului, chiar și unilateral. Acest anunț a încurajat recunoașterea din partea CE a acestor țări în ianuarie 1991, Germania folosindu-se, astfel, de amenințarea cu acțiunea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]