8,321 matches
-
în vedere orice psihologie a creației. În Nașterea tragediei, starea originară a Voinței este una de inconfort psihic: contradicția ireductibilă și veșnica suferință. Unul Primordial caută să se elibereze de suferința originară prin obiectivarea într-o lume a formelor, a aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein).1 Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein).1 Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. Proiectarea aparenței este procesul artistic originar", spune Nietzsche 2. Potolindu-și durerea, Voința devine artistă. Spectacolul devenirii și formelor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. Proiectarea aparenței este procesul artistic originar", spune Nietzsche 2. Potolindu-și durerea, Voința devine artistă. Spectacolul devenirii și formelor nu este de aceea decât natura înțeleasă ca muzeu imens, iar omul, care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este făcută din întreita dezolare a părăsirii, singurătății și morții; mai era spaima că fiecare dintre noi poate fi descoperit, în clipe privilegiate ale vieții, în toată amploarea fragilității sale. Rezulta că nu aveam dreptul la clandestinitatea afectelor și că aparențele nu puteau fi salvate. Bănuiesc că tot ce am resimțit în seara aceea, cât și eforturile, o vreme zadarnice, ale mamei de a mă liniști au sădit în mine gândul obscur că emoția manifestată este în sine o rușine. Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la fel de demn și de firesc precum intrasem și, bineînțeles, nimeni nu părea să se mire sau să ne dea vreo atenție specială. 2 octombrie Specia umană este din capul locului amenințată, ca în filmele proaste americane, de "invadatori" camuflați sub aparențe umane. Eroarea acestor filme este că răpesc invaziei imanența ei. Ele îi fac pe invadatori să vină dintr-un altundeva misterios, dintr-o spațialitate exotică. În plus, camuflajul este formal, aparent și superficial, la o privire mai atentă "ceva" palpabil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și scanere. Or, adevărul este că acest camuflaj este un dat al speciei umane, că ea conține în ea omul și anti-omul în indistincția lor aproape ca un secret de construcție. Abel și Cain sânt "frați" prin camuflaj ― Cain are aparențele fizice ale lui Abel, exterior și "interior"-visceral el este construit la fel. Dar pentru că îl poate ucide pe Abel, pentru că poate suprima viața, creația și opera lui Dumnezeu, el nu poate face parte din aceeași specie cu Abel. Ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sânt tânăr, nespus de tânăr și că, prin nu știu ce miracol, am evadat de sub regula timpului. Mă sufoc, bineînțeles, după 30 de trepte și le declar celorlalți că în fond eu sânt un "alergător de viteză", în ciuda faptului că avusesem toate aparențele unui big animal care se rostogolea greoi în sus. Important e însă că "m-am încălzit": sânt cuprins de o adevărată isterie ludică și, după ce execut, pe treptele amfiteatrului, provocat de vastitatea spațiului în care sîntem proiectați, câteva mișcări ritmice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zile oarbe." Andrei este pesemne cel mai vesel om trist pe care l-am cunoscut vreodată. Viața alături de el pare întotdeauna o pictură făcută cu pastă groasă, opusul absolut al imaginilor îndelung vernisate, misterioase și melancolice. Numai că bucuria taclalei, aparența dăruirii integrale în ceremonialul petrecerii, indiscreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în sfârșit, senzația pe care o lasă neavizaților că trăiește ca o mănușă întoarsă, maschează de fapt un eu distant, enorm de pudic și lesne de rănit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a o putea suna pe Friedgard la Koln, în cele patru luni în care relația lor își atinge akme-ul. 21 noiembrie Ceea ce te izbește din capul locului în această relație este îndrăgostirea fulgerătoare a lui Cioran. Cioran se îndrăgostește în pofida aparențelor: este obosit (are 70 de ani), este un sceptic convins, nu mai este de mult omul care să se livreze unei cauze și, cu atât mai puțin, unei pasiuni. Este cu Simone de 40 de ani și locuiesc împreună de peste
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
oferit fără să o cunoască, Friedgard le răspunde cu imaginea ei, ceea ce înseamnă cu privilegiul vârstei și cu frumusețea ei. Imaginea aceasta strecurată în plic este o provocare a priori (cîte femei, scriind unui filozof, simt nevoia să își divulge aparența?), este oferta compensativă, aportul orgolios al Friedgardei la relația viitoare a celor doi. "Manipularea fizică", pe care Friedgard i-o va reproșa mai târziu lui Cioran, este inaugurată și perpetuată de Friedgard însăși: la fiecare întîlnire există o latură a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceeași stare de exaltare ce tocmai urma să-i fie reproșată. Plecarea din Köln este comparată cu "izgonirea din Paradis", iar cele două zile sânt resimțite ca echivalentul unei "încoronări". "Ce-mi mai rămâne să aștept în această lume a aparențelor?" Iar în a doua scrisoare, din 12 mai: "Nu înțeleg ce mai caut pe această lume în care fericirea mă face mai nefericit decât nefericirea. Ați devenit atât de importantă pentru mine, încît mă întreb cum anume se va sfârși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aude vocea tonică a Monicăi, lansând un "Ceao, Gabriel". Începe să coboare, cu precauția dintotdeauna, și după câteva secunde am în față o Monica surâzătoare, cu privirea vioaie și ludică. Încearcă amândoi să mă convingă să nu mă încred în aparențe. Oricum, le sugerez, se află pe drumul cel bun. Cuvintele acestea îi smulg lui Virgil un hohot de râs, după care îmi spune ― Monica tocmai ieșise ― cu un ton sfîșietor: "Gabriel, știi cât este de cumplit să ai 82 de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
traducerii lui Heidegger, să ajungi la glorificarea "codului" filozofie. Ceea ce înseamnă că nu mai știu de unde să te iau. Spui că ești liber de filozofie, în timp ce tragi după tine cu alură de ocnaș ghiuleaua Ființă și timp." Observația, având toate aparențele că este întemeiată, ratează însăși "poanta" cărții. Totul, aici, începe cu o boală pe care o numesc "prăbușirea sistemului de iluzii". Iar prima iluzie care se prăbușește în "sistemul" meu este, nu întîmplător, tocmai filozofia, așa după cum primele semne de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
parodie. - Cele șasesprezece milioane de unguri cu care înșeală Europa sunt o minciună. Și cine nu-și aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încît bieții locuitori nemțești nu știau în urmă cum îi cheamă. Astfel, cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română. Din fericire încercarea, pre lângă aceea că e perfidă, apoi e și eminamente vană. Acești oameni ei înșii, cu statul lor, cu parlamentul lor, cu ministeriul lor nu sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de - așteptat; Dar ast mâne iar de mâne Văd că fuge nencetat; Cugetul cu 'ncredințare Îmi zice ca s-o aștept Iar inima-mi strigă tare C-o să mor neînțelept. {EminescuOpIX 103} Fabula, acel gen greu de scriere, deși în aparență atât de ușor, se potrivea asemenea cu spiritul nepreocupat al autorului nostru, așa încît afară de Gr. Alexandrescu el e singurul care a mai scris fabule bune în Țara Românească. Căci fabulele lui Eliade, pline de aluzii politice și de partidă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe români și cari n-ar trebui date uitării. Înaintea războiului din a. 1866 Napoleon propusese cabinetului austriac o politică într-adevăr înspăimîntătoare prin dejosirea ei. Italia fiind legată cu Prusia prin tractat, Napoleon propunea un fel de luptă de aparență, un fel de bătaie în glumă pe teritoriul Veneției, care să-i dea ocazia Austriei de a-și concentra toate puterile în Boemia. În schimbul Veneției i se propunea Austriei posesiunea României. Împăratul a respins cu indignare această propunere; ea era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
drumul de fier dintre Ungheni și Severin. Cel mai mic convoi a fost de 35 de oameni, cel mai mare de 260. [10 octombrie 1876] BULGARI ÎN LONDRA Sigur este că mulți din oamenii influenți din România sunt numai în aparență români, simpatiele lor intime însă sunt pentru greci și bulgari, de vreme ce ei însuși sunt greco - bulgari. Că aceștia paradează adesea mai mult cu fraze naționaliste și cu gloria lui Ștefan și Mihai e un fenomen comun, asupra căruia nu mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
V... M... (telegrafist ) O n o a p t e d e s e r v i c i Luând pana amice, se scriu după dorință, Cu mîna-mi tremurândă, mă 'ncerc de a rima! Proza e 'n formă, poezia în aparență! Căci dragă nu-s poet!... Astfel a m' - exprima. O! juna mea muză, finește a ta plânsoare. Inspiră-mă acuma, d-un ceresc amor; Și încetul te înalță în regiuni solare, Cântând a mea dorință... să-ți iai sublimul zbor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oferise de a mijloci între beligeranții de peste Dunăre, Aleko Pașa (Vogoridi) ambasadorul Porții în Viena s-au încercat pe lângă contele Andrassy de a-l face mijlocitor între Turcia pe deoparte, Serbia și Muntenegro pe de alta. Bag-seama pentru a mănținea aparența de solidaritate a puterilor în conferință contele au refuzat pur și simplu, încît un ziar oficios are permisiunea de a zice "că toate lingușirile orientale ale lui Aleko Pașa s-au fărâmat de pieptul contelui Andrassy". Pe de altă parte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la față, cu aceiași răceală și liniște militărească. Actul de sinucidere nu răpise nimic din eleganța și frumuseța întregei figuri. Astfel stătea lungit, învălit într-o manta neagră și numai ochii, rămași deschiși și pierzîndu-și strălucirea umejunei vitale, îi dădeau aparența c-ar fi cuprins de un adânc somn magnetic. D. N. Heck au fotografiat alaltaieri pe mort. Ieri la 9 /2 ore dimineața s-au făcut autopsie cadavrului de cătră mai mulți medici militari ruși. Stiletul cu două ascuțișuri au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Pumnul", aprobată de ministeriul de instrucție din Viena și tipărită în chiar tipografia statului. Dar ceea ce la Viena nu-i periculos, în Ungaria e din contra un sâmbure de distrugere a statului unguresc căci, precum se știe, lepturariul în aparență inocent a lui Pumnul îi oprește pe românii din Transilvania și Ungaria de-a se face maghiari. În suma de trei-zeci și opt de cărți oprite literatura noastră scolastică are onoarea de-a fi reprezentată cu patrusprezece opuri, va să zică cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
violenței școlare Să intrăm în miezul subiectului cu o poveste edificatoare. Și aici e vorba tot de observații personale, realizate împreună cu Catherine Blaya în Spania. Unul dintre partenerii noștri spanioli de la universitatea din Madrid ne vorbise de un program în aparență promițător din partea spaniolă a Țării Bascilor. Era vorba de practici de mediere în mediul școlar ale unei asociații specializate în promovarea "culturii păcii" în școli. Nu știu dacă asociația a fost avantajată de faptul că acționează într-o regiune afectată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violența, în legătură cu exteriorul. Acesta este un lucru înțeles de la sine pe teren, ba chiar o evidență teoretică pe care o vom pune sub semnul întrebării. Miza este importantă: este acceptabilă îndepărtarea câtorva indivizi pentru ca totul să meargă mai bine? În aparență, întrebarea e foarte simplă și riscă astfel să atragă răspunsuri simpliste. Ea se bazează totuși pe teoria "științifică" a celor "cinci la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
caracterologie naivă e inacceptabilă. În joc sunt locul real al elevului în școli și, mai general, procesul educațional într-o societate. Trebuie să ne plasăm la intersecția a două modele sociologice, care se întâlnesc tot mai mult în cadrul constructivismului, în ciuda aparenței ireconciliabile. Pe de o parte, greutatea unei lente emergențe a rolurilor și concepțiilor sociale care au construit școala și, mai general, educația într-o societate dată, cu care trebuie să se pună de acord. Pe de alta, o acțiune posibilă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vizibilă cu doar zece ani în urmă, se spulberase: se poate spune că URSS obținuse paritatea strategică. Aceasta era situația atunci cînd administrația Nixon a preluat puterea. Ea a propus o nouă strategie, care trebuia, într-un mod doar în aparență paradoxal, să transforme noul echilibru militar într-un avantaj diplomatic. Statele Unite erau gata să recunoască poziția egală a Uniunii Sovietice, în trecut izolată pe plan internațional, cu condiția moderării politicii externe sovietice. URSS putea deveni un membru legitim al clubului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]