190,296 matches
-
de aproximativ cinci ori. La 2 Mai, deși creșterea numărului de locuințe a fost similară cu creșterea din Vama Veche, impactul este mult mai mic, întrucât aici raportul între fondul nou construit și cel existent este mult mai mic. O analiză mai profundă legată de fondul locativ pornește de la suprafața construită în cele două localități. Tot pe baza datelor statistice ale comunei Limanu, care prezintă suprafețele construite din comună, avem următoarea situație. Constatăm că, în perioada 1996-2003, suprafața construită crește cu
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Urbanistic General care urma să confere legitimitate alegerilor făcute. Prin aprobarea planului, început încă din 1995, practic se va dubla suprafața construibilă a comunei (intravilanul) (vezi și Ioniță, 2005). Consecințele dezvoltării haotice, neplanificate de până în 2003 sunt evidențiate în studiul Analiza potențialului și a disfuncțiilor în mediul natural și antropic (2004), care însoțește documentația de elaborare a unui nou PUG al comunei Limanu. Arhitecții care au elaborat studiul fac o serie de constatări cu privire la disfuncționalitățile din cele două sate de coastă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
elaborarea unui nou PUG. Elaborarea planului se va finaliza în toamna anului 2005 și constituie unul dintre cele mai complexe realizate în mediul rural, întrucât conține, alături de regulamentul de urbanism, un studiu sociologic, un plan de dezvoltare locală și o analiză morfologică și tipologică a comunei. Din păcate, nu va produce efectele scontate o bună bucată de vreme, fie pentru că nu a parcurs toate etapele administrative necesare intrării lui în vigoare, fie pentru că, pur și simplu, odată fundamentat, nu va fi
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
am depășit-o. Deși comparația utilizată s-a dovedit în final contrastantă, cred că modelul de studiu al dezvoltării celor două localități se poate extinde ușor la orice altă localitate din România. Lecția pe care o putem desprinde la finalul analizei este că nu poate exista un model universal al dezvoltării, ci numai modele alternative, instituțional specifice (Tașcu-Stavre, 2011, p. 22). Cu alte cuvinte, nu pot exista soluții miraculoase pentru depășirea problemelor de acțiune colectivă pentru că nici statul, nici piața nu
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
22). Cu alte cuvinte, nu pot exista soluții miraculoase pentru depășirea problemelor de acțiune colectivă pentru că nici statul, nici piața nu lucrează într-un vid instituțional. Nu am să repet aici structura logică a demersului și nici concluziile parțiale ale analizei, ci am să fac doar câteva constatări, pe care le consider relevante în eventualitatea unor cercetări viitoare. Tind să afirm că meritul lucrării este în principal acela că reușește să furnizeze elemente explicative pentru două spații socioumane, pentru două comunități
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
argumente privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În primul rând, abordarea oferă o metodă riguroasă, sistematică de studiere a efectelor instituțiilor asupra comportamentelor. Pornind de la premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom (2007) reușește să rezolve una dintre cele mai delicate probleme pentru științele sociale și politice, și anume înțelegerea schimbării instituționale. Mergând pe firul analizei, aplicând
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom (2007) reușește să rezolve una dintre cele mai delicate probleme pentru științele sociale și politice, și anume înțelegerea schimbării instituționale. Mergând pe firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
o analiză în profunzime a instituțiilor. Prin separarea analizei pe mai multe niveluri, cadrul dezvoltat de Ostrom (2007) reușește să rezolve una dintre cele mai delicate probleme pentru științele sociale și politice, și anume înțelegerea schimbării instituționale. Mergând pe firul analizei, aplicând cadrul teoretic într-o situație concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
empirice. În locuri foarte diferite, din Europa de Vest până în subcontinentul indian sau în Africa, se pot întâlni aranjamente instituționale complexe, care permit soluționarea unor probleme de acțiune colectivă cu care se confruntă diversele comunități umane. Ostrom a construit un cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cadru de analiză complex, capabil să ofere un ghid de înțelegere a acestor aranjamente instituționale. În anii care au trecut de la publicarea în 1990 a primei ediții a cărții, numărul studiilor empirice care au făcut apel la cadrul ostromian de analiză instituțională a crescut într-o măsură remarcabilă. Autorii lor au argumentat că aceleași probleme cu care s-au confruntat de-a lungul timpului și alte comunități umane au primit răspunsuri instituționale a căror structură o putem înțelege apelând la acest
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de obicei, precum modul în care sunt guvernate resursele de apă, pădurile ori pășunile. Unele dintre aceste situații noi sunt apărute foarte recent, precum cele legate de spațiul virtual (Hess, Ostrom, 2007). Două feluri de a utiliza cadrul ostromian de analiză Bunurile comune și, în general, cele colective sunt omniprezente în viața oamenilor. Pericolul cel mai mare în guvernarea acestora (suprautilizarea), cu consecința pe care G. Hardin (1968) a numit-o „tragedia bunurilor comune”, se întâlnește la tot pasul. Societatea românească
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
lui Colbu (2013), Cerkez (2010), Vlăsceanu (2012), Bouroșu (2012). Marea lor majoritate privesc spre prezent și spre viitor. Ele sunt, pe de o parte, rezultatul elaborării minuțioase, informate teoretic, a unor intuiții care au sugerat că aplicarea cadrului instituțional de analiză poate fi fructuoasă. Pe de altă parte, deși viza lor este una explicit academică, cu greu nu am recunoaște în cazul multora sugestii (adesea nu doar implicite) privind formularea sau evaluarea unor politici publice. Nu voi insista însă aici asupra
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
teorii, cadre conceptuale produse în alte contexte sociale, politice ori culturale pot fi în mod îndreptățit aplicate aici , chiar dacă procesul de „aplicare” poate fi uneori dificil și complicat. Cel de-al doilea tip de utilizare importantă a cadrului ostromian de analiză este ceva mai sofisticat. El constă în raportarea acestui cadru nu la un set de fapte, prin intermediul modelelor pe care le putem construi, ci la un alt cadru conceptual. Am avea de a face în aceste cazuri cu metautilizări ale
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mai sofisticat. El constă în raportarea acestui cadru nu la un set de fapte, prin intermediul modelelor pe care le putem construi, ci la un alt cadru conceptual. Am avea de a face în aceste cazuri cu metautilizări ale cadrului de analiză ostromian. În acest volum, cadrul conceptual alternativ pe care îl vom avea în vedere și la care se va face raportarea este cel construit de H.H. Stahl (1998), cu scopul de a oferi o înțelegere a modului în care au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cel construit de H.H. Stahl (1998), cu scopul de a oferi o înțelegere a modului în care au fost guvernate în mod tradițional satele devălmașe românești, îndeosebi cele din spațiul Vrancei. Prima parte a volumului cuprinde contribuții în acest sens. Analiza lui Stahl cu privire la modul în care comunitățile (sate sau confederații de sate) gestionau în comun resurse tradiționale precum pădurile, pășunile, iazurile etc. nu avea cum să nu nască imediat analogia cu cadrul teoretic ostromian, având în vedere că în ambele
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pășunile, iazurile etc. nu avea cum să nu nască imediat analogia cu cadrul teoretic ostromian, având în vedere că în ambele cazuri era vorba de resurse de același tip, disponibile comunităților tradiționale. De aceea, întrebarea dacă cele două cadre de analiză sunt compatibile între ele - și, apoi, dacă furnizează explicații de același tip sau, dimpotrivă, diferite - se ridică imediat. Trebuie subliniat că Stahl și-a elaborat lucrările pe baza unor cercetări empirice extinse; de aceea este important să încercăm, atât cât
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
că Stahl și-a elaborat lucrările pe baza unor cercetări empirice extinse; de aceea este important să încercăm, atât cât e posibil, să distingem între faptele strânse în aceste cercetări și modul în care el le-a utilizat, interpretat în analizele sale. Astfel, când cadrul de referință devine cel ostromian, am putea să facem din nou apel la faptele existente și să le oferim o interpretare alternativă. (Studiile elaborate de Ș. Cerkez și M. Cerkez merg în această direcție.) Dar, eventual
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate fi deja schițat trebuie însă prefațat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a reconstrui aceste aranjamente instituționale, recitind ostromian propunerea lui Stahl, nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
necritic la concepte complexe și care țin de anumite tradiții culturale. Unul dintre acestea, pentru a da un exemplu important, este cel legat de drepturi. În lucrările lui Stahl, el este întâlnit foarte des, având chiar un rol central în analizele sale. Sunt însă foarte reticent în privința folosirii de către Stahl și, ulterior, de către mulți alți autori, inclusiv în cadrul acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
acestui volum, a conceptului de drepturi - ale țăranilor, ale gospodăriilor sau ale obștilor (ori ale unui ocol). Susținerea că relațiile sociale din societatea românească tradițională se întemeiau pe drepturi cred că este prea tare și nu are la bază o analiză adecvată a ceea ce înseamnă un „drept”. Este prea tare deoarece atât acest concept, cât și conceptele care se află în proximitatea lui, precum conceptul de contract, au un rol marginal în încercarea de a înțelege modul în care a funcționat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
spunem că numai membrii obștii aveau dreptul să taie copaci din pădure, pare mai potrivit să spunem că existau reguli de acces care determinau cine și câți indivizi pot să își aproprieze unități din acel sistem de resurse. (În plus, analiza lui Stahl în termeni de drepturi are, în opinia mea, și o altă problemă gravă: presupune că sunt subiecți ai drepturilor entități neindividuale, precum gospodăriile sau obștile. Este în general greu să se argumenteze cum pot fi astfel de entități
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
din faptul că eu am o datorie nu decurge că există cineva care are o pretenție legitimă ca eu să mă comport într-un anumit fel). Or, dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau într-un cadru conceptual în care ne
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ca eu să mă comport într-un anumit fel). Or, dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau într-un cadru conceptual în care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]