16,557 matches
-
dezvolte decât În societate, decât În legătură cu existența „celorlalți.” Aceasta Înseamnă că omul se formează și se afirmă pe sine sub influența relațiilor sociale pe care le stabilește cu semenii săi, prin muncă, În activitatea civică, În familie, ca persoană publică. Apartenența sa la societate - faptul că el nu poate fi ceea ce este În afara societății - drepturile și Îndatoririle ce Îi revin ca urmare a acestui fapt, Îi definesc individului spațiul său de responsabilitate. Responsabilitatea morală decurge din aceea că existența și activitatea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mare de cunoscuți diminuează solidaritatea legăturilor individualeă. Nevoia de a evita singurătatea morală, de a fi legat de lumea exterioară este una esențială. Poți fi, pe de o parte, izolat, dar legat de valori care-ți dau un sentiment de apartenență, sau În mijlocul mulțimii și, totuși, copleșit de izolare. Cu alte cuvinte, singurătatea fizică devine de nesuportat dacă implică și singurătate morală (absența legării de valori, simboluri, modeleă. IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate bă. Eliberarea de „povara
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a Legendei Maicii Domnului, culeasă din Transilvania de preotul folclorist Simeon Florea Marian, la întrebarea unui jidov "Tu ești Maria Dumnezoaia?", Maica Sfântă i-a răspuns: "Eu!"10, ca o nevastă care asumă numele de familie al bărbatului; sugestia unei apartenențe cvasimaritale apare și în apocriful Cele 72 de nume, transcris de Moses Gaster după un manuscris din 1784, unde printre numele Precistei le întâlnim pe acelea de "Nevastă", "Deaproapea" și "Atotțiitoarea"11. Laitmotivul căutării îndurerate din Legendele Maicii Domnului era
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Clasificarea produselor horticole 3.2.1. Definiție și specific Produsele horticole sunt organe vegetale sau părți de organe vegetale provenind de la plantele horticole. Din momentul recoltării, ieșind din starea de homeostază (homeos-aceeași, stasis-stare, echilibrul fiziologic al organismelor vii) asigurată de apartenența la plantele respective, ele devin mult mai vulnerabile, mai expuse la procesele de degradare. Produsele horticole prelucrate sunt transformate, nu numai pentru a deveni mai comestibile sau mai atractive la gust, dar în primul rând pentru a rezista la factorii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
strică ușor, în limba franceză) prezintă cea mai mare importanță. Diferitele grupe de perisabilitate sunt recoltate, manipulate, transportate, păstrate, condiționate și comercializate în mod distinct. Scăzămintele care se aplică, durata sau condițiile de depozitare sunt determinate în mod hotărâtor de apartenența la una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată în afara temperaturii de îngheț, iar perioada de recoltare va ține seama de pericolul de îngheț. Factorii de influență ai temperaturii de îngheț sunt: gradul de maturare, apartenența la o anumită specie sau un anumit soi, precum și durata de expunere la temperaturi scăzute. Ei acționează în complex. Gradul de maturare, corelat cu conținutul în substanță uscată, este proporțional cu temperatura de îngheț, la o anumită specie și la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lume, riturile de trecere către vîrsta adultă sunt însoțite în mod frecvent de scarificări, de găuri în trup, de țepușe înfipte în răni sau chiar de arderi. De ce să provoci atîta suferință, care e rostul torturii? Pe trup trebuie marcată apartenența la comunitate, înscrisă în Legea fundamentală care spune: între noi nu există diferențe, suntem cu toții egali. Ritul de trecere este o forma de a nu uita, cu trupul, interdicția inegalității: "Marcarea pe corp, egală pentru toate corpurile, enunță: Nu vei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
belgiene (suferință, vinovăție, regret, disperare), sunt calificate drept secundare și sunt resimțite doar de către ființa umană. Acest experiment arată că acordăm sentimentele specific umane cu preferință persoanelor care sunt aproape de noi sau cu care avem anumite puncte comune, mai ales apartenența la aceeași comunitate. Este vorba despre un proces absolut inconștient, dar evident în acest experiment și în altele realizate în acest sens. Autorii studiului numesc infra-humanisation fenomenul de acordare doar a unor sentimente primare persoanelor care trăiesc departe de noi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
chiar agasant. Discursul lui vi se pare imediat nefundat și necinstit, fără măcar să-l ascultați. De ce această parțialitate incorigibilă? Un experiment realizat acum câțiva ani în Belgia a arătat că analizăm prea puțin discursul politic, fondându-ne, în schimb, pe apartenența autorului său pentru a ne crea o impresie rapidă și autonomă în același timp. Psihologul Gert van der Linden a oferit spre vizionare unui număr de 144 de membri ai Partidului Socialist Flamand înregistrarea video a unui discurs cu privire la politica
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
partidului socialist, fie ca membru al opoziției... G. van der Linden a evaluat, prin intermediul chestionarelor, nivelul de adeziune a voluntarilor la acest discurs, cerându-le în același timp să-și justifice atitudinea. A constat astfel că atitudinile difereau mult în funcție de apartenența declarată a locutorului. Voluntarii cărora li s-a spus că vorbitorul era membru al Partidului Socialist, considerau discursul ca fiind bine construit, logic și bine argumentat. Ceilalți, cărora li s-a spus că oratorul era membru al opoziției, considerau discursul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fiind sec, slab și amăgitor. Și într-un caz și în celălalt era vorba despre același discurs! Experimentul de mai sus arată că mecanismele de acceptare sau de respingere a unui subiect politic sunt determinate, înainte de toate, de logica de apartenență. Suntem mai deschiși la opiniile exprimate de membrii grupului nostru, fenomen care poartă numele de fenomenul de endogrup. Sursa discursului modifică modul în care îl analizăm, îl ascultăm și îl judecăm. De ce latura subiectivă a lucrurilor este mai puternică decât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
psihologie constituie așa-zisa apropiere centrală de informație. În schimb, nu intrăm prea mult în profunzimea conținutului mesajului atunci când este rostit de un membru al partidului opus. Păstrăm distanța, nu evaluăm cu adevărat argumentele sale și le respingem pe baza apartenenței sale. În acest caz este vorba despre așa-numita apropiere psihologică periferică, opusă apropierii centrale. Trei psihologi, Diane Mackie, Lelia Worth și Arlene Asuncion au distribuit unor voluntari două tipuri de mesaje politice. Primul era constituit din argumente solide, dezvoltate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arată că, atunci când auzim la radio un candidat aparținând clasei politice opuse celei cu care simpatizăm, nu ascultăm cu adevărat. Discursul ni se pare gol pentru că nu ne punem la lucru capacitățile de atenție și reflecție. Ne distanțăm imediat ce aflăm apartenența vorbitorului. Dimpotrivă, suntem adesea convinși de un discurs al candidatului favorit pentru că ne analizăm resursele cognitive care ne ajută să înțelegem mesajul, care își arată resorturile, mai mult sau mai puțin interesante, după caz. Psihologii s-au interesat de această
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bazează pe o realitate cerebrală, permite o mai bună înțelegere a forței cu care aderăm la politicianul favorit li a virulenței cu care îi respingem adversarul. Concluzie Nu vă îngrijorați dacă stingeți radioul când auziți un candidat care nu corespunde apartenenței dumneavoastră politice: e normal și înseamnă cu sunteți victima unui fenomen de endogrup, care vă împinge, inconștient, să fiți atenți la persoanele care vă împărtășesc părerile și nu la cele care nu fac asta. Psihologul Henri Tajfel consideră că suntem
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
împinge, inconștient, să fiți atenți la persoanele care vă împărtășesc părerile și nu la cele care nu fac asta. Psihologul Henri Tajfel consideră că suntem programați pentru a ne comporta astfel pentru că, în mare parte, ne definim propria identitate prin intermediul apartenenței noastre la un cerc de oameni care se aseamănă și cu care împărtășim un anumit număr de coduri, fie că e vorba despre stilul vestimentar, despre sport sau despre opinii politice. Nu ne place deloc să ascultăm opiniile altor grupuri
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noastre gândiri politice: suntem oare capabili, atunci când ascultăm dezbaterile radio sau televizate să adoptăm un punct de vedere orientat spre binele comun al societății și să ascultăm diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații Mackie, D.M., Worth, L.T., Asuncion, A.G. (1990), „Processing of persuasive in-group. Messages”, Journal of Pers. Soc. Psychology, 58, pp. 812-823. Mitchell, J. et al. (2006), „Dissociable medial prefrontal contributions
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trece mâna prin păr sau se joacă cu stiloul) și o gestică metaforică, care se realizează prin analogie cu discursul (de exemplu, deschiderea brațelor într-un gest amplu pentru a anunța o reformă de mare amploare). Comparând gesturile candidaților și apartenența lor politică, au constatat că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că personalitățile de dreapta optau în general pentru o gestică ce punctează, iar cele de stânga pentru o gestică metaforică. Gestica adaptatoare era practic absentă în clasa politică. În concluzie, personalitățile politice nu-și lasă gestica la voia întâmplării. În funcție de apartenența lor, ele adoptă niște coduri precise care pot fi observate în dezbaterile televizate. În timpul recentei campanii prezidențiale au putut fi observate gesturile care punctează ale lui Nicolas Sarkozy, a cărui mână se ridică și coboară în ritmul discursului, total opus
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
recente era factor de legătură socială (și știm foarte bine rolul acestuia împotriva singurătății, a depresiei și a anxietății), bârfa virtuală al presei people nu aduce nici un fel de legătură cu nimeni. Ea lasă omul modern în fața unei iluzii de apartenență socială care sfârșește printr-un mare vid. Exemplul presei people arată în ce măsură mass-media, exploatând funcționalitățile puternice ale minții umane, nu le dezvoltă întotdeauna. Dacă lucrurile s-au schimbat oarecum, este în ceea ce am putea numi „industrializarea reflexelor vitale”: industria mediatică
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
salariul nominal, este prețul acestui factor de producție în funcție de acțiunea cererii și a ofertei de muncă. Lui Ricardo îi revine meritul definirii "legii de fier a salariilor". Se consideră că, de fapt, ea aparține lui Ferdinand Lassalle (1825-1864). Indiferent de apartenența sa reală, această teorie evidențiază că, pe termen lung, prin creșterea demografică susținută, salariile reale nu vor putea depăși nivelul de subzistență al acestora. Cererea de muncă a aparatului productiv este în relație invers proporțională cu nivelul salariului real. Populația
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
frontiere, menținîndu-le însă. Astfel, el conturnează tendința globalizării de a le aboli. Nu încercăm să cultivăm neapărat un gust al paradoxului, dar aceasta este realitatea. Ca rezultantă, cele două tendințe majore ale contemporaneității produc deplasări ale frontierelor economice, reconsiderînd astfel apartenențele la anumite provincii sau state la care istoria a atașat respectivele regiuni. Cu cît configurarea noilor zone și entități dă o mai mare importanță criteriilor economice, cu atît dinamica contradictorie a integrărilor și dezintegrărilor regionale va deveni mai accelerată. Vom
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată prin comunitate de teritoriu, comunitate de viață economică, de limbă, printr-o anumită fizionomie spirituală (factură psihică, psihologia națională, conștiința națională, cultura națională), precum și prin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
evocăm manualele care încep cu celebra frază: "Cîndva, demult, țara noastră se numea Galia și locuitorii ei, galezi", și să ni le închipuim în mîinile unor tineri cetățeni francezi, ale căror familii sunt originare din Africa sau Asia... Locul, spațiul apartenenței este, deci, problematic și declanșează cu mai mare ușurință resorturile fanteziei. Este, spre exemplu, cazul viziunii eroului din Muntele sacru, al scriitoarei canadiene Gabrielle Roy. Găsim acolo, desigur, și figuri și mituri literare legate de spațiul geografic nord-american, precum călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Elveția romandă, francofonia ridică problema unei răspîntii identitare, a unei dinamici a eu-rilor duble sau multiple, a unui univers de oglinzi care spațializează și interiorizează totodată un între cultural, căci nici acolo nu se pot evita ambiguitatea concep telor sau apartenențele discutabile. Să nu uităm că o limbă nu este doar un instrument de comunicare, un mijloc de expresie, ci ea condensează un întreg raport cu lumea și o anume viziune asupra lucrurilor. Pe de altă parte, această trăire într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ar fi prea ușor de asociat un teritoriu, o moștenire culturală și identitatea individuală. Noțiunea de "identi tate" de altfel este prea fluidă și multifuncțională pentru a mai putea, astăzi, încerca să definim prin intermediul ei o personalitate, un spațiu, o apartenență oarecare. A vorbi despre construcție identi tară înseamnă a renunța la viziunile esențialiste și culturaliste dominante pînă prin anii 1960 și pe care obișnuința e gata mereu să le reactiveze care consideră identitatea ca pe ceva înnăscut, ca pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]