9,933 matches
-
E. 3) a fostelor Legații engleze din Balcani”. Serviciul de informații al Legației britanice, înainte de ruperea relațiilor diplomatice anglo-române, va apela pentru colaborare la unele reprezentanțe aliate de la București, în acest scop luând legătura cu ambasadele turcă și greacă. La Ambasada Greciei, șeful Serviciului de informații era generalul de brigadă Maraveas, fostul șef de Stat Major al armatei grecești din provincia Tracia, trecut în rezervă, apoi rechemat în cadrele active, pentru a fi trimis în România, în această funcție. Acesta și-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
examinat și comentat telegrama lui Knatchbull-Hugessen, au trecut la fapte astfel că, la începutul zilei de 24 august 1944, între orele 12,30 și 12,40, au pornit spre Washington și Moscova telegramele nr. 7 479 și, respectiv, 2 646. Ambasadele Majestății Sale din SUA și URSS fură instruite să reacționeze „imediat”, pentru a se afla poziția Administrației Roosevelt și a guvernului sovietic față de demersul lui Mihai Antonescu. Sugerându-se că, în situația în care propunerea Bucureștilor de a trimite un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a încercat să fie primit de ambasadorii Angliei, Americii și Greciei, fără însă a izbuti. În fața acestui refuz, bazat în special pe considerațiunea că anglo-americanii de la Ankara (probabil din ordin) nu doreau să provoace, prin contact cu ministrul României, suspiciunea Ambasadei Sovietice din Turcia, D-l Cretzianu a intrat în legătură cu Ambasadele engleză și americană prin intermediul Colonelului Teodorescu, atașatul nostru militar, care păstrase contact și legături cu atașații militari britanici și americani. Colonelul Teodorescu a fost pus la curent, de către D-l
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Greciei, fără însă a izbuti. În fața acestui refuz, bazat în special pe considerațiunea că anglo-americanii de la Ankara (probabil din ordin) nu doreau să provoace, prin contact cu ministrul României, suspiciunea Ambasadei Sovietice din Turcia, D-l Cretzianu a intrat în legătură cu Ambasadele engleză și americană prin intermediul Colonelului Teodorescu, atașatul nostru militar, care păstrase contact și legături cu atașații militari britanici și americani. Colonelul Teodorescu a fost pus la curent, de către D-l Cretzianu, cu punctul de vedere al D-lui Mareșal Antonescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
propagandă contra U.R.S.S., deși, din primele comunicări aliate de la Cairo, ni s-a atras atențiunea că anglo-americanii nu pot duce tratative speciale cu noi fără știrea și asentimentul U.R.S.S., deși domnul Crețeanu fusese avertizat în același sens de ambasadele anglo-americană din Turcia, prin intermediul atașatului militar. După ajungerea domnului Vișoianu la Cairo, tratativele au continuat, dar rezultatul lor n-a mai fost comunicat Guvernului ci numai domnului Maniu. Într-adevăr, Colonelul Teodorescu, chemat în București în a doua jumătate a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu forța necesară pentru a face ca ele să fie respectate. Așa se întâmplă în relațiile internaționale. Protecția diplomaților, spre exemplu, a fost întotdeauna considerată ca un principiu intangibil. A fost totuși încălcat de Iran, când a reținut ostatici membrii ambasadei americane la Teheran, faptă ne-sancționată. De fapt, veritabila garanție a respectului valorilor universale este convingerea intimă a oamenilor: violarea lor este impardonabilă. Ce ar putea preveni, spre exemplu, votarea legilor xenofobe? Acestea ar fi perfect legale dacă deputații care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
interarmelor, are misiuni bine definite. El trebuie "să stăpânească zonele esențiale pentru protecția rutelor marine, să le ocupe, să desfășoare operațiuni terestre esențiale pentru inițiarea unei campanii navale". Tot el este responsabil de siguranța clădirilor, a bazelor militare și a ambasadelor. Era, la origine, funcția sa esențială. Dar Corpul mai are ca misiune și "să execute sarcinile pe care președintele Statelor Unite i le încredințează", formulă care permite șefului executivului să folosească ofițerii de marină în afara operațiunilor strict navale. (2) Conform Manualului
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din fir de aur, mănâncă parizer de aur, se șterg cu hârtie igienică de aur, și-au umplut toate cuscrele de-a 14-a spiță de averi, pe care urmează să le moștenească, și-au uns copiii nenăscuți consilieri prin ambasade și nu-i întreabă nici dracu' de sănătate, iar noi, ăștialalți, fraierii României, suntem tratați de către alți fraieri, la orice oră din zi și din noapte, ca niște potențiali infractori numai buni de spânzurat. Cred că nu este departe timpul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Paști, ar fi fost văzut pentru cinci minute la Vama Veche, apoi s-a dus în Bulgaria, acolo fiind mai ieftin și condițiile mai bune, ba că Bin Laden a fost lovit cu mașina de un soldat american beat de la ambasada din Arrathabad (unde naiba o mai fi și asta?), ba că a fost invitat la Televiziunea română pentru a ține un spici despre orice dorește el, numai să-l țină, acest fapt fiind după părerea unora, o încercare disperată a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
demult, iar națiunile lumii de abia acum pășesc timid pe urmele noastre. Sute de români din ăia bronzații de la mama lor, și-au botezat copiii Televizor, Vitrina, Impedanța, Judecător, Mercedes, Procuror, Aer Condiționat, Cuptor cu Microunde, Windows, Poliția, Jandarmeria, Seif, Ambasada, și așa mai departe, în funcție de direcția în care doreau să-și manifeste recunoștința. Click.ro ne povestește cazul unui tip din Birmingham, care ziua lucrează ca bancher, iar noaptea își pune mască de Zorro și pleacă la vânătoare de infractori
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei să îi vină de hac lui Osama bin Laden (deși mulți, spun chiar cu convingere că ar fi o cacialma) și imediat întreaga lume a intrat în alertă și se laudă că a redevenit mult mai vigilentă, în ceea ce privește securitatea. Ambasadele SUA au intrat în bârlogul de la subsol, au tras obloanele la ferestre și se duc să-și cumpere țigări din târg doar cu tancul, multe armate sunt în stand-by (adică mai pe românește, cu arma la picior, gata de a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cei de același fel ca ei. Fericitul ales va fi întâlnit "printr-o întâmplare extraordinară", cum se spune de obicei, și cum, de cele mai multe ori, chiar se crede [Merllié, Cousquer, 1980]. Se va întâmpla, de exemplu, la un bal al ambasadei Marii Britanii, unde o tânără povestește că a fost prezentată viitorului său soț de către fratele ei. Adevăratele motive ale endogamiei Aceste căsătorii endogame prezintă avantajul că mențin patrimoniul și averile în interiorul grupului. Asocierea între dinastiile burgheze și dinastiile nobile, tulburând granițele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
exclusivă pentru ca acesta să capete o valoare excepțională. Familiile de renume sunt cele care creează cartierele frumoase, ceea ce noi am numit emblema spațială [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1992]. Emblema spațială Adresele de lux atrag și afacerile, sediile sociale ale marilor societăți, ale ambasadelor și magazinelor de lux, aflate toate în căutarea unor poziții demne de imaginea pe care doresc să o creeze. Responsabilii acestor activități valorizează instalarea în cartierele bogate: a putea da o astfel de adresă pentru sediul social al firmei, pentru
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de zece-treisprezece ani, prin ieșiri culturale, terminându-se cu marile serate dansante. Ieșirile culturale sunt un exemplu perfect de combinare a diferitelor forme de capitaluri. Grupul de copii va putea, de exemplu, să fie condus de grupul de mame la Ambasada Marii Britanii. Primiți de ambasador în persoană, care se află în relații amicale sau familiale cu unii dintre părinții rallye-ului, copiii vor fi conduși de acesta prin clădire, monument istoric declarat. Cu alte ocazii, conservatorul sau preotul, și ei apropiați ai
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și internaționale (Atelier 35, Experiment, Avangarda, Saloanele Moldovei, Tabăra Internațională de Creație Plastică Tescaniă. După 1990, Galeriile „ALFA” au fost locul întâlnirilor cu artiștii basarabeni (Mihail Grecu, Dimitrie Peicev, Ion Sfeclă, Simion Zamșaă. În perioada 1985-2002 în urma colaborării cu câteva ambasade (China, Canada, S.U.A., Mexic, Angliaă au fost organizate manifestări culturale ample care au atras un public numeros interesat de cultura și civilizația acestor țări. COLECȚIILE SECȚIEI DE ARTĂ În perioada 1960-1966 s-au făcut importante achiziții și transferuri. Printre acestea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
janvier-décembre 2007, pp. 269-278). • Români la studii în Belgia. Titularii unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914), în România și Belgia, dinamica relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale în perioada formării și consolidării statului-națiune, între 1838-1916, I, coordonator: Philippe Beke, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles-București, 2013, pp. 217-229, 266-267, 336- 340, 387-391 (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles București, 2014, pp. 369-377, 439, 503-508, 548-549). Vlad, Laurențiu, Români la studii în Belgia. Titularii unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914), în România și Belgia, dinamica relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale în perioada formării
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
503-508, 548-549). Vlad, Laurențiu, Români la studii în Belgia. Titularii unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914), în România și Belgia, dinamica relațiilor politico-diplomatice, economice și culturale în perioada formării și consolidării statului-națiune, între 1838-1916, I, coord.: Philippe Beke, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles-București, 2013, pp. 217-229, 266-267, 336-340, 387-391 / (o versiune în limba franceză în Identitate, cultura și politica în Sud-Estul Europei. Două colocvii româno-bulgare, actes du colloque Culture et politique dans le Sud-Est de l'Europe, XIXe XXe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc, Ambasada Belgiei în România, Bruxelles București, 2014, pp. 369-377, 439, 503-508, 548-549. 8 Lucian Nastasă, Le Rôle des études à l'étranger dans la carrière des professeurs d'université roumains (1878-1944), în L'Enseignement des élites en Europe Centrale (XIXe-XXe siècles
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în anii '80 erau al treilea strat al expatriaților, iar nouă, celor două "serii" dinainte, cum spuneam, nu ne plăceau prea mult. Singura dată când am văzut aceste trei categorii colaborând a fost în zilele din decembrie '89: manifestând în fața Ambasadei României din Washington, care era închisă ermetic și unde cred că nu mai erau prezente decât trei-patru persoane, ascunse prin pivnițe. În fața ei au fost zile întregi manifestații masive în care toate aceste trei "straturi" se prezentau unite. Treaba asta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a fost aseară bătut măr la Ploiești, când ieșea din casa lui Paraschiv, i s-au luat magnetofonul și aparatul de fotografiat, și a fost lăsat leșinat în stradă. La spital i s-au pus treisprezece copci. Acum e la Ambasada Franței la București. Duminică seara va fi înapoi la Paris"22. La conferința de presă, B. Poulet o întreabă de agresiunea ei din '77, trezindu-i amintiri neplăcute. Monica Lovinescu se consolează încă o dată cu gândul că "funcționarul de la poștă care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
bombe în Ploiești, minerii aruncă cu pietre în elicopterul lui Ceaușescu la vizita din bazinul carbonifer din Motru, mulțimea îl atacă pe primul secretar de partid în regiunea Giurgiu. Acțiunile din țară sunt susținute de acțiuni în exil: manifestări în fața ambasadei din Paris și emisiuni care redau starea de urgență. Toate se soldează cu acțiuni brutale din partea miliției și a Securității. În 1982, unul dintre securiști se predă poliției franceze, înainte de a-l otrăvi pe Goma. În 1983, revista "Times" publică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a susține mișcarea de disidență; 26 martie o televiziune franceză filmează casa baricadată în care Goma este ținut și agresat zile întregi de un fost boxer; 1 aprilie arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care iscă un adevărat scandal mediatic: "Facem, cam năuciți cu toții, un plan de război, căutăm soluții", notează Monica Lovinescu. "De fapt, nu e mai niciuna până nu dispare Ceaușescu"52. Împreună cu organizațiile și asociațiile de profil, instrumentează manifestații, emisiuni, ocuparea ambasadei românești din Paris. Complotul reușește: președintele Franței, François Mitterand, anulează vizita în România, iar ministrul Michel Jobert, în locul acceptării acordurilor comerciale, prezintă un dosar cu încălcările drepturilor omului. Scandalul început în martie 1982, se termină pe 12 septembrie, când Tănase
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care lucrează"130. Intervievatul dovedește foarte mult curaj, conștient fiind de riscurile mesajului său: regulamentul postului de radio Europa Liberă interzice ironizarea șefilor de stat. Dramaturgul scapă de sancțiune, datorită intervenției redactorilor, dar, în scurt timp, Ceaușescu depune plângere la ambasada americană. Singurul lucru care îl sperie este un vis povestit de Monica Lovinescu: "Suna cineva. Se ducea să deschidă. Erau cei doi Ceaușești cu valizele. "Am venit, că ne-ați făcut chemare." Și Eugen, angoasat, se întreba cum să se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]