5,281 matches
-
că în anii studenției a fost eliminat din facultate datorită unor activități naționaliste, deoarece el era evreu. Deci, a fost o victimă a activităților naționaliste întreprinse de alții, nu el a avut activități naționaliste. Iată cum în România comunistă, simpla aluzie la naționalism putea să nenorocească un om pentru întreaga lui viață, fără a îi da acestuia posibilitatea ori dreptul de a întreba, de a cerceta, de a se apăra. Un aspect mereu actual în lumea întreagă și puternic legat de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a apăra populația împotriva invaziilor din afară. Obiectivele accentului principal erau definirea relației dintre individ și autoritățile statului și supravegherea puterii acestuia din urmă. Statul era considerat drept o organizație rațională de cetățeni liberi și deținea puține sau chiar nici o aluzie în privința armoniilor superioare mistice sau emoționale. În schimb, doctrinele naționaliste nu puneau aproape deloc accentul pe individ, plasîndu-l aproape total asupra entității colective, națiunea. O mare parte a vocabularului naționalismului romantic a fost foarte mult influențat de scrierile lui Johann
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a identității dintre om și natură, relatau mai ales acțiunile unor indivizi care, singuri sau alături de un grup restrîns de tovarăși credincioși, luptau cu înverșunare și vitejie împotriva marilor nedreptăți. Opoziția față de domnia tiraniei și glorificarea vieții eroilor făcea, evident, aluzie la rezistența împotriva dominației otomane. Deși aceste surse de cunoaștere a trecutului aveau să rămînă importante în viața satului, alte opere vor influența în special elementele mai educate și mai cosmopolite ale societății balcanice. Începînd din secolul al optsprezecelea, unii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
partide, Partidul Național și Unioniștii, sau maghiaronii, au rămas active. Primul se va diviza în problema cooperării cu Viena, dar unioniștii au rămas ferm susținători ai Ungariei în aproape orice condiții. În 1861 a apărut un alt grup, Partidul Drepturilor (aluzie la drepturile statului croat), care sprijinea naționalismul croat în adevăratul sens al cuvîntului, sub conducerea lui Ante Starčević și Eugen Kvaternik. Așa cum am menționat, Partidul Național credea în cooperarea slavilor de sud și îi punea pe croați, sîrbi și sloveni
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mâna în foc dacă-i adevăr sau fabulație. De atunci și-a câștigat Șăfu respectul. Și chiar dacă mulți l-au mai vorbit pe la colțuri, nimeni nu mai avea curaj să-și bată joc de el pe față. Îl mai tachinau, aluzii, dar atât. De-aia m-a impresionat, adică uite, domnule, cum un individ cu o infirmitate probată sau nu, asta nu mai contează, dacă ceilalți cred despre tine că nu ai coaie, atunci te porți ca și cum nu ai avea, uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
asta i-ar mai masca din emoții sau i-ar crea un ascendent asupra profilor care-l notau, îl verificau din contra-plonjeu. - Să mergem la țară, ne luăm oi, trăim 1.000 de ani și ne scriem cărțile, face Bălănescu aluzie la gândurile mele pășuniste. Mă rog, el s-a angajat. De-aia dă de băut acuma. E obligat, a luat salariul, altfel n-ar fi lâncezit aici cu mine și cu Pif. De când lucrează, vă rog să mă credeți, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Rodica, mă rog, mai mult o distrează tot ce-i povestește despre nu știu care doamnă, unde Rodica face curat ca să scoată un ban. Nu știe de unde o avea aia atâția marafeți și ei să-i dea abia 500.000 pe lună. Aluzie la chiria mea minusculă poate. Are un stil interesant de a comunica Rodica. Alunecoasă. Vorbește la telefon cu cineva, siiiigur, doamnă se pune problemaaaaa să nu vă servesc... și după ce închide începe să se rățoiască, ei, fir-ai tu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
meu cel prea bine hrănit, am simțit răspunsul lui ca un ușor dos de palmă - așa cum numai țăranul nostru, totdeauna demn În respectul pe care Îl arată celor mai mari, știe să găsească acele mijloace de expresie care mărturisesc, cu aluzii abia transparente și Îndepărtate, de care n-ai cum să te superi, toată amărăciunea, sila și Înfruntarea lui, ca răspuns insolențelor și grosolăniilor fudule ale târgovețului. Turcu Ion fusese brancardier pe front, dar nu din cei care des puiau de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu-mi este negru, ca la unii câini. Contrast, orișicum, ciu dat și izbitor la Emanoil Bucuța Între această morgă a lui exterioară, ilustrație parcă a unui rigorism prea afectat, și strălucita lui vervă spirituală, luxuriantă și colorată, excelând În aluzii libertine sau mici răutăți din preaplinul său Înnăscut și viril, căruia i-ar fi sacrifi cat bucuros până și necesarele lui relații cu lumea, atrăgându-și, după cum s-a și Întâmplat, dușmăniile latente ale unor fandosiți cu aere de parveniți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
favoare nici chiar În lumea abstinenților. Puritanismul lui Bucuța sta mai degrabă ca o mască rigidă pe sufletul acestui om prea sensibil, senzual și pasional, cu pu ter nice instincte erotice abia trădându-se În unele poezii ale lui, În aluzii și jocuri de cuvinte de care se folosesc Îndeobște toți obsedații sexual. Qui dit puritain, dit méchant. De aci legenda „răutății“ aces tui om (care mi se plângea: „Spune tu, Beldie, sunt eu om rău?“), În realitate mândru scut de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu privirile lui duse Încă de pe atunci, spunându-mi la obraz: „Tu, Beldie, tu singurul ai Înțeles!“ [...] Gluma lui Bucuța, emancipată, ingenioasă și licențioasă, dar gratuită, inofensivă În intențiile ei nedeslușite; de o fantezie proprie și un vocabular numai În aluzii malițioase sau imagini subite; aplicată la particularitățile, ticurile și cusururile, mă runte și cotidiene, ale prietenilor și neprietenilor, ale colabora torilor săi mai ajunși, mai apropiați sau inferiori; această glumă a lui Bucuța Își avea, poate, originea intimă În nevoia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fie despărțite cu sârmă ghimpată). Nu pot, sunt bătrână și atâția ani și atâta scârbă! Mă gândeam, poate m-oi duce să-l mai văd o dată. Dar mă tem că nu-l mai văd. Eu de la lemne m-am convins” (Aluzie la lemnele de foc, care n-au mai ajuns din România, dar și la copacii foarte mari tăiați de primăria satului, la mai puțin de 50 de metri de căsuța ei. Au refuzat să-i dea măcar acolo niște vreascuri
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
naționalitate nu ajungem la umanitate”, că “naționalitatea ca fapt, ca instinct, este foarte veche, ca idee, ca principiu mai nouă” și că tot naționalitatea “a încetat de a fi o simplă realitate și a devenit idee, care mișcă lumea”. Făcând aluzie la acei care erau împotriva principiului naționalității, Alexandru Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
lumea”. Făcând aluzie la acei care erau împotriva principiului naționalității, Alexandru Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la condițiile dezvoltării culturii în România. De asemenea, cărturarul bucovinean înțelegea foarte bine că în condițiile istorice care se formează în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale a românilor nu puteau fi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
în țară, că ai denigrat regimul comunist din țară, că ai făcut bancuri ironice la adresa conducătorilor din țară, că am zis că va dispărea comunismul, că tractoarele nu trebuie să are în zilele de sărbătoare, că în predici am făcut aluzii împotriva regimului comunist; că de ce am îndemnat poporul ca să aibă copii; la această acuză am răspuns: „Biserica catolică obligă pe soți la datoria lor cât privește zămislirea copiilor deoarece umanismul catolic e superior umanismului comunist”. În anumite zile anchetatorul era
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Într-una din dăți, în timp ce Mihai era prins într-o discuție savantă cu Florino, noi - eu și cu Vally, în lipsă de ceva mai bun - dialogam cu Ionuț. și nu știu cum se făcu, dar cu vorbele noastre în doi peri, cu aluzii, dar și cu adevăruri crude ce șficuiau, l-am adus pe săr manul băiat într-o stare vecină cu panica. Treaba nu-i scăpă lui Mihai, care, după plecarea celorlalți oaspeți, ne făcu pe mine și pe Vally de două
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
întârzieri, de necontenită goană și nervozitate, mai cu seamă pentru cei ca de-alde mine, care au colocatari cu o poftă de mâncare sănătoasă și cu o rezervă serioasă de pretenții iraționale, iar pe deasupra - o groază de reproșuri, împunsături și aluzii răutăcioase. Tăticul tău se chinuie la gândul că îi acord mai puțină atenție lui decât lui Ion și că stau cu acesta din urmă mai mult de vorbă decât cu dânsul, dar cum, Doamne, să stau de vorbă cu Tata
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spuseseră limpede că mă așteaptă la tren și că nu pricepusem fiindcă sunt prea tâmpită să pricep până și cele mai elementare lucruri. Ambele variante ar fi fost pentru ei un joc distractiv - amenințări condimentate cu înjurături, tot felul de aluzii vulgare, mojicii aruncate cu îngâmfare. Dar iată că mă vedeau acum pe peron. Pregătiseră însă o variantă și pentru această eventualitate: m-au luat între ei, îmbrâncindu-mă și lovindu-mă cu schimbul, cu coateleși picioarele. Mă-mpleticeam între ei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
avem o viață doldora de conserve: discuri muzicale, filme pe DVD, cărți, albume, fotografii, ilustrate. Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
1990) și foarte greu (prin rețele care veneau de la unguri sau sârbi) anticoncepționale, care erau administrate după sfatul benevol al unui (mai) cunoscător. Calendarul lunar al fetelor și femeilor era un prilej de bancuri (nu mai țin minte nici unul), de aluzii nesfârșite, de interes și de îngrijorare comunitară. Deși secrete, eventualele sarcini erau șușotite de o întreagă clasă de elevi (se întâmpla și asta), de o grupă de fete, de un întreg birou. Intrau în alertă rețele întregi de sfaturi și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
realele motive pe care se baza hotărârea comitetului îl constituia faptul că "Irozii" atacau politica guvernului liberal și ridiculizau pe marii bărbați de stat ai timpului, Pe Mitiță Sturza, bunăoară, pe care-l designam sub numele de Scuza (făcând astfel aluzie la atitudinea lui în politica externă), pe Haret, căruia în revistă îi spuneam Tabet (pentru ca numele ales de noi să evoce pe cel real)... Revista noastră ataca și celelalte partide însă. Personajul care purta numele de Petrache Crap nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ale celor stăpâniți de spiritul de castă și de concepția unui regim de privilegii. (Sunt oare bine reproduse cuvintele aceste? Le-am putut eu spune așa? Nu cred. În orice caz nici nu mai pot cunoaște azi sensul precis al aluziei de atunci: al aluziei cu privire la efectul anarhic al "unor tendințe înaintate".) Eu văd în el o organizare care asigură mersul normal al societății românești pe drumul propășirei sale, pe un fond de principii care nu sunt decât transitorii, și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spiritul de castă și de concepția unui regim de privilegii. (Sunt oare bine reproduse cuvintele aceste? Le-am putut eu spune așa? Nu cred. În orice caz nici nu mai pot cunoaște azi sensul precis al aluziei de atunci: al aluziei cu privire la efectul anarhic al "unor tendințe înaintate".) Eu văd în el o organizare care asigură mersul normal al societății românești pe drumul propășirei sale, pe un fond de principii care nu sunt decât transitorii, și care fac din organizarea întreagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acesta de jurnalism, adaptat la lumea politică, dă naștere unor discuții interminabile în jurul declarației unui personaj, aruncată pe holurile Parlamentului, transmisiuni în direct de la nu știu ce escapadă la cumpărături a președintelui sau de la ședințele foto pe care le face cu mulțimile, aluzii despre amantlâcurile politicienilor cu niște doamne care vor și ele să parvină (sau au parvenit deja) în lumea politicii. În emisiunile de interminabile despicări ale firului în patru de la Realitatea TV sau Antena 3, nu politica este avută în vedere
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
comporte firesc. În opinia celor din televiziuni, prima cerință se află pe ultimul loc, ba chiar e facultativă. Dacă omul e slobod la gură, are o gândire din topor, ba mai mult, e dispus săși împăneze dis cursul și cu aluzii sexuale, totul e perfect și orice subiect poate fi potrivit pentru el. Va găsi el ceva să improvizeze și va face show. Așa ne putem delecta cu showuri din acestea îndoielnice și cu gust de manea, indiferent că sunt discuții
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]